Banca Naţională a României (BNR) trebuie să redefinească traiectoria politicii monetare, în cazul în care Codul Fiscal rămâne în forma actuală, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a raportului trimestrial asupra inflaţiei.

"Aveam un program de reducere a ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) care este întrerupt. Eram mai corelaţi cu situaţia inflaţiei, cel puţin cu aceasta vizibilă. Dacă mă întrebaţi în urmă cu un an ce fac dacă inflaţia devine negativă, spuneam: 'Bineînţeles că mă duc cu dobânda în jos'. Dar acum, ne uităm în spate şi vedem că fierbe ceva ...şi minusul este dat de o singură măsură: reducerea TVA la alimente. Şi atunci trebuie să schimbăm traiectoria", a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, deciziile viitoare ale Băncii Centrale depind de ceea ce se va întâmpla în Parlament cu Codul Fiscal.

"După mine, vorbind, repet şi eu obsesiv, ca un economist raţional: sunt nu N variante, dar multe combinaţii, dacă se depăşeşte acest impas mental - 1 (ianuarie), 6 măsuri cu cifre mari. De exemplu, la taxa pe stâlp, poate ne gândim să mai rămână ceva. Acum e 1%...o reducem la 0,5%. Poate că merită când ai redevenţe atât de mici în această ţară. Ia să ne gândim puţin! Nu este un capăt de ţară şi nu va descuraja investiţia... Dar asta vor face aleşii poporului şi Ministerul Finanţelor, nu BNR", a adăugat guvernatorul BNR.

În opinia sa, la toate cele şase măsuri există mai multe combinaţii care se pot negocia.

Mugur Isărescu nu este de acord nici cu ipoteza potrivit căreia o reducere a impozitelor va diminua veniturile statului şi îl va forţa să se restructureze de la sine, devenind, astfel, eficient.

"După mine, această idee este cel puţin naivă şi nu m-aş exprima atât de tranşant dacă nu am fi trăit anul 2010. Am văzut ce înseamnă aparatul de stat, că trăim în aceeaşi ţară. Păi, acum lumea vorbeşte de majorări de salarii, şi nu orice fel de majorări, iar dumneavoastră spuneţi: 'Hai să reducem impozitele, să îi calmăm pe cei de la stat!' Nu îi calmăm. Se va reflecta din nou în sănătate, în educaţie, în faptul că reducerile promovate se vor dovedi inaplicabile. Ca să spun aşa, ne vom face din nou de râs, pentru că, după ce vom face reducerile, vom constata că nu merg şi le anunţăm şi vom reveni din nou pe ele. Doar am trăit cu toţii această situaţie", a explicat Isărescu.

Potrivit guvernatorului, atâta timp cât veniturile nu depăşesc 32% din PIB, iar solicitările de cheltuieli ale statului român nu scad sub 40% din PIB, mărirea acestui decalaj este o greşeală.

"Ce greşeală facem? Vă spun în calitate de fost premier: avem nişte economii dintr-un drum care nu a fost terminat... nu înseamnă decât o plată amânată pe bugetul de la anul. În schimb, reducem venituri permanente", a arătat oficialul BNR. 

Publicat în Economie

Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a pledat din nou, marţi, pentru o relaxare fiscală "la momentul potrivit" şi cu măsură, considerând că aplicarea tuturor măsurilor cuprinse în Codul Fiscal începând cu 1 ianuarie 2016 nu este sustenabilă.

"Grămada neînţeleaptă de şase măsuri, toate cu impact mare, începând de la 1 ianuarie 2016... poate era bine să fie tratate separat. Cu toate nu merge, nu încape!", a declarat guvernatorul, într-o conferinţă de presă.

Potrivit guvernatorului BNR, macrostabilitatea poate fi comparată cu sănătatea. "Îţi dai seama cât de importantă este când o pierzi, iar reparaţiile, tratamentele sunt dureroase, aşa cum se întâmplă şi cu sănătatea. De aceea, sub nicio formă nu trebuie s-o pierdem", a precizat Mugur Isărescu.

În altă ordine de idei, el a spus că a avut o nouă discuţie cu ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, cu privire la Codul Fiscal, însă fiecare şi-a menţinut punctul de vedere.

"Ieri (luni - n. r.) ne-am văzut cu ministrul Finanţelor. Întâlnirea este instituţională, trebuie să spun că nu este nimic nou. Aceste întâlniri fac parte din întâlnirile instituţionale şi din conlucrarea celor două instituţii. (...) Schimbul de informaţii a fost foarte bun, nu ne-am spus lucruri noi, pentru că ne ştim poziţiile. Noi am reiterat riscurile (aplicării unor măsuri din noul Cod Fiscal — n. r.) la adresa stabilităţii, dânsul a subliniat şi contextul politic în care are loc această dezbatere despre Codul Fiscal. Noi am subliniat încă o dată că poziţia noastră nu se referă la Codul Fiscal, că sunt multe elemente bune, se referă la acest pachet de măsuri, de reducere de taxe şi impozite, aglomerate într-o perioadă foarte scurtă de timp. Nu e vorba nici de alb-negru, da sau împotriva Codului Fiscal, nu este nici alb-negru da sau nu împotriva măsurilor fiscale, este vorba de dozaj, de măsuri. Sunt foarte multe reduceri de impozite, la toate proporţiile sunt mari, cifra de deficit este de 2,2% — 2,3% din PIB. Ea pare mică, dar este o cifră foarte mare. Ea poate să schimbe traiectoria economiei româneşti pentru că este prinsă într-o perioadă foarte scurtă şi, chiar dacă am vrea, nu putem să compensăm dintr-odată. De aceea, dozajul este cheia problemei", a subliniat şeful BNR.

Mugur Isărescu a făcut referire şi la opinia reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional cu privire la aplicarea Codului Fiscal.

"Am citit şi eu comunicatul Fondului şi mi se pare că merge în aceeaşi direcţie şi insistă pe aceleaşi lucruri. În sfârşit, dânşii, fiind mai apropiaţi pe probleme fiscale cu Ministerul de Finanţe, fac şi recomandări privind unele opţiuni. (...) Este un comunicat foarte dens. Fac un apel către economiştii din România să îl citească cu atenţie", a subliniat şeful Băncii Centrale.

El a făcut această remarcă în contextul în care există opinii potrivit cărora măsurile de relaxare fiscală ar trebui contracarate prin măsuri de politică monetară.

"Am auzit că BNR nu are vână, că trebuie să vină să contracareze (măsurile de relaxare fiscală — n. r.) Ce înseamnă asta? Să te duci cu dobânzile în ceruri ... Şi nu contracarează politica fiscală suficient, dar omoară economia de piaţă, sectorul privat, populaţia. (...) Atenţie la lanţul de consecinţe care pot să apară dintr-o combinaţie nefericită dintre politica monetară şi politica fiscal-bugetară. E ca la o prăjitură bună...ingredientele nu se compensează unele pe altele. Nu există substitut la politici macroeconomice coerente. Apropo şi de comitet (Comitetul Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială — n. r.)...e mult mai bine să discuţi înainte să găseşti dozajul optim", a încheiat Mugur Isărescu.

Codul Fiscal, în forma aprobată de Parlament, va genera o majorare a deficitului bugetar la 3% din PIB, va periclita realizările economice obţinute de România în ultimii ani şi va determina revenirea la austeritate, se arată în documentul intitulat 'O Decizie Crucială', semnat de şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru România, Andrea Schaechter, şi de reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa.

''România a făcut paşi importanţi în ultimii şapte ani pentru a-şi îmbunătăţi finanţele publice controversate. Suntem îngrijoraţi că, în forma sa actuală, acest Cod Fiscal, ar periclita aceste realizări. El ar presupune o pierdere anuală de venituri de aproximativ 2,2% din PIB şi o majorare a deficitului bugetar de până la cel puţin 3% din PIB, plasând astfel datoria publică pe o traiectorie ascendentă. În mod alternativ, pentru a menţine sub control deficitul, s-ar impune reducerea cheltuielilor statului, precum şi renunţarea la iniţiativele noi de cheltuieli, inclusiv la cele de infrastructură, apărare, salarii, sănătate şi educaţie'', se menţionează în documentul citat.

Publicat în National

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR) au scăzut, în luna iulie, cu 959 de milioane de euro, la 29,152 miliarde de euro, de la 30,111 miliarde de euro la 30 iunie 2015, reiese din datele publicate luni de Banca Naţională a României.

Astfel, în cursul lunii iulie au intrat în rezerva BNR 763 de milioane de euro, din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele. În acelaşi timp, au ieşit din conturile BNR 1,722 miliarde de euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

„La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care Banca Naţională a României a plătit circa 243 de milioane echivalent euro precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 29 iulie 2015, în sumă de 925,7 milioane de euro, capital şi dobândă”, se menţionează în comunicatul BNR.

„Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,286 miliarde de euro”, se mai arată în comunicatul BNR.

În aceste condiţii, rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au fost, la 31 iulie 2015, de 32,438 miliarde de euro, faţă de 33,622 miliarde de euro la 30 iunie 2015.

„Plăţile efectuate în perioada ianuarie — iulie 2015 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, au totalizat 6,437 miliarde de euro iar cele scadente până la finele anului însumează aproximativ 1,126 miliarde de euro”, se precizează în comunicatul citat.

Publicat în National
Pagina 3 din 3