Premierul Florin Cîţu a declarat, marţi, că datele privind inflaţia prezentate luni de Banca Naţională a României (BNR) reprezintă o estimare, însă există şi cifre "interesante" privind veniturile, care arată că România merge în direcţia în care "nu mai este o ţară cu salarii mici".
Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor, conform unei prezentări făcute luni de guvernatorul Mugur Isărescu.
"Este o estimare a Băncii Naţionale. Eu vă spun că am văzut ieri nişte cifre foarte interesante, cum mai mult de 1% dintre angajaţii din România au un salariu mai mare de 3.000 de euro net, cum creşte ponderea celor care au salarii mai mari de 1.000 de euro, ceea ce înseamnă că (...) ne mutăm spre direcţia pe care eu am vrut-o, într-un moment în care România nu mai este o ţară cu salarii mici, nu mai este o destinaţie pentru cei cu salarii mici... (...) România devine o destinaţie pentru investiţii cu valoare adăugată mare şi nu mai este o destinaţie pentru salarii mici", a susţinut Cîţu, înainte de şedinţa Biroului Executiv al PNL.
El a precizat că a văzut în presă cifrele prezentate de BNR, subliniind că salariile sunt determinate de cerere şi de ofertă, nu de intervenţia Guvernului.
"O economie liberală este o economie care creează oportunităţi pentru toţi românii. Prin investiţii, creăm oportunităţi", a adăugat prim-ministrul.
Potrivit acestuia, oportunităţile sunt mai multe locuri de muncă şi mai bine plătite. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a susţinut miercuri că Viorica Dăncilă, care a fost angajată la BNR la mijlocul lunii mai, "lucrează de la birou şi este foarte disciplinată", menţionând totodată că nu a luat locul nici unui specialist din Banca centrală.
"Motivele ca şi politica de resurse umane ale Băncii Naţionale au fost explicate pe larg de directorul resurselor umane şi se găsesc pe site-ul băncii. Nu am nimic de adăugat. Şi chiar vă rog să le citiţi că acolo sunt trecute. În ceea ce priveşte domeniul în care dânsa lucrează fac două precizări. Nu a luat locul nici unui specialist din Banca Naţională. Domeniul în care dânsa lucrează, şi anume economia verde, este un domeniu relativ nou şi pentru dânsa, dar pentru oricine. Nu avem absolvenţi de facultate sau de orice studiu în domeniul acesta şi împreună cu colegii care formează grupul respectiv studiază şi probabil că în toamnă când grupul respectiv, care este încă în formare, va termina o lucrare va ieşi în public cu materialul respectiv", a spus Mugur Isărescu, întrebat care sunt motivele pentru care Viorica Dăncilă a fost angajată drept consultat în cadrul BNR.
De asemenea, el a mai precizat că domeniul în care lucrează Viorica Dăncilă nu este unul dominat de bărbaţi.
"Şi ca să vă mai dau o informaţie despre economia verde şi finanţarea în acest domeniu, inclusiv poziţia băncilor centrale, uitaţi-vă la ce este în lume şi veţi vedea că această mişcare nu este câtuşi de puţin dominată de bărbaţi. Avem şefa Fondului Monetar Internaţional, şefă la Banca Centrală Europeană, şefă la Comisia Europeană. Deci este un domeniu nou în care ne adaptăm şi noi, să vedem ce se va întâmpla", a afirmat Mugur Isărescu.
Întrebat dacă o vom vedea pe Viorica Dăncilă în BNR şi dacă lucrează de la birou, Isărescu a răspuns: "lucrează de la birou şi este foarte disciplinată". (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Din ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, Banca Română de Credite şi Investiţii SA aparţinând patronului Liberty Galaţi, Sanjeev Gupta, a fost sancţionată şi a primit un avertisment scris pentru nerespectarea prevederilor art. 395 alin. (1) paragraful (2) şi art. 396 alin. (1) din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii.
Articolul 395 amintit mai sus prevede că o instituţie bancară nu poate să înregistreze, după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit, o expunere faţă de un client sau grup de clienţi aflaţi în legătură a cărei valoare depăşeşte 25 % din capitalul eligibil. În cazul în care clientul este o instituţie sau în cazul în care un grup de clienţi aflaţi în legătură include una sau mai multe instituţii, valoarea respectivă nu poate depăşi 25 % din capitalul eligibil al instituţiei sau 150 de milioane EUR.
În cazul în care suma de 150 de milioane EUR depăşeşte procentul de 25 % din capitalul eligibil al instituţiei, valoarea expunerii, după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit, nu trebuie să depăşească o limită rezonabilă în ceea ce priveşte capitalul eligibil al instituţiei. Această limită este determinată pentru a aborda şi controla riscul de concentrare. Această limită nu poate depăşi 100 % din capitalul eligibil al instituţiei.
Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „BRCI, banca lui Umbrărescu, cumpărată şi relansată de magnatul Sanjeev Gupta”, că în data de 01 iulie 2020, a fost deschisă prima sa nouă agenţie, în Galaţi.
Reamintim că, de la începutul acestui an, grupul GFG controlat de Sanjeev Gupta are probleme majore după ce principalul său finanţator – Greensill Capital – a intrat în insolvenţă. Serviciul de Fraudă din Marea Britanie a anunţat că a deschis o investigaţie asupra GFG Alliance.

Publicat în Economie

Viorica Dăncilă, fost premier al României în guvernul PSD-ALDE şi fostă candidată la prezidenţiale a PSD în 2019, a fost numită consilier de strategie al guvernului BNR, Mugur Isărescu, a confirmat pentru G4Media.ro biroul de presă al BNR.
Dăncilă a fost angajată în 15 mai, iar salariul său net va fi de circa 10.000 de lei lunar, potrivit informaţiilor G4Media.ro.
Pentru a se angaja în corpul consilierilor, din care mai fac parte circa 20 de persoane, Dăncilă a depus un dosar şi a susţinut un interviu.
Viorica Dăniclă este absolventa Facultăţii Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi de la Institutul de Petrol şi Gaze. Ulterior, a terminat şi un master în Spaţiul Public European la SNSPA.
De remarcat că Viorica Dăncilă l-a susţinut pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat la şefia BNR în 2019, în ciuda faptului că Liviu Dragnea voia instalarea unei alte conduceri la banca centrală. De asemenea, în scandalul repatrierii rezervei de aur a BNR, Dăncilă a semnat un punct de vedere al guvernului în care arăta că orice modificare a statului BNR - ceea ce era cazul cu legea promovată de Liviu Dragnea - trebuie avizată de Banca Centrală Europeană.

Publicat în Politica

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor, Institutul Bancar Român, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Institutul de Studii Financiare anunţă acreditarea singurului curs integral „Educaţie economico-financiară pentru profesori". Grupul-ţintă al acestui curs este personalul didactic din învăţământul gimnazial care predă disciplina „Educaţie socială" elevilor de clasa a VIII-a. Începând cu anul de studiu 2020-2021, educaţia financiară a devenit materie obligatorie pentru elevii clasei a VIII-a, fiind cuprinsă în disciplina „Educaţie socială".
Institutul Bancar Român (IBR), fondat de Banca Naţională a României şi Asociaţia Română a Băncilor, este furnizorul cursului gratuit acreditat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe o perioadă de 4 ani, prin Ordinul 3.559/ 2021 privind acreditarea programelor de formare continuă.
Instituţiile implicate în acest demers naţional invită personalul didactic din învăţământul gimnazial care predă disciplina „Educaţie socială" elevilor din clasa a VIII-a să se înscrie la IBR, începând cu luna aprilie 2021, conform informaţiilor afişate pe site-ul instituţiei www.ibr-rbi.ro. În urma absolvirii acestui curs cu o durată de 40 de ore, profesorii vor obţine 10 credite profesionale transferabile. Formatorii cadrelor didactice sunt profesori de economie. Iniţiativa de formare a fost susţinută şi de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Acest demers instituţional public-privat, prin intermediul căruia profesorii sunt formaţi pentru a preda noţiuni de educaţie financiară, reprezintă piatra de temelie pentru dobândirea de cunoştinţe economico-financiare de către elevii claselor a VIII-a şi pentru îmbunătăţirea comportamentului financiar.
Desfăşurarea acestui curs se înscrie în proiectele de educaţie financiară derulate de Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română a Băncilor, în baza Acordului de colaborare încheiat în anul 2018. Acordul de colaborare prevede realizarea de activităţi comune în domeniul educaţiei financiare şi elaborarea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară.

Publicat în National

Agenţia Galaţi a Băncii Naţionale a României (BNR) sărbătoreşte luna aceasta 140 de ani de funcţionare.

„Înfiinţarea Sucursalei Galaţi a Băncii Naţionale a României a fost stabilită prin legea de constituire a BNR, respectiv Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune, publicată în Monitorul oficial nr. 90 din 17 aprilie 1880, care stipula la articolul 3 «Acum, imediat se vor înfiinţa sucursale la Iaşi, Galaţi, Brăila şi Craiova». Începerea funcţionării se va produce însă un an mai târziu, fapt evocat de cotidianul local Poşta din data de 15 martie 1881, care consemnează că: «Sucursala Băncei Naţionale din oraşul nostru va începe a funcţiona de luni 16/28 ale curentei în localul casei Calergi (Hotel Dacia)» după ce, în prealabil, acelaşi ziar anunţa în numărul din 5 martie 1881, la rubrica noutăţi: «Mai nou D. Borghetti s’a numit director Sucursalei Băncei Naţionale din Galaţi».

Activitatea Sucursalei Galaţi a demarat, aşadar, într-un local închiriat, având ca director pe Antoniu Borghetti «un bătrân fost comerciant şi mare industriaş», şi, încă de la început, au fost desfăşurate toate operaţiunile specifice Băncii Naţionale de la acea vreme, cele mai importante fiind scontarea efectelor de comerţ şi acordarea de împrumuturi. În afara operaţiunilor clasice de scontare şi acordarea de împrumuturi, la Sucursala Galaţi se derulau şi unele operaţiuni speciale care erau permise numai Administraţiei centrale şi sucursalelor cum erau: achiziţiile de trate şi remize (efecte comerciale exprimate în valută) şi scontul şi împrumuturile pe warante care erau derulate doar de Sucursalele Galaţi şi Brăila. Astfel, putem spune că, prin operaţiunile desfăşurate, Banca Naţională a României a avut o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economiei locale din acea perioadă.

La scurt timp după începerea funcţionării în localul închiriat, avea să înceapă construirea unui sediu propriu, adecvat activităţii desfăşurate. Astfel, în perioada 1883 - 1885, a fost achiziţionat terenul pe care va fi construit actualul sediu, iar în luna martie 1885, directorul sucursalei Antoniu Borghetti, a solicitat Primăriei Galaţi autorizaţie de construire pentru clădirea ce urma să devină sediul sucursalei. Începerea lucrărilor de construire a sediului propriu s-a realizat în data de 17 iulie 1885, când cotidianul Galaţii anunţa începerea lucrărilor de edificare a sediului sucursalei: «Astăzi la ora 9 a.m. s’a pus pietra fundamentală la clădirea sucursalei băncei naţionale de Galaţi, în asistenţa d-lui director Borghetti. (...) Pergamentul cu inscripţiune a fost pus în pietra fundamentală de către d-şora fiica directorului băncei», lucrări care au fost finalizate un an mai târziu.

În final, putem afirma că fondarea unei instituţii de o asemenea anvergură a presupus eforturi materiale şi umane considerabile, acţiuni ferme, determinare şi consecvenţă din partea salariaţilor băncii, ale căror rezultate au fost remarcate la timpul lor, dar care se văd şi astăzi. Clădirea, actualul sediu al Agenţiei BNR Galaţi, a cărei construcţie a început cu 136 de ani în urmă, înfruntă şi astăzi timpul, fiind declarată monument de arhitectură, iar activitatea desfăşurată în interiorul edificiului nu a încetat de atunci niciodată“, povesteşte Isac Borş, directorul Agenţiei Galaţi a BNR.

Astăzi, activitatea Agenţiei Galaţi este subordonată obiectivului fundamental al Băncii Naţionale a României, respectiv asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, fiind implicată în colectarea de date statistice necesare elaborării politicii monetare, statisticilor monetare şi financiare, statisticii balanţei de plăţi şi a poziţiei investiţionale internaţionale, dar desfăşoară şi alte tipuri de activităţi importante pentru societate, cum ar fi educaţie financiară destinată copiilor şi tinerilor, în cadrul proiectului «Să vorbim despre bani şi bănci», verificarea modului în care se realizează procesarea numerarului de către instituţiile de credit şi procesatorii de numerar etc.

Publicat în Comunitate

Rata creditelor neperformante se ridica la 11,65%, în noiembrie 2015, în scădere cu 0,37 puncte procentuale faţă de nivelul consemnat în luna precedentă, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR). La finalul anului 2014, acest indicator se situa la 13,94%.
Potrivit datelor BNR, numărul persoanelor fizice înregistrate la Biroul de Credit, cu restanţe mai mari de 30 de zile la bănci şi instituţii financiare nebancare, a scăzut la 704.246 persoane, la sfârşitul anului 2015.
Faţă de luna decembrie 2014, numărul restanţierilor este mai mic cu 0,72%, iar în comparaţie cu noiembrie 2015 cu 1,07%.
În ceea ce priveşte valoarea restanţelor, aceasta se ridica la 11,3 miliarde lei, din care peste 4,34 miliarde lei erau în moneda naţională, 4,84 miliarde lei echivalent în euro, 2,13 miliarde lei echivalent în alte valute şi 50,2 milioane lei echivalent în dolari.
În funcţie de categoria de întârziere, restanţele mai mari de 90 de zile reprezentau peste 7,67 miliarde lei. De asemenea, statistica BNR relevă faptul că existau restanţe de 55,6 milioane lei cu o întârziere de 61-90 zile, respectiv de 38,1 milioane lei, între 31-60 de zile.
Valoarea totală a creditelor scoase în afara bilanţului depăşea 1,45 miliarde lei, iar 2,15 miliarde lei — la colectare.
Potrivit datelor BNR, în luna decembrie, valoarea totală a restanţelor firmelor şi populaţiei la bănci era de peste 20,9 miliarde lei, Bucureştiul reprezentând 34,8% din total.

Publicat în Economie
Duminică, 13 Decembrie 2015 00:00

Educaţie financiară pe înţelesul elevilor

În cadrul proiectului „Să vorbim despre bani şi bănci”, desfăşurat în perioada 23 noiembrie - 11 decembrie 2015, peste 380 de elevi, de la 9 şcoli gimnaziale şi licee din judeţele Galaţi şi Vrancea, şi-au îmbogăţit cunoştinţele referitoare la istoria leului şi istoria BNR. Proiectul s-a derulat în baza Protocolului de colaborare dintre Banca Naţională a României şi Ministerul Educaţiei Naţionale.  Proiectul de educaţie financiară organizat de BNR Agenţia Galaţi în colaborare cu inspectoratele şcolare din Galaţi şi Vrancea a oferit şansa elevilor să participe la prezentări susţinute de reprezentanţii băncii şi să vizioneze filme educaţionale, realizate de BNR în acest scop. (M.A.S.)
Publicat în Regional

Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, UniCredit Bank, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Alpha Bank, Garanti Bank, CEC Bank, Bancpost şi ING Bank au fost identificate de Banca Naţională a României (BNR) ca fiind bănci de importanţă sistemică.

„Băncile de importanţă sistemică astfel identificate au un rol semnificativ în cadrul sectorului bancar românesc, deţinând 72% din active, 75% din depozite şi 73% din creditele acordate (la iunie 2015)”, se menţionează într-un comunicat al Băncii Centrale, remis AGERPRES.

Potrivit documentului, BNR identifică periodic băncile de importanţă sistemică, în baza prevederilor Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituţiilor de credit şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii, preluate prin Regulamentul BNR nr. 5/2013 privind cerinţe prudenţiale pentru instituţiile de credit, folosind metodologia publicată de Autoritatea Bancară Europeană.

Aplicarea metodologiei menţionate pentru datele aferente lunii iunie 2015 a condus la identificarea celor 10 bănci, 9 filiale şi o sucursală, respectiv ING Bank, ca fiind bănci de importanţă sistemică, se menţionează în comunicat.

În plus, BNR anunţă că va publica periodic lista băncilor de importanţă sistemică.

Publicat în Economie

Benzina şi motorina vor continua să se ieftinească anul viitor, însă alimentele şi ţigările se vor scumpi. Sunt estimările Băncii Naţionale a României, din ultimul Raport asupra inflaţiei, care ia în calcul şi efectele reducerii cotei standard a TVA de la 24% la 20% de la 1 ianuarie 2016.

Astfel, după ce preţurile benzinei şi motorinei au coborât, în ultimele şase luni, de la aproxmiativ 5,8 lei pe litru la 5 lei pe litru, anul 2016 va aduce o nouă ieftinire, graţie reducerii TVA.

"Dinamica anuală a preţurilor combustibililor este proiectată la valori negative pe parcursul întregului interval de prognoză, atingând -2,2% la sfârşitul anului 2015 şi -2,3% la finele anului 2016", se arată în cel mai recent Raport asupra inflaţiei, publicat de BNR.

Carburanţii s-au ieftinit în acest an în principal datorită prăbuşirii cotaţiilor internaţionale ale petrolului, de la 100 de dolari în toamna lui 2014 la 50 de dolari în această vară, iar în 2016 preţurile vor fi influenţate de reducerea cotei standard a TVA. BNR notează că preţul petrolului ar putea reveni pe creştere în cursul anului viitor, de unde şi prognoza aparent conservatoare privind scăderea preţurilor combustibililor.

Dacă anul viitor românii s-ar putea bucura de carburanţi mai ieftini, nu acelaşi lucru se poate spune despre mâncare. Preţurile alimentelor vor creşte în 2016 cu 6,2%, anticipează Banca Naţională, după o dinamică anuală de 6,3% la finele anului curent. Traiectoria preţurilor alimentelor este marcată, pe de o parte, de dispariţia, din iunie 2016, a efectului de runda întâi al reducerii cotei TVA la alimente şi, pe de altă parte, de producţia agricolă mai slabă, în 2015 şi 2016, decât în 2014.

Preţurile ţigărilor şi băuturilor alcoolice vor fi influenţate de asemenea de reducerea TVA, dar şi de modificarea accizelor. Astfel, accizele pentru alcool şi băuturi alcoolice vor scădea de la 1 ianuarie, iar acciza la ţigări creşte cu 4,5% din aprilie 2016.

Banca Naţională a României a revizuit în scădere cu 0,4 puncte procentuale prognoza de inflaţie pentru acest an, la -0,7%, iar pentru 2016 prognoza a fost revizuită în creştere cu 0,4 puncte procentuale, la 1,1%.

Ţinta de inflaţie a BNR pentru următorii ani este de 2,5% plus/minus un punct procentual. Banca anticipează că inflaţia va reveni în banda ţintă începând din 2017. 

Publicat în Economie
Pagina 1 din 2