O nedreptate se desfăşoară, de ani de zile, în mediul universitar românesc. Victimele anuale sunt miile de studenţi români care vin din diaspora sau din zonele istorice din apropierea ţării noastre, în care românii reprezintă minoritatea.
Vorbim de o situaţie ce priveşte aproximativ 9,7 milioane de români: 5,6 milioane în diaspora iar 4,1 milioane în comunităţile istorice din jurul României.
În prezent, 4.843 dintre românii de pretutindeni sunt înscrişi în învăţământul universitar din ţara noastră, inclusiv în universităţile gălăţene. Defalcat, situaţia lor se prezintă astfel: 2.979 învaţă la studii de licenţă, 1.683 la master, 44 la doctorat şi 137 în anul pregătitor.
Bursele acordate în cazul lor sunt de 65 de euro/ lună pentru studenţii de licenţă, 75 de euro lunar pentru masteranzi şi 85 de euro pentru doctoranzi. Aici apare prima nedreptate, deoarece bursa socială a unui student român este mult mai mare, de aproximativ 130 de euro lunar.
Diferenţierea nu se opreşte aici: românii născuţi în afara ţării nu beneficiază de sprijin financiar decât pe perioada cursurilor şi nu pe întreg anul, cum se întâmplă în cazul burselor sociale acordate celor născuţi în România.
Această dublă nedreptate a fost deja corectată la nivelul Senatului.
„Cuantumul minim al burselor românilor de pretutindeni este egal cu valoarea burselor sociale acordate studenţilor români de la ciclurile de studii universitare de licenţă şi masterat, respectiv cu valoarea bursei doctorale pentru studenţii de la ciclul de studii universitare de doctorat. Bursele românilor de pretutindeni se acordă pe toată durata anului calendaristic, inclusiv pe perioada vacanţei de vară iar beneficiarii pot primi şi burse pentru performanţe academice, în aceleaşi condiţii cu studenţii români”, s-a decis la nivelul Senatului.
Un pas important în corectarea acestei deficienţe a avut loc astăzi, în Comisia pentru Învăţământ, al cărei vicepreşedinte sunt. Colegii parlamentari au decis să avizeze favorabil proiectul de lege care prevede ca studenţii români de pretutindeni să beneficieze de aceleaşi drepturi cu colegii născuţi în ţară. Sper ca, în scurt timp, iniţiativa să fie supusă votului final şi adoptată.

Publicat în Politica

Bursele europene s-au prăbuşit luni, 24 ianuarie 2022, în timp ce investitorii se pregăteau pentru următoarea reuniune a Rezervei Federale din SUA (Fed) săptămâna aceasta şi urmăreau evoluţiile din Ucraina, pe măsură ce tensiunile cu Rusia escaladează, potrivit CNBC.
Indicele paneuropean Stoxx 600 a scăzut cu 3,6%, atât acţiunile tehnologice, cât şi cele din turism şi agrement scăzând cu câte 5,2%, pe măsură ce toate sectoarele şi bursele majore au trecut în teritoriu negativ.
Pieţele europene au urmat scăderilor din Asia-Pacific, în timp ce investitorii au reacţionat la tensiunile crescute dintre Ucraina şi Rusia şi aşteptau reuniunea de politică monetară a Rezervei Federale din SUA.
Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă urmează să se întrunească marţi şi miercuri pentru a decide asupra următorilor paşi pentru politica monetară a SUA.
Creşterea inflaţiei este o preocupare majoră pentru banca centrală a Statelor Unite, iar investitorii vor asculta cu atenţie pentru a afla cât de îngrijorată este de fapt Fed – preşedintele Jerome Powell urmează să informeze presa miercuri după-amiază, ora locală, după ce FOMC îşi va emite declaraţia.
Între timp, pieţele ar putea fi zdruncinate de îngrijorarea că ar putea exista un conflict militar iminent între Ucraina şi Rusia.
Departamentul de Stat al SUA a recomandat duminică ca toţi cetăţenii americani din Ucraina să părăsească ţara imediat, invocând acumularea extraordinară de armată a Rusiei la graniţă.
Datele de luni au arătat că redresarea economică a zonei euro a continuat să se chinuie în ianuarie, deoarece varianta omicron de Covid-19 a condus la reînnoirea măsurilor de izolare care au afectat activitatea.

Publicat în Economie

Elevii de la două colegii de prestigiu din Galaţi protestează astăzi faţă de decizia Ministerului Educaţiei de a mări media pentru acordarea bursei de merit, de la 8,50 la 9,50.

Protestatarii sunt elevi ai Colegiului Naţional "Vasile Alecsandri" şi Colegiul Naţional "Costache Negri".

Forma de protest adoptată de aceştia este una inedită şi cu un mesaj puternic.

Elevii s-au îmbrăcat în negru pentru a semnala celor de la putere că prin această decizie îngroapă performanţa în educaţie.

Precizăm că, din acelaşi motiv, la nivel naţional, liceeni din 6 judeţe se află în grevă japoneză până pe 16 ianuarie.

Articole similare:
- Scandalul burselor: Elevii din 6 judeţe, în grevă japoneză

- PETIŢIE: Elevii vor burse de merit de la 8.50!

Publicat în Eveniment

Asociaţia Vâlceană a Elevilor  (AVE), Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Timiş (AETM) anunţă faptul că, pe durata săptămânii 10-16 ianuarie, elevii vor organiza o grevă japoneză în semn de protest faţă de tăierea burselor.

"Luni, 10 ianuarie, elevii din multiple licee din 6 judeţe ale ţării au pornit o grevă japoneză faţă de schimbările criteriilor de acordare a burselor. Astfel, elevii vor purta în următoarea săptămână, pe durata orelor de curs, la braţ, o banderolă albă, pentru a protesta faţă de modificarea abuzivă a criteriilor de acordare a burselor. În urma protestului organizat de asociaţiile de elevi, Ministerul Educaţiei a declarat faptul că nu va modifica înapoi criteriile de acordare a burselor. În acest sens, asociaţiile de elevi vor continua cu acţiuni, lansând o petiţie şi începând o grevă japoneză, precum şi vor acţiona în instanţă ordinul respectiv. Îndemnăm toţi elevii care îşi vor pierde bursa în urma modificărilor aduse, precum şi elevii ce doresc să fie solidari cu colegii lor, să poarte în această săptămână o banderolă albă la mână", informează, prin intermediul unui comunicat de presă, Asociaţia Elevilor din Constanţa.

Citeşte şi PETIŢIE: Elevii vor burse de merit de la 8.50!

Publicat în National

Mai mulţi elevi din ţară semnalează faptul că, în data de 04 ianuarie 2022, a fost publicat în Monitorul Oficial, Ordinul Ministerului Educaţiei nr. 5870/2021 pentru aprobarea criteriilor generale de acordare a burselor elevilor. Prin modificările aduse la nivelul ordinului se majorează plafonul de acordare a bursei de merit de la 8.5 la 9.5. De asemenea, se introduce o nouă condiţie suplimentară prin care elevii pot avea maximum 10 absenţe nemotivate pentru a beneficia de bursa de merit.

Nemulţumirile elevilor, părinţilor şi profesorilor şi-au făcut prezenţa în spaţiul public după publicarea acestui ordin. Astfel, Petre-Daniel Tîrziu, elev în clasa a XI-a la un liceu din Iaşi, Ştefan Alexoaie, elev în clasa a XI-a la un liceu din Botoşani, Alice Stoica, elevă în clasa a X-a la un liceu din Ploieşti, Consiliul Şcolar al Elevilor din Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botoşani şi Consiliul Şcolar al Elevilor din Colegiul Naţional "Alexandru Lahovari" Râmnicu Vâlcea au iniţiat o petiţie pe platforma Declic, intitulată "Elevii vor burse de merit de la 8.50!".

"Faptul că ordinul a fost publicat peste noapte, din pix, neexistând vreun proiect în consultare publică pe site-ul Ministerului Educaţiei, reprezintă o încălcare crasă a prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică", declară iniţiatorii petiţiei, care poate fi semnată aici: https://campaniamea.declic.ro/p/burseelevi850.

Publicat în National

Mai multe asociaţii ale elevilor au anunţat, miercuri, 05 ianuarie 2022, că vor ataca în instanţă ordinul prin care se modifică pragul mediei pentru acordarea burselor de merit, de la 8,50 la 9,50.
Potrivit unui comunicat transmis de Asociaţia Elevilor Constanţa, iniţiativa este susţinută de Asociaţia Elevilor din Bacău (AEBc), Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Elevilor din Timiş (AETm).
„În miezul nopţii, Sorin Cîmpeanu îşi arată adevărata modalitate de a conduce Ministerul Educaţiei, publicând în Monitorul Oficial ordinul prin care sunt precizate criteriile de acordare a burselor elevilor. Fără consultare, criteriile de acordare a bursei de merit sunt modificate, media necesară pentru a beneficia de bursa de merit fiind 9,5. Astfel, 730.000 de elevi din România rămân fără burse. Dacă ar fi să rostim numele fiecărui elev condamnat de către Ministrul Sorin Cîmpeanu, ne-ar lua peste 8 zile, iar asta citind un nume pe secundă, fără a lua vreo pauză. Probabil, în următorii 4 ani, 730.000 de tineri vor părăsi România, dezamăgiţi de eşecurile sistemului. Nu putem fi martori la acest «măcel» împotriva propriului viitor al României de aceea Asociaţiile de Elevi din ţară solicită Ministerului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, să se oprească din acest drum spre distrugerea educaţiei”, au declarat reprezentanţii elevilor.
„Astfel, Cîmpeanu dovedeşte că nu are respect nici faţă de elevi, nici faţă de legile ţării. Vom ataca în instanţă ordinul, pentru a ne asigura că niciun elev nu va fi prejudiciat în urma unor ordine date peste noapte în mod ilegal”, se mai menţionează în comunicat.
Şi Consiliul Naţional al Elevilor a condamnat modificarea pragului mediei pentru bursa de merit de la 8,50 la 9,50, printr-un ordin de aprobare a criteriilor generale de acordare a burselor publicat în Monitorul Oficial.
„Ministerul Educaţiei tocmai ce a decis să priveze zeci de mii de elevi de dreptul la educaţie, printr-un masacru al burselor şcolare, care se vor acorda pentru un număr mult mai mic de beneficiari, sub pretextul creşterii mediilor ca urmare a şcolii online. (…) Consiliul Naţional al Elevilor condamnă cu fermitate o astfel de modificare iresponsabilă şi inechitabilă şi solicită Ministerului Educaţiei să revină de urgenţă asupra deciziei în perioada imediat următoare, înainte de începerea semestrului al II-lea”, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor.
Organizaţia solicită, totodată, ca noile criterii generale de acordare a burselor să poată fi aplicate începând cu anul şcolar 2022-2023, în aşa fel încât să fie evitată o destabilizare a întregului proces, precum şi reluarea discuţiilor alături de partenerii de dialog social cu privire la modificările care trebuie aduse criteriilor folosite în momentul actual.
Având în vedere impactul major al unei astfel de măsuri pentru sistemul educaţional, nu este exclusă posibilitatea declanşării unor proteste la nivel naţional dacă Ministerul Educaţiei nu va reveni asupra deciziei.

Publicat în National

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat, miercuri, 10 noiembrie 2021, că bursele de performanţă, de merit, de studiu şi cele de ajutor social vor creşte începând cu semestrul al II-lea al anului scolar 2021-2022.

În şedinţa de guvern de miercuri a fost adoptată o hotărâre privind stabilirea cuantumului minim al burselor, diferenţiate pe categorii, astfel:
- bursele de performanţă vor creşte de cinci ori, de la 100 de lei la 500 de lei;
- bursele de merit se vor dubla, de la 100 la 200 de lei;
- bursele de studiu vor creste cu 50%, de la 100 la 150 de lei;
- bursele de ajutor social se vor dubla, de la 100 la 200 de lei.

Bursele de performanţă se acorda elevilor care au obţinut locurile I, II sau III la etapele naţionale ale competiţiilor/concursurilor cultural – artistice, cu caracter sportiv sau cu caracter tehnico-ştiinţific, de nivel naţional, organizate de Ministerul Educaţiei.

În acelaşi timp, va creşte plafonul de la care acestea vor putea fi acordate bursele: de la media 8,50 la media 9,50.

"Urmare a predării on-line, urmare a renunţării la teze, rezultatele au fost foarte mult distorsionate, în aşa fel încât 50% din elevii României s-ar fi încadrat la burse de merit, urmare a rezultatelor înregistrate la nivelul anului şcolar 2020-2021", a arătat Cîmpeanu într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

Ministrul a menționat că în anul școlar 2020-2021, un număr de 553.000 de elevi au înregistrat medii peste 8,50 și 347.000 de elevi au avut medii peste 9,50.

Bursele acordate în anul școlar 2021-2022 sunt:
- burse sociale sau burse de ajutor social;
- burse de studiu;
- burse de merit;
- burse de performanță.

Cuantumul minim al bursei de performanță, al bursei de merit, al bursei de studiu și al bursei de ajutor social se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului și se pot cumula.

Publicat în National

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) lansează apelul de finanţare destinat sprijinirii doctoranzilor şi cercetătorilor post-doctorat prin burse de studiu, precum şi consolidării colaborărilor între universităţi, institute de cercetare şi mediul privat, potrivit unui comunicat remis marţi Agerpres.
"Apelul are o valoare totală de 21 milioane de euro şi pot solicita finanţare: Universităţi publice şi private ce au acreditare, institute/centre de cercetare acreditate, angajatori, asociaţii profesionale, camere de comerţ şi industrie, Academia Română", se menţionează în comunicat.
Astfel, un proiect poate avea valoarea maximă de 1,15 milioane euro şi trebuie să ofere sprijin pentru minim 80 de doctoranzi şi 20 de cercetători post-doctorat. Astfel, în total, prin proiectele care se vor realiza în cadrul acestui apel, vor fi sprijiniţi minim 1.440 doctoranzi şi 360 de cercetători post-doctorat.
"Prioritatea Guvernului României şi a MIPE este sprijinirea cercetării şi inovării. Tinerii care se implică în cercetare au nevoie de susţinere, fiindcă acest domeniu este motorul care duce la inovare şi la competitivitate economică. Avem azi o veste foarte bună, anume că pentru minim 1.800 de cercetători vom acorda sprijin din fonduri europene ca să îşi continue proiectele de cercetare, să îşi termine studiile şi să îşi găsească un loc de muncă şi cu siguranţă rezultatele muncii lor se vor simţi în economia României şi cea europeană", a spus Csilla Hegedus, secretar de stat în MIPE.
În cadrul proiectelor finanţate se vor acorda burse în sumă forfetară lunară. Astfel, bursa pentru doctoranzi este de cel mult 400 euro/lună timp de 12 luni, în ultimul an al programului de studii doctorale, iar bursa pentru cercetători postdoctorat este de maximum 600 euro/lună, pe durata studiilor postdoctorale, timp de 12 luni.
Suma alocata pentru mobilităţi interne/internaţionale, taxe de participare la conferinţe, taxe pentru publicarea articolelor în reviste indexate în baze de date internaţionale trebuie sa reprezinte maxim 45% din cuantumul total al burselor.
Potrivit sursei citate, sunt eligibile instituţiile de învăţământ (universitar şi postuniversitar) care au încheiat un protocol de colaborare cu un institut de cercetare sau un agent economic pentru derularea activităţilor de cercetare în care vor fi implicaţi doctoranzii si respectiv, cercetătorii postdoctorat.
"Primesc punctaj suplimentar proiectele care planifică programe de studii doctorale/postdoctorale cu o componenta aplicativă, coordonate de cercetători/cadre didactice universitare, cu activitate relevantă în domeniul de cercetare propus şi care demonstrează că se implică activ în derularea programului de studii universitare de doctorat/postdoctorat", se mai spune în comunicat.
Ca rezultate aşteptate din proiectele ce se vor derula, beneficiarii trebuie să asigure un loc de muncă în decurs de o lună pentru o treime dintre participanţii la proiect ce nu lucrează încă şi, de asemenea, pentru o treime trebuie să facă dovada că sunt incluşi în cursuri suplimentare de cercetare avansată. Tot ca ţinte obligatorii 55% doctoranzi trebui să obţină titlu de doctor şi 80% dintre studenţii post-doctorat trebuie să finalizeze programul, nu mai târziu de luna octombrie 2023.

Publicat în Economie

De mai bine de 20 de ani, salariul de profesor universitar al Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, este oferit sub formă de burse studenţilor merituoşi, cu posibilităţi materiale reduse.
„În anul universitar 2021-2022, în urma examinării dosarelor pentru bursa academică «Arhiepiscopul Casian», au fost selectaţi şi primesc lunar burse 12 studenţi de la diverse specializări din cadrul Universităţii «Dunărea de Jos» din Galaţi. Cuantumul unei burse este de 400 lei/lună şi constituie un sprijin real pentru tinerii studenţi cu rezultate foarte bune la învăţătură, implicaţi în cercetare şi în alte proiecte pe domeniile lor de studiu“, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Publicat în Comunitate

Elevul Anonim a lansat o petiţie pentru a elimina propunerea de a modifica pragul minim de acordare a burselor de merit de la 8.50 la 9.50.

„Miercuri, 6 octombrie, Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu a declarat public că va modifica criteriile pentru acordarea burselor de merit începând cu semestrul al doilea. Domnul ministru doreşte să crească plafonul de la care vor fi acordate bursele, de la media 8.50 la media 9.50. Modificarea pragului minim de acordare a burselor este o decizie luată din pix de Ministerul Educaţiei! Printre elevi, părinţi şi profesori şi-au făcut prezenţa nemulţumirile după declaraţia domnului ministru. Aşadar, Elevul Anonim, prima mişcare socială anonimă a elevilor din România, a iniţiat o petiţie pe platforma Declic. Aceasta cere ca plafonul de acordare a bursei de merit să rămână 8.50 şi să nu fie majorat la 9.50. Elevul Anonim consideră că elevii au nevoie de burse pentru a fi motivaţi să nu renunţe la şcoală! Rata abandonului şcolar era şi aşa mare în România, acum probabil va creşte şi mai tare! Pe lângă aceasta elevii vor crede că trebuie să te pricepi la toate în viaţă pentru a putea avea ceea ce doreşti, pentru că defapt asta transmite pragul de 9.50!“, transmite Elevul Anonim prin intermediul unui comunicat de presă.

Petiţia poate fi semnată aici: https://campaniamea.declic.ro/p/bursedemerit850

Publicat în National
Pagina 1 din 2