Guvernul a aprobat miercuri suplimentarea bugetului Ministerului Tineretului şi Sportului din Fondul de rezervă bugetară cu 39.670.000 de lei, sumă destinată premierii sportivilor pentru rezultatele obţinute la Jocurile Olimpice şi Jocurile Paralimpice, a anunţat Ministerul Tineretului şi Sportului.
În urma participării la Jocurile Olimpice Tokio 2020, în perioada 23 iulie - 8 august 2021, sportivii români au fost medaliaţi cu o medalie de aur, 3 medalii de argint, un sportiv s-a clasat pe locul IV, 10 sportivi s-au clasat pe locul V, respectiv 12 sportivi pe locul VI. La Jocurile Paralimpice Tokio 2020, organizate sub autoritatea Comitetului Internaţional Paralimpic în perioada 18 august - 7 septembrie 2021, sportivii români au fost medaliaţi cu o medalie de argint, o medalie de bronz, iar un sportiv s-a clasat pe locul V.
Guvernul a dublat premiile sportivilor cu performanţe la Jocurile Olimpice şi Paralimpice, astfel, sumele pe care sportivii le vor primi sunt următoarele: locul I - 140.000 euro (faţă de 70.000 euro), locul al II-lea - 112.000 euro (faţă de 56.000 euro), locul al III-lea - 84.000 euro (faţă de 42.000 euro), locul al IV-lea - 56.000 euro (faţă de 28.000 euro), locul al V-lea - 42.000 euro (faţă de 21.000 euro), locul a VI-lea - 28.000 euro (faţă de 14.000 euro).

Publicat în Economie

Marţi, 20 aprilie 2021, în şedinţă ordinară, a fost aprobat bugetul general al judeţului Galaţi pentru anul în curs. Astfel, Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi va avea, în 2021, un buget de 855.691.920 de lei, cu 11% mai mare faţă de anul precedent.

„Bugetul de anul acesta este construit în mare parte cu ajutorul fondurilor europene pe care Consiliul Judeţean a reuşit să le atragă. Avem astfel cel mai mare buget pentru dezvoltare din istoria judeţului, în condiţiile în care, din păcate, fără nicio explicaţie, Galaţiul a primit de la bugetul de stat cu 6 milioane de euro mai puţin faţă de 2020. Este al doilea an când judeţului nostru i se alocă o sumă mai mică. Astfel, faţă de 2019, Galaţiul a primit de la Guvernul României cu aproape 30 de milioane de euro mai puţin. Nu este normal ca banii care vin din contribuţia tuturor cetăţenilor ţării să fie repartizaţi discreţionar de către cei de la guvernare. Din păcate, deşi este cel mai mare buget pe care l-a avut vreodată judeţul Galaţi, consilierii PNL au votat împotrivă”, a declarat Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi.

În 2021, bugetul general al judeţului Galaţi este configurat astfel: 74% pentru dezvoltare şi 26% pentru funcţionare.

„Anul acesta, peste 630 de milioane de lei, aproape trei sferturi din buget, înseamnă investiţii pentru judeţul Galaţi. Faţă de anul trecut, avem în plus peste 70 de milioane de lei la secţiunea dezvoltare. Cea mai mare creştere este în zona de protecţie a mediului. Sumele alocate anul acesta sunt de 138 de ori mai mari faţă de 2020, de la 1.145.000 de lei la 157.828.000 de lei. Este vorba despre implementarea proiectului de management al deşeurilor, o investiţie unică în România. Bani mai mulţi au fost alocaţi şi pentru sănătate, respectiv 179.167.000 de lei, cu aproape 20 de milioane de lei mai mult faţă de anul trecut. De altfel, aproximativ 50 de milioane de lei vor fi cheltuiţi doar pentru dotarea spitalelor gălăţene (Spitalul Judeţean, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul Orăşenesc din Târgu Bujor) cu aparatură medicală performantă”, a menţionat Costel Fotea.

Anul acesta, vor fi continuate toate investiţiile aflate în plin proces de implementare, atât cele cu fonduri europene, cât şi cele finanţate cu fonduri proprii sau de la bugetul de stat, precizează preşedintele CJ Galaţi.

„Principalele investiţii de anul acesta vizează implementarea sistemului de management al deşeurilor, reabilitarea de la zero a peste 100 de km de drum judeţean, modernizarea spitalelor şi dotarea lor cu aparatură medicală modernă, continuarea lucrărilor la Drumul de Centură, la noul sediu al Muzeului de Artă Vizuală şi la sera de plante exotice. De asemenea, anul acesta vor fi finalizate mai multe investiţii, cum ar fi cele de la noua Unitate de Primiri Urgenţe, de la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului de Pneumoftiziologie sau de la Centrul de Diagnosticare a Cancerului, iar la Tecuci şi Târgu Bujor vor demara noi investiţii în zona de mediu. În plus, în lunile următoare vor fi semnate noi contracte cu finanţare europeană“, spune Costel Fotea.

Publicat în Știrea zilei

Comisia Europeană a adoptat, pe data de 25 martie, primul program de lucru anual Erasmus+ din perioada 2021-2027. Programul beneficiază de un buget de 26,2 miliarde EUR (comparativ cu 14,7 miliarde EUR alocate pentru perioada 2014-2020), completat cu 2,2 miliarde EUR din instrumentele externe ale UE.
Noul program revizuit va finanţa proiecte de mobilitate în scopul învăţării şi de cooperare transfrontalieră de care vor beneficia 10 milioane de europeni de toate vârstele şi din toate mediile sociale. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, rezilienţa sistemelor de educaţie şi de formare în contextul pandemiei.
Noul program Erasmus+ oferă oportunităţi de efectuare a unor perioade de studiu în străinătate, a unor stagii, ucenicii şi schimburi de personal în toate domeniile educaţiei, formării, tineretului şi sportului. El este deschis şcolarilor, studenţilor din învăţământul superior, elevilor din învăţământul profesional, cursanţilor adulţi, schimburilor de tineri, lucrătorilor de tineret şi antrenorilor sportivi.
Pe lângă proiectele de mobilitate, care reprezintă 70 % din buget, noul program Erasmus+ investeşte şi în proiecte de cooperare transfrontalieră. Acestea pot fi realizate între instituţii de învăţământ superior (de exemplu, Iniţiativa privind universităţile europene), între şcoli, între instituţii de educaţie şi formare a cadrelor didactice (de exemplu, academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice), între centre de învăţământ pentru adulţi, între organizaţii de tineret şi sport, între furnizori de educaţie şi formare profesională (de exemplu, centrele de excelenţă profesională) şi între alţi actori din domeniul educaţiei.

Principalele caracteristici ale programului Erasmus+ pentru perioada 2021-2027 sunt:

- Erasmus+ favorabil incluziunii, care oferă şanse mai mari persoanelor cu mai puţine oportunităţi, inclusiv persoanelor din medii culturale, sociale şi economice diverse, precum şi celor care locuiesc în zone rurale sau îndepărtate. Printre noutăţi se numără schimburile individuale sau de clase pentru elevi şi activităţile de mobilitate pentru cursanţii adulţi. Graţie parteneriatelor la scară mică şi utilizării unor granturi simplificate, organizaţiilor mai mici, precum şcolile, asociaţiile de tineret şi cluburile sportive, le va fi mai uşor să solicite finanţare. De asemenea, programul va deveni mai internaţional prin consolidarea cooperării cu ţările terţe, bazându-se pe succesele înregistrate de programul anterior datorită schimburilor şi proiectelor de cooperare derulate în întreaga lume, care vor fi extinse în prezent şi la sectorul sportului şi al educaţiei şi formării profesionale.
- Erasmus+ digital: Pandemia a evidenţiat necesitatea de a accelera tranziţia digitală a sistemelor de educaţie şi formare. Erasmus+ va sprijini dezvoltarea competenţelor digitale, în conformitate cu Planul de acţiune pentru educaţia digitală, va oferi formare şi schimburi de înaltă calitate în domeniul digital prin intermediul unor platforme precum eTwinning, platforma School Education Gateway şi Portalul european pentru tineret şi va încuraja stagiile în sectorul digital. Noi formate, precum programele intensive hibride, vor permite completarea perioadelor de mobilitate fizică pe termen scurt în străinătate cu activităţi de învăţare şi de colaborare online. Punerea în aplicare a programului va fi digitalizată şi simplificată şi mai mult, odată cu implementarea integrală a legitimaţiei europene de student.
- Erasmus+ ecologic: În conformitate cu Pactul verde european, programul le va oferi stimulente financiare participanţilor care utilizează moduri sustenabile de transport. De asemenea, acesta va investi în proiecte de promovare a sensibilizării cu privire la problemele de mediu şi va facilita schimburile legate de atenuarea crizei climatice.
- Erasmus+ pentru tineri: DiscoverEU devine acum parte integrantă a programului Erasmus+ şi le oferă tinerilor de 18 ani posibilitatea de a obţine un permis de călătorie cu care pot să călătorească în întreaga Europă, să înveţe de la alte culturi şi să întâlnească alţi tineri europeni. Erasmus+ va sprijini, de asemenea, oportunităţi de schimb şi de cooperare prin intermediul noilor activităţi de tineret, pentru a ajuta tinerii să se angajeze şi să înveţe despre participarea la viaţa democratică, sporind astfel gradul de sensibilizare cu privire la valorile europene comune şi la drepturile fundamentale şi reunind tinerii şi factorii de decizie la nivel local, naţional şi european.
Efortul de rezilienţă al programului Erasmus+ în contextul pandemiei va mobiliza sute de mii de şcoli, instituţii de învăţământ superior, institute de învăţământ profesional, cadre didactice, tineri, organizaţii de tineret şi sport, societatea civilă şi alte părţi interesate. Programul va contribui la accelerarea noilor practici care ameliorează calitatea şi relevanţa sistemelor de educaţie, de formare şi de tineret din întreaga Europă la nivel naţional, regional şi local.

Publicat în Mapamond

Bugetul programului EU4Health se ridică la 5,1 miliarde de euro, din care 20% sunt fonduri destinate prevenirii bolilor şi promovării sănătăţii, astfel încât Uniunea Europeană va fi mai bine pregătită pentru a aborda ameninţările transfrontaliere majore la adresa sănătăţii şi vor exista mai multe medicamente şi dispozitive medicale la preţuri accesibile.

Noul program EU4Health 2021-2027 va contribui la domeniile în care Uniunea Europeană poate aduce în mod clar valoare adăugată şi va veni, astfel, în completarea politicilor statelor membre. EU4Health îşi propune să crească rezilienţa sistemelor naţionale de sănătate şi să ajute, în acest sens, ţările să se coordoneze şi să facă schimb de date. Un alt obiectiv principal al programului este de a creşte disponibilitatea şi accesibilitatea (inclusiv în ceea ce priveşte preţurile) în cazul medicamentelor şi al dispozitivelor medicale.

„Obiectivul programului EU4Health este de a creşte rezilienţa sistemelor medicale. El le va ajuta să fie mai bine pregătite pentru ameninţări transfrontaliere majore la adresa sănătăţii. Astfel, Uniunea ar trebui să poată face faţă atât viitoarelor epidemii, cât şi unor provocări pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei şi inegalităţile din domeniul sănătăţii“, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

Programul va susţine şi demersuri legate de e-sănătate şi de crearea unui „spaţiu european al datelor privind sănătatea“. Promovarea accesului la servicii medicale de calitate, inclusiv la asistenţă medicală sexuală şi reproductivă, îmbunătăţirea sănătăţii mintale şi accelerarea luptei împotriva cancerului vor fi şi ele susţinute.

În timpul dezbaterii, eurodeputaţii au subliniat rolul cheie pe care îl va juca noul program în combaterea inegalităţilor în materie de sănătate, atât între statele membre, cât şi între diverse categorii sociale. Aceştia au salutat, de asemenea, instituirea la nivelul UE a unui stoc de materiale şi echipamente medicale esenţiale, complementar cu rescEU, precum şi a unei rezerve de personal medical şi de sprijin care să fie mobilizat în cazul unei crize sanitare.

După ce şi Consiliul aprobă în mod oficial regulamentul, acesta va intra în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

Publicat în Politica

Pe primul trimestru al acestui an s-a alocat pentru furnizorii de servicii medicale din judeţul Galaţi un buget cu 20% mai mare decât cel alocat în aceeaşi perioadă a anului trecut, însă banii sunt în continuare insuficienţi, dovadă pacienţii care se află pe liste de aşteptare pentru efectuarea analizelor medicale decontate de stat. Pentru banale analize de laborator pacienţii aleargă să "prindă" primele zile din lună - după care bugetul se epuizează, trebuind să aştepte apoi luna viitoare - în timp ce pentru examene complicate, precum RMN, timpul de aşteptare poate depăşi 8 luni.
Potrivit preşedintei CJAS Galaţi, Oana Mihaela Docan, există liste de aşteptare atât la laboratoare, cât şi la furnizorii de imagistică medicală şi la cei care oferă îngrijiri medicale la domiciliu. Singurul capitol la care nu există pacienţi care îşi aşteaptă rândul este cel al dispozitivelor medicale, unde, de la 1 ianuarie 2016, s-a pornit de la zero, la finele anului trecut epuizându-se toată lista de aşteptare.
În total, în prezent, la nivelul judeţului Galaţi există 535 de acte adiţionale încheiate cu furnizorii de servicii medicale, din care 28 pe servicii medicale paraclinice (analize de laborator, ecografii, radiografii, EKG, EEG, tomografii, RMN, scintigrafii etc.), opt - îngrijiri la domiciliu, 238 – asistenţă medicală primară, 27 – asistenţă medicală pentru specialităţi clinice, 84 – asistenţă stomatologică, 6 – asitenţă medicală în centre multifuncţionale, 10 – asistenţă medicală unităţi sanitare cu paturi (spitalele), 57 – medicamanete cu şi fără contribuţie personală eliberate în ambulatoriu, 77 – dispozitive şi echipamente medicale.
Potrivit datelor CJAS, pentru primul trimestru al acestui an s-au înregistrat creşteri ale bugetului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut la: servicii medicale paraclinice (cu 19,7%mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2015), asistenţă medicală pentru unităţile sanitare cu paturi (cu 5,87% mai mult), îngrijiri medicale la domiciliu (cu 20,94% mai mult) şi la dispozitive şi echipamente medicale (cu 42,62% mai mult). Sunt şi scăderi ale bugetelor, pentru aceeaşi perioadă de timp raportată, respectiv la: asistenţa medicală primară (cu 6,6% mai puţin), asistenţă medicală pentru specialităţi clinice (cu 3,06% mai puţin), asistenţă medicală stomatologică (cu 10,26% mai puţin), asistenţă medicală în centre multifuncţionale (cu 6,46% mai mic), medicamanete cu şi fără contribuţie personală eliberate în ambulatoriu (cu 8,31%).
Cu alte cuvinte, deşi furnizorii de servicii au primit un buget cu 20% mai mare pentru efectuatea analizelor paraclinice (numai Spitalul Clinic de Copii - care are dotări excelente în privinţa investigaţiilor imagistice ce pot fi realizate atât la copii cât şi la adulţi - a primit un buget cu 110,66% mai mare faţă de trimestrul I din 2015, iar la Spitalul Judeţean s-a alocat un buget mai mare cu 33,56% ), în continuare pacienţii se află pe liste de aşteptare când vine vorba de analize decontate de stat. O situaţie care este explicată de preşedinta CJAS Galaţi, Oana Mihaela Docan, şi prin adresabilitatea pe care o au anumite unităţi faţă de altele. Adresabilitate care se traduce prin faptul că există clinici asaltatate de pacienţi – motiv pentru care şi bugetul se epuizează repede - în timp ce alte laboratoare nu reuşesc să îşi cheltuie bugetele, pentru că oamenii nu mai vin acolo, neavând încredere în calitatea testelor efectuate. În condiţiile în care criteriile în baza cărora se repartizează bugetul lunar legate de sunt numărul personalului şi vechimea aparaturii laboratoarelor, dar nu şi de numărul de pacienţi care vin la analize, anumite laboratoare ajung în situaţia de a avea bani, dar nu şi pacienţi, în timp ce altele pot primi un buget similar dar să aibă mult mai mulţi pacienţi - motiv pentru care listele de aşteptare sunt foarte lungi.

Publicat în Știrea zilei
Bugetul mediu total pe care orăşenii îl vor aloca anul acesta pentru petrecerea Sărbătorilor de Iarnă, atât Crăciun, cât şi Revelion, depăşeşte cu puţin 1.590 de lei, cea mai mare parte din bani urmând să fie cheltuită pe alimente, potrivit unui studiu realizat în mediul urbani. Datele cercetării relevă că, dacă peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei. Astfel, sunt orăşeni care nu-şi pot permite să cumpere de Crăciun sau Revelion tot ce şi-ar dori, din cauza limitărilor financiare. Cei mai mulţi au menţionat produse nealimentare, precum telefoane, laptopuri, tablete şi televizoare, dar au fost şi persoane care au specificat produse alimentare, în special carne şi produse din carne (un porc întreg, curcan etc.). "Tradiţionalişti din fire, românii îşi doresc o masă îmbelşugată de Sărbători. Astfel, dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.) vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare aceştia vor 'scoate din buzunar' un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de aceştia pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei)", conform studiului 'Cumpărăturile de Sărbători', realizat de MEDNET Marketing Research Center. În ceea ce priveşte excursiile sau călătoriile, bugetul mediu alocat de locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (de peste 100.000 de locuitori), suma medie alocată pentru Sărbătorile de Iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014). Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei. Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei. În oraşele mari, cei care se vor bucura de Sărbătorile de Iarnă mergând în excursii sau călătorii sunt dispuşi să aloce un buget mai mic, comparativ cu anul 2014 (1.008,46 lei în 2015 şi 1.149,31 lei în 2014). Nici în ceea ce priveşte ieşirile la restaurant şi/sau în oraş locuitorii oraşelor mari nu şi-au extins bugetul faţă de anul precedent (337,92 lei buget mediu în 2015, faţă de 372,87 lei în 2014). În ceea ce priveşte cadourile ocazionate de Sărbătorile de Iarnă (Crăciun şi Revelion), peste 90% dintre orăşeni şi-au exprimat anul acesta intenţia de a cumpăra cadouri celor dragi. Principalii 'destinatari' ai cadourilor de Sărbători sunt membrii familiei (soţul/soţia, partenerul (a), copiii, părinţii, fraţii, surorile etc.). Studiul a relevat faptul că orăşenii din localităţile mari sunt mai darnici, comparativ cu anii precedenţi, intenţionând să 'scoată din buzunar' pentru a-i bucura pe cei apropiaţi o sumă medie de 512,75 lei. În topul preferinţelor vor fi dulciurile, menţionate la acest capitol de peste 55% dintre orăşeni. Locul 2 în topul preferinţelor va fi ocupat de articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 54,7% dintre orăşeni intenţionând să le ofere cadou. De asemenea, având în vedere „explozia” de oferte a retailerilor în ceea ce priveşte seturile de cosmetice, parfumurile şi cosmeticele se situează pe locul 3 în topul preferinţelor în materie de cadouri (54,3%). Şi, nu în ultimul rând, jucăriile se află şi ele în topul listelor de cadouri ale orăşenilor. Referitor la cumpărarea tradiţionalului brad natural de Crăciun, se observă o tendinţă evidentă a românilor de a fi mai atenţi cu mediul înconjurător, cel mai probabil şi datorită impactului numeroaselor campanii media împotriva tăierii copacilor. În acest context, anul acesta, mai puţin de 40% dintre românii din mediul urban (oraşe mici, mijlocii şi mari) şi-au exprimat intenţia de a cumpăra brand natural de Crăciun. Majoritatea dintre ei (peste 50%) deţine deja un brad artificial, în timp ce aproape 5% nu vor împodobi brad anul acesta.   80% dintre români vor petrece Revelionul în locuinţe   În ceea ce priveşte petrecerea de Revelion, majoritatea orăşenilor intervievaţi alege să petreacă în ţară (81,5%). Dintre cei care vor rămâne în ţară de Revelion, 80,1% vor petrece alături de familie, prieteni, în propriile locuinţe sau ale prietenilor, 8% vor merge la un restaurant/club, în timp ce 7,8% vor petrece într-o staţiune montană/balneară din România. Tot alături de familie şi/sau prieteni vor petrece şi cei mai mulţi dintre cei care vor fi peste graniţe de Revelion. Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici — sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii — 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari — peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie — 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 — 65 ani.
Publicat în National
Luni, 14 Decembrie 2015 00:00

Zboară timpule, zboară!

Mai sunt vreo zece zile şi vine Crăciunul, după care, inevitabil, vine şi Revelionul şi, gata, s-a dus anul ăsta de parcă nici n-a fost. Timpul a zburat fără milă, pe la tâmple ne-au mai apărut câteva fire albe, datorate bineînţeles nivelului ridicat de trai şi lipsei oricăror fel de griji, unii s-au furişat uşurel în uitare, primele pagini ale ziarelor de scandal fiind sătule să le tot bălăcărească figurile alea de oameni nevinovaţi, aşa că au şi ei parte de sărbători fericite şi liniştite. Dar, aşa cum era şi normal pe la noi, au apărut alţii, mai corupţi, mai bandiţi, mai plini de bani ca predecesorii lor. Până acum, unii se bucurau că avem şi noi oameni cu sânge albastru în ţara noastră, unii care chiar îşi doreau în fruntea ţării un monarh, oameni care acum, când au văzut că până şi prinţii noştri s-au apucat de furat, şi nu aşa, oricum, ci cu sutele de milioane de euro, tac şi aşteaptă cu sufletul la gură să vină careva să salveze monarhia. Acum, degeaba îi tot închid cei de la DNA, între timp cine ştie pe unde au ajuns banii subtilizaţi, prin ce conturi de prin insulele Cayman, şi nu cred să fie ei atât de proşti să recunoască în faţa acuzatorilor pe unde şi prin câte coşuri şi-au pus ”ouăle”. Deci, mai rămâne să mai avem şi un preşedinte de ţară acuzat de corupţie, că în rest am avut de toate naţiile, de la primari până la prim-miniştri.  Până una-alta, uite că vom juca fotbal în grupă cu Franţa, Elveţia şi Albania, ceea ce nu-i chiar atât de rău, numai să vedem cum şi cine îi va impulsiona pe jucătorii naţionalei noastre să obţină şi ceva rezultate, nu de alta, dar, după cum s-a votat bugetul MTS pentru anul 2016, nu ştiu dacă vor avea măcar bani de deplasări. Parcă unii încep deja să-l regrete pe Victor Ponta, că ăla ţinea cu sportivii şi chiar îi mai şi premia din când în când. Uite, de exemplu, fetele de la handbal, după victoria de duminică în faţa Braziliei, ar trebui şi ele premiate, şi asta cât de repede, nu după cum speră ministrul MTS, doamna Lipă, să aştepte ca guvernul să dea o ordononaţă de urgenţă pentru asta, aşa cum speră dumneaei că se va întâmpla şi la anul, după Olimpiadă. Mai ales că bugetul MTS pentru anul 2016 este mai mic cu 18 milioane de euro decât bugetul anului 2015. Ca să nu mai vorbim şi de alte bugete care au fost ciopârţite, de au ajuns unii să le numească tăieri băsesciene.  Cât despre oamenii de rând, ce să mai vorbim, ca de obicei în ultimii ani, unii şi-au pus deja la uscat cârnaţii, alţii au tăiat porcul de pe listă, unii au scos de prin cămară bradul din plastic de anul trecut, alţii aşteaptă să apară brazii naturali, unii, mai norocoşi, îşi fac deja bagajele pentru o escapadă la munte. Zboară, timpule!
Publicat în Editorial

Bugetul pentru anul viitor trebuie să exprime, în mod real, nevoile pe care le are România, iar 2016 trebuie să fie un an al relansării reale a economiei, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

„Lucrăm acum la bugetul pe 2016. Este un lucru extrem de important. Trebuie să fie un buget care să exprime în mod real nevoile pe care România le are, coroborat cu ceea ce deja Guvernul şi Parlamentul au adoptat - Cod Fiscal şi multe alte măsuri. Îmi doresc foarte mult ca anul 2016 - şi sunt convins de faptul că o să fie - un an al relansării reale a economiei”, a menţionat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a subliniat că România are „un regim fiscal mult mai prietenos” şi că este nevoie de o simplificare a sistemului. „Trebuie să simplificăm foarte mult sistemul, cel de care dumneavoastră (mediul de afaceri, n.r.) vă loviţi zi de zi, de la exemple precum eliminarea ştampilei până la multe alte, care creează probleme, întârzieri şi, la final, costuri suplimentare. Toate acestea pot să facă în 2016 un an mult mai bun pentru noi toţi”, a mai spus Teodorovici.

Bugetul de stat pe 2016 ar putea fi fundamentat pe o creştere economică estimată la 3,4%, o inflaţie medie anuală de 1,7% şi un curs de schimb de 4,44 lei/euro, reiese dintr-un document postat pe site-ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului, care cuprinde propunerile de buget pentru 2016 şi estimările pentru anii 2017 - 2019 transmise de Ministerului Finanţelor Publice ordonatorilor principali de credite.

În acelaşi timp, creşterea consumului populaţiei este estimată la 3,4% pentru 2016, iar a consumului administraţiei publice la 3%.

În privinţa investiţiilor, în document se menţionează că acestea vor creşte cu 5,6% în 2016 şi cu peste 6% în anii următori. Exporturile sunt aşteptate să crească cu 5,8% anul viitor, iar importurile cu 6,8%, potrivit documentului citat. Deficitul de cont curent este, astfel, estimat la 1,4% în 2016 şi 1,5% în 2017.

Pe de altă parte, este de aşteptat o scădere a numărului de şomeri de la 465.000 de persoane anul acesta la 450.000 anul viitor şi la 435.000 în 2017. 

Publicat în Economie

Noul sistem de redevenţe, care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, va fi construit pe un mecanism format din taxa pe resursele naturale, un impozit pe profit generat de creşterea preţurilor pe piaţă şi o serie de deduceri pentru investiţiile realizate în domeniu, a declarat secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu, în cadrul unei conferinţe de profil.

"România trebuie să creeze un sistem care să îi permită să obţină din această zonă o cotă a taxelor similară cu cea din statele cu resurse asemănătoare. Piaţa aşteaptă un sistem care să ofere predictibilitate pe un termen mai lung şi să asigure colectarea unor sume comparabile cu ceea ce se obţine în alte state. Suntem în proces de a stabili acest mecanism care să combine avantajele sistemului de redevenţe care asigură stabilitatea colectării unui flux constant de sume la buget cu flexibilitatea pe care un mecanism de impozitare a profitului o conferă pentru a capta acele creşteri de preţ care, în această zonă a resurselor naturale, în ultimii ani sunt destul de frecvente şi în amplitudini mari şi, în acelaşi timp, să permită şi o flexibilitate a investiţiilor de care operatorii economici au nevoie", a explicat Dan Manolescu.

El a precizat că, prin noul sistem, statul vrea să încaseze cel puţin la fel de mult la buget ca şi în actualul sistem.

În plus, reprezentantul Finanţelor a explicat că taxarea redevenţelor va fi aplicată doar pentru partea de exploatare (upstream).

La rândul său, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duţu, a declarat că taxele vor fi diferenţiate în funcţie de gradul de dificultate al exploatării.

"La exploatările offshore au acces doar cei cu tehnologii avansate şi cu putere financiară, pentru foraje care ajung la peste 3.000 de metri, care presupun costuri foarte mari pentru seismică. Vom introduce în proiectul de act normativ şi mecanismele care să facă diferenţiere între zonele clasice şi cele grele din punct de vedere al adâncimi, fie că sunt onshore sau offshore. Sperăm să fie un mecanism mai bun decât cel actual şi să genereze venituri suplimentare la stat, dar să răspundă şi unui criteriu de atractivitate", a explicat Duţu.

În opinia sa, actualul sistem de redevenţe se situează la nivelul pieţei europene cu mici abateri, dar trebuie să ţinem cont că resursele noastre sunt spre epuizare, suntem pe scădere de producţie, iar exploatarea zăcămintelor în continuare necesită investiţii. 

Publicat în Economie