Viorica Dăncilă, fost premier al României în guvernul PSD-ALDE şi fostă candidată la prezidenţiale a PSD în 2019, a fost numită consilier de strategie al guvernului BNR, Mugur Isărescu, a confirmat pentru G4Media.ro biroul de presă al BNR.
Dăncilă a fost angajată în 15 mai, iar salariul său net va fi de circa 10.000 de lei lunar, potrivit informaţiilor G4Media.ro.
Pentru a se angaja în corpul consilierilor, din care mai fac parte circa 20 de persoane, Dăncilă a depus un dosar şi a susţinut un interviu.
Viorica Dăniclă este absolventa Facultăţii Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi de la Institutul de Petrol şi Gaze. Ulterior, a terminat şi un master în Spaţiul Public European la SNSPA.
De remarcat că Viorica Dăncilă l-a susţinut pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat la şefia BNR în 2019, în ciuda faptului că Liviu Dragnea voia instalarea unei alte conduceri la banca centrală. De asemenea, în scandalul repatrierii rezervei de aur a BNR, Dăncilă a semnat un punct de vedere al guvernului în care arăta că orice modificare a statului BNR - ceea ce era cazul cu legea promovată de Liviu Dragnea - trebuie avizată de Banca Centrală Europeană.

Publicat în Politica

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor, Institutul Bancar Român, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Institutul de Studii Financiare anunţă acreditarea singurului curs integral „Educaţie economico-financiară pentru profesori". Grupul-ţintă al acestui curs este personalul didactic din învăţământul gimnazial care predă disciplina „Educaţie socială" elevilor de clasa a VIII-a. Începând cu anul de studiu 2020-2021, educaţia financiară a devenit materie obligatorie pentru elevii clasei a VIII-a, fiind cuprinsă în disciplina „Educaţie socială".
Institutul Bancar Român (IBR), fondat de Banca Naţională a României şi Asociaţia Română a Băncilor, este furnizorul cursului gratuit acreditat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe o perioadă de 4 ani, prin Ordinul 3.559/ 2021 privind acreditarea programelor de formare continuă.
Instituţiile implicate în acest demers naţional invită personalul didactic din învăţământul gimnazial care predă disciplina „Educaţie socială" elevilor din clasa a VIII-a să se înscrie la IBR, începând cu luna aprilie 2021, conform informaţiilor afişate pe site-ul instituţiei www.ibr-rbi.ro. În urma absolvirii acestui curs cu o durată de 40 de ore, profesorii vor obţine 10 credite profesionale transferabile. Formatorii cadrelor didactice sunt profesori de economie. Iniţiativa de formare a fost susţinută şi de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Acest demers instituţional public-privat, prin intermediul căruia profesorii sunt formaţi pentru a preda noţiuni de educaţie financiară, reprezintă piatra de temelie pentru dobândirea de cunoştinţe economico-financiare de către elevii claselor a VIII-a şi pentru îmbunătăţirea comportamentului financiar.
Desfăşurarea acestui curs se înscrie în proiectele de educaţie financiară derulate de Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română a Băncilor, în baza Acordului de colaborare încheiat în anul 2018. Acordul de colaborare prevede realizarea de activităţi comune în domeniul educaţiei financiare şi elaborarea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară.

Publicat în National

Agenţia Galaţi a Băncii Naţionale a României (BNR) sărbătoreşte luna aceasta 140 de ani de funcţionare.

„Înfiinţarea Sucursalei Galaţi a Băncii Naţionale a României a fost stabilită prin legea de constituire a BNR, respectiv Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune, publicată în Monitorul oficial nr. 90 din 17 aprilie 1880, care stipula la articolul 3 «Acum, imediat se vor înfiinţa sucursale la Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova». Începerea funcţionării se va produce însă un an mai târziu, fapt evocat de cotidianul local Poşta din data de 15 martie 1881, care consemnează că: «Sucursala Băncei Naţionale din oraşul nostru va începe a funcţiona de luni 16/28 ale curentei în localul casei Calergi (Hotel Dacia)» după ce, în prealabil, acelaşi ziar anunţa în numărul din 5 martie 1881, la rubrica noutăţi: «Mai nou D. Borghetti s’a numit director Sucursalei Băncei Naţionale din Galaţi».

Activitatea Sucursalei Galaţi a demarat, aşadar, într-un local închiriat, având ca director pe Antoniu Borghetti «un bătrân fost comerciant şi mare industriaş», şi, încă de la început, au fost desfăşurate toate operaţiunile specifice Băncii Naţionale de la acea vreme, cele mai importante fiind scontarea efectelor de comerţ şi acordarea de împrumuturi. În afara operaţiunilor clasice de scontare şi acordarea de împrumuturi, la Sucursala Galaţi se derulau şi unele operaţiuni speciale care erau permise numai Administraţiei centrale şi sucursalelor cum erau: achiziţiile de trate şi remize (efecte comerciale exprimate în valută) şi scontul şi împrumuturile pe warante care erau derulate doar de Sucursalele Galaţi şi Brăila. Astfel, putem spune că, prin operaţiunile desfăşurate, Banca Naţională a României a avut o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economiei locale din acea perioadă.

La scurt timp după începerea funcţionării în localul închiriat, avea să înceapă construirea unui sediu propriu, adecvat activităţii desfăşurate. Astfel, în perioada 1883 - 1885, a fost achiziţionat terenul pe care va fi construit actualul sediu, iar în luna martie 1885, directorul sucursalei Antoniu Borghetti, a solicitat Primăriei Galaţi autorizaţie de construire pentru clădirea ce urma să devină sediul sucursalei. Începerea lucrărilor de construire a sediului propriu s-a realizat în data de 17 iulie 1885, când cotidianul Galaţii anunţa începerea lucrărilor de edificare a sediului sucursalei: «Astăzi la ora 9 a.m. s’a pus pietra fundamentală la clădirea sucursalei băncei naţionale de Galaţi, în asistenţa d-lui director Borghetti. (...) Pergamentul cu inscripţiune a fost pus în pietra fundamentală de către d-şora fiica directorului băncei», lucrări care au fost finalizate un an mai târziu.

În final, putem afirma că fondarea unei instituţii de o asemenea anvergură a presupus eforturi materiale şi umane considerabile, acţiuni ferme, determinare şi consecvenţă din partea salariaţilor băncii, ale căror rezultate au fost remarcate la timpul lor, dar care se văd şi astăzi. Clădirea, actualul sediu al Agenţiei BNR Galaţi, a cărei construcţie a început cu 136 de ani în urmă, înfruntă şi astăzi timpul, fiind declarată monument de arhitectură, iar activitatea desfăşurată în interiorul edificiului nu a încetat de atunci niciodată“, povesteşte Isac Borş, directorul Agenţiei Galaţi a BNR.

Astăzi, activitatea Agenţiei Galaţi este subordonată obiectivului fundamental al Băncii Naţionale a României, respectiv asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, fiind implicată în colectarea de date statistice necesare elaborării politicii monetare, statisticilor monetare şi financiare, statisticii balanţei de plăţi şi a poziţiei investiţionale internaţionale, dar desfăşoară şi alte tipuri de activităţi importante pentru societate, cum ar fi educaţie financiară destinată copiilor şi tinerilor, în cadrul proiectului «Să vorbim despre bani şi bănci», verificarea modului în care se realizează procesarea numerarului de către instituţiile de credit şi procesatorii de numerar etc.

Publicat în Comunitate

Rata creditelor neperformante se ridica la 11,65%, în noiembrie 2015, în scădere cu 0,37 puncte procentuale faţă de nivelul consemnat în luna precedentă, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). La finalul anului 2014, acest indicator se situa la 13,94%.
Potrivit datelor BNR, numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare, a scăzut la 704.246 persoane, la sfârşitul anului 2015.
Faţă de luna decembrie 2014, numărul restanţierilor este mai mic cu 0,72%, iar în comparaţie cu noiembrie 2015 cu 1,07%.
În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, aceasta se ridica la 11,3 miliarde lei, din care peste 4,34 miliarde lei erau în moneda naţională, 4,84 miliarde lei echivalent în euro, 2,13 miliarde lei echivalent în alte valute şi 50,2 milioane lei echivalent în dolari.
În funcţie de categoria de întârziere, restanţele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,67 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanţe de 55,6 milioane lei cu o întârziere de 61-90 zile, respectiv de 38,1 milioane lei, între 31-60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanţului depăşea 1,45 miliarde lei, iar 2,15 miliarde lei — la colectare.
Potrivit datelor BNR, în luna decembrie, valoarea totală a restanţelor firmelor şi populaţiei la bănci era de peste 20,9 miliarde lei, Bucureştiul reprezentând 34,8% din total.

Publicat în Economie
Duminică, 13 Decembrie 2015 00:00

Educaţie financiară pe înţelesul elevilor

În cadrul proiectului „Să vorbim despre bani şi bănci”, desfăşurat în perioada 23 noiembrie - 11 decembrie 2015, peste 380 de elevi, de la 9 şcoli gimnaziale şi licee din judeţele Galaţi şi Vrancea, şi-au îmbogăţit cunoştinţele referitoare la istoria leului şi istoria BNR. Proiectul s-a derulat în baza Protocolului de colaborare dintre Banca Naţională a României şi Ministerul Educaţiei Naţionale.  Proiectul de educaţie financiară organizat de BNR Agenţia Galaţi în colaborare cu inspectoratele şcolare din Galaţi şi Vrancea a oferit şansa elevilor să participe la prezentări susţinute de reprezentanţii băncii şi să vizioneze filme educaţionale, realizate de BNR în acest scop. (M.A.S.)
Publicat în Regional

Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Alpha Bank, Garanti Bank, CEC Bank, Bancpost şi ING Bank au fost identificate de Banca Naţională a României (BNR) ca fiind bănci de importanţă sistemică.

„Băncile de importanţă sistemică astfel identificate au un rol semnificativ în cadrul sectorului bancar românesc, deţinând 72% din active, 75% din depozite şi 73% din creditele acordate (la iunie 2015)”, se menţionează într-un comunicat al Băncii Centrale, remis AGERPRES.

Potrivit documentului, BNR identifică periodic băncile de importanţă sistemică, în baza prevederilor Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, preluate prin Regulamentul BNR nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, folosind metodologia publicată de Autoritatea Bancară Europeană.

Aplicarea metodologiei menţionate pentru datele aferente lunii iunie 2015 a condus la identificarea celor 10 bănci, 9 filiale şi o sucursală, respectiv ING Bank, ca fiind bănci de importanţă sistemică, se menţionează în comunicat.

În plus, BNR anunţă că va publica periodic lista băncilor de importanţă sistemică.

Publicat în Economie

Benzina şi motorina vor continua să se ieftinească anul viitor, însă alimentele şi ţigările se vor scumpi. Sunt estimările Băncii Naţionale a României, din ultimul Raport asupra inflaţiei, care ia în calcul şi efectele reducerii cotei standard a TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016.

Astfel, după ce preţurile benzinei şi motorinei au coborât, în ultimele şase luni, de la aproxmiativ 5,8 lei pe litru la 5 lei pe litru, anul 2016 va aduce o nouă ieftinire, graţie reducerii TVA.

"Dinamica anuală a preţurilor combustibililor este proiectată la valori negative pe parcursul întregului interval de prognoză, atingând -2,2% la sfârşitul anului 2015 şi -2,3% la finele anului 2016", se arată în cel mai recent Raport asupra inflaţiei, publicat de BNR.

Carburanţii s-au ieftinit în acest an în principal datorită prăbuşirii cotaţiilor internaţionale ale petrolului, de la 100 de dolari în toamna lui 2014 la 50 de dolari în această vară, iar în 2016 preţurile vor fi influenţate de reducerea cotei standard a TVA. BNR notează că preţul petrolului ar putea reveni pe creştere în cursul anului viitor, de unde şi prognoza aparent conservatoare privind scăderea preţurilor combustibililor.

Dacă anul viitor românii s-ar putea bucura de carburanţi mai ieftini, nu acelaşi lucru se poate spune despre mâncare. Preţurile alimentelor vor creşte în 2016 cu 6,2%, anticipează Banca Naţională, după o dinamică anuală de 6,3% la finele anului curent. Traiectoria preţurilor alimentelor este marcată, pe de o parte, de dispariţia, din iunie 2016, a efectului de runda întâi al reducerii cotei TVA la alimente şi, pe de altă parte, de producţia agricolă mai slabă, în 2015 şi 2016, decât în 2014.

Preţurile ţigărilor şi băuturilor alcoolice vor fi influenţate de asemenea de reducerea TVA, dar şi de modificarea accizelor. Astfel, accizele pentru alcool şi băuturi alcoolice vor scădea de la 1 ianuarie, iar acciza la ţigări creşte cu 4,5% din aprilie 2016.

Banca Naţională a României a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale prognoza de inflaţie pentru acest an, la -0,7%, iar pentru 2016 prognoza a fost revizuită în creştere cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1%.

Ţinta de inflaţie a BNR pentru următorii ani este de 2,5% plus/minus un punct procentual. Banca anticipează că inflaţia va reveni în banda ţintă începând din 2017. 

Publicat în Economie

La 31 octombrie, rezervele valutare la BNR se situau la nivelul de peste 31,6 miliarde de euro faţă de numai 29,1 miliarde la finalul lunii septembrie, conform datelor BNR. Este cea mai ridicată valoare a rezervelor valutare ale României din decembrie anul trecut. Creşterea, înregistrată în octombrie, se datorează în mare parte intrării în conturile Ministerului Finanţelor Publice, deschise la banca centrală, a celor două miliarde de euro rezultaţi din emisiunea de Euro Obligaţiuni realizată de minister luna trecută. La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice în valută se regăsesc rambursări de capital din împrumutul de la FMI pentru care BNR a plătit în octombrie circa 120 de milioane de euro. Rezervele valutare ale României au depăşit la un moment dat, în prima parte a anului 2012, 34,2 miliarde de euro. Dimensiunea acestora este gândită de specialiştii băncii centrale în aşa fel încât să se obţină un echilibru între nevoia de a asigura pieţele internaţionale că ţara noastră are capacitatea de a-şi onora plăţile scadente şi cea de a menţine costurile păstrării acestei rezerve la un nivel rezonabil. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat de altfel că, deşi costurile păstrării rezervelor la o valoare ridicată sunt destul de mari, câştigurile pentru economia reală sunt mai importante. Analistul economic Aurelian Dochia spune că, înainte de criză, era suficient ca rezervele să acopere între şase şi opt luni de importuri, însă, ulterior, lucrurile s-au schimbat semnificativ:

„În acest moment, datorită experienţei pe care am avut-o pe perioada crizei, nivelul rezervelor a crescut foarte mult şi România se înscrie şi ea pe această tendinţă, nivelul rezervelor în ultima vreme a fost de vreo 30 de miliarde. 30 de miliarde este evident mult mai mult decât ar fi necesar pentru tranzacţiile noastre, în primul rând comerciale, şi chiar şi pentru obligaţiile pe care le avem de rambursare a datoriilor la scadenţele respective, însă această rezervă semnificativă probabil că ajută într-o anumită măsură şi dă un confort investitorilor străini, ne permite să tranzacţionăm cu mai mare uşurinţă pe pieţele internaţionale şi la costuri mai scăzute. E greu de apreciat în momentul de faţă care ar fi nivelul optim al acestor rezerve. Probabil că cel mai potrivit ar fi să încercăm, prin tatonare, să vedem cam unde ar putea să înceapă o reacţie a pieţelor care ar considera că, sub un anumit nivel, suntem mai vulnerabili, suntem mai expuşi şi, în acest moment, probabil că ar trebui să ne oprim în reducerea rezervelor”.

În comunicatul  BNR se arată că rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, valoarea acesteia situându-se la aproape 3,5 miliarde de euro. Banca centrală mai precizează că plăţile scadente în luna noiembrie 2015 în contul datoriei publice în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 165 de milioane de euro.

Publicat în Economie

Banca Naţională a României (BNR) analizează oportunitatea de a interveni cu noi instrumente macroprudenţiale pentru evitarea unui nou boom în creditare, având în vedere creşterea creditării pentru persoane fizice cu 20% în doi ani, a declarat şeful Direcţiei Stabilitate Financiară din BNR, Eugen Rădulescu.

„Capacitatea populaţiei de a-şi onora serviciul datoriei s-a îmbunătăţit pe seama creşterii venitului disponibil şi a scăderii costului creditelor. Cu toate acestea, este nevoie de prudenţă. Este nevoie ca această creştere să fie monitorizată cum se cuvine de bănci şi de noi şi pot să vă spun că, în ceea ce priveşte Banca Naţională, noi analizăm măsura în care este nevoie, este util, este oportun să intervenim în acest proces cu noi instrumente macroprudenţiale, în vederea evitării repetării unui boom, a unei fericiri maxime, cum a fost până în 2008, dar care probabil nu se va repeta, pentru că atunci, încă în etapa post-comunistă, nu cunoscusem ce înseamnă recesiune”, a afirmat Rădulescu, într-o conferinţă de specialitate.

El a făcut referire la o analiză a procesului de creditare din ultimii ani, din care a reieşit că reluarea acestei activităţi s-a realizat aproape exclusiv pe seama populaţiei.

„Creditul în lei pentru populaţie este singura porţiune care creşte semnificativ începând din 2013, cu 20% în acest interval de timp”, a spus Rădulescu.

Directorul BNR a precizat, pentru Agerpres, că această creştere a creditării, de 20% în doi ani, este încă rezonabilă, însă una de 30% nu ar mai fi rezonabilă.

Pe de altă parte, Eugen Rădulescu susţine că ar trebui mai degrabă să se stimuleze creditarea pe segmentul întreprinderi, pentru că ar genera o creştere economică mai sănătoasă. Pentru asta, însă, băncile trebuie să îşi pregătească mai bine personalul care se ocupă de intermedierea fianciară.

„Am făcut studii, iar rezultatele nu au fost încurajatoare. Modul de acordare a creditului lasă de dorit. De multe ori se face mai mult de computer decât de analist, iar cei care lucrează în această zonă nu sunt aşa de bine pregătiţi profesional, ceea ce nu face bine nici băncii, nici clientului”, a subliniat directorul BNR.

Reprezentantul Băncii Centrale a vorbit şi despre reluarea intermedierii financiare în România care, nu numai că este cea mai redusă din Europa, dar chiar a scăzut în ultimii patru ani.

„Politicile autorităţilor ar trebui să încurajeze creşterea intermedierii financiare, inclusiv prin evitarea unor măsuri care să distorsioneze rolul instituţiilor financiare în societate. Ideea de a anula clauze contractuale cu efect retroactiv, semnat în urmă cu 5, 6, 7 ani, ar avea efecte devastatoare. Dacă s-ar ajunge la o asemenea chestiune, pentru că unele propuneri au ajuns în faza de proiecte legislative, efectele ar putea fi devastatoare asupra sistemului financiar”, a atras atenţia acesta. 

Publicat în National
Miercuri, 30 Septembrie 2015 00:00

IMM-urile sunt cel mai riscant debitor bancar

Viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu, consideră că IMM-urile sunt cel mai riscant debitor bancar, iar băncile îşi vor îngusta aria de creditare către acele zone unde riscurile sunt mai mici şi performanţa de rambursare a creditului este mai mare.

"IMM-urile sunt cel mai riscant debitor bancar. Băncile au mari dificultăţi de a-şi reconsolida optimismul după criză — şi mari dificultăţi de a-i convinge pe acţionarii lor că merită să mai investească în ele, în condiţiile în care li se cere să aducă bani, pentru că băncile nu au mai plătit dividende de foarte multă vreme; din America până în celelalte colţuri ale lumii, nu este o problemă românească. Băncile nu-şi mai permit riscuri. Şi, atunci, îşi vor îngusta aria de creditare către acele zone unde riscurile sunt mai mici, acolo unde performanţa de rambursare a creditului este mare: credite ipotecare, credite către companiile mari, statul român, şi eventual credite de consum, acolo unde marja permite acoperirea riscurilor prin volum", a subliniat Olteanu.

Viceguvernatorul BNR consideră că, pentru IMMuri soluţia este cea referitoare la construcţia unui mecanism de garantare,

"care să acopere o realitate tristă: companiile mici şi mijlocii din România sunt subcapitalizate".

"Până în 2008 a fost o perioadă frumoasă, veselă, în care banii produşi în mari cantităţi s-au dus către o viaţă frumoasă, absolut natural, absolut normal, nu este nimic de reproşat în asta.

Era prima oară când puteam să sperăm la o viaţă frumoasă fiecare dintre noi. Când unii oamenii îşi luau primul frigider, primul televizor — şi de asta s-au îndatorat, nu pentru că erau lacomi, cum mai spun unii, alţii — nu pentru că erau iresponsabili — ci pentru că vedeau în stânga, în dreapta că este normal să ai frigider şi televizor într-o societate europeană — când oameni care reuşiseră în afacerea lor considerau că este vremea după ce au tras 15 ani să îşi ia maşină, să îşi ia casă, privind şi ei în jur şi văzând că aşa se face... A doua oară probabil că vom fi mai măsuraţi şi vom economisi mai mult şi vom cheltui mai puţin. Ceea ce deja se întâmplă: rata de economisire a crescut dramatic în criză", a adăugat viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Bogdan Olteanu.

Publicat în National
Pagina 2 din 3