Începând de astăzi, luni, 20 decembrie 2021, Banca Naţională a României (BNR) va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema 200 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri.
Caracteristicile monedei sunt următoarele: Metal/valoare nominală - Aur/100 lei; Titlu - 900‰; Formă - rotundă; Diametru - 21 mm; Greutate - 6,452 g; Cant - zimţat; Calitate - proof.
Aversul monedei redă clădirea Teatrului Naţional din Iaşi, la începutul secolului al XX-lea, inscripţia în arc de cerc „ROMANIA”, anul de emisiune „2021”, stema României şi valoarea nominală „100 LEI”.
Reversul monedei prezintă portretul, numele şi semnătura lui Vasile Alecsandri şi anii între care a trăit acesta „1821” şi „1890”. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓
Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză.
Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.
Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 5.000 piese.
Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 2.300,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare.
Monedele din aur cu tema 200 de ani de la naşterea lui Vasile Alecsandri au putere circulatorie pe teritoriul României.
Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
Informaţii cu privire la achiziţia monedelor se regăsesc pe site-ul Băncii Naţionale a României, secţiunea Numismatica http://www.bnr.ro/Numismatica-726.aspx, informează BNR.

Publicat în Economie

Aşa cum Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „BNR lansează bancnota de 20 de lei“, Banca Naţională a României (BNR) a lansat în circulaţie, la data de 01 decembrie 2021, bancnota de 20 lei. În acest context, BNR a publicat pe canalul propriu de YouTube filmul de prezentare pentru această bancnotă, cu accent pe elementele de siguranţă ale acesteia. VEZI VIDEO AICI: https://www.youtube.com/watch?v=9BvEs0jSzRU

Publicat în Economie
Joi, 25 Noiembrie 2021 12:50

BNR lansează bancnota de 20 de lei

Începând cu data de 01 decembrie 2021, Banca Naţională a României (BNR) va pune în circulaţie o bancnotă cu valoarea nominală de 20 lei. Noua bancnotă va fi prezentată publicului într-o conferinţă de presă vineri, 26 noiembrie 2021, ora 12.00, susţinută de Guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, informează BNR prin intermediul unui comunicat de presă.

Este prima bancnotă cu putere circulatorie pe care este prezentă o personalitate feminină: Ecaterina Teodoroiu. Se răspunde astfel interesului public legitim, care a găsit o largă susţinere la nivelul societăţii, susţinându-se consolidarea egalităţii de gen şi a rolului major al personalităţilor feminine în istoria şi societatea românească. Bancnota cu valoarea nominală de 20 lei este imprimată pe suport de polimer, în tehnică mixtă plană/în relief, cu dimensiuni de 136 x 77 mm şi culoare predominant verde oliv.

Pe aversul bancnotei se regăsesc următoarele elemente grafice reprezentative: portretul Ecaterinei Teodoroiu, anii între care a trăit (1894-1917), un element floral reprezentând un buchet de brânduşe (Crocus flavus). În plan secund, în zona centrală este reprezentată o insignă a Asociaţiei Cercetaşii României. Tot pe avers mai sunt imprimate: valoarea nominală, în cifre şi litere, pe orizontală „20 LEI DOUĂZECI“, semnăturile guvernatorului şi casierului central, stema României, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI“, o stilizare a însemnului de armă al infanteriei, un medalion cu sigla BNR şi în dreapta, pe verticală, valoarea nominală în litere „DOUĂZECI LEI“, data punerii în circulaţie „1 decembrie 2021“, valoarea nominală în cifre „20“.

Pe reversul bancnotei compoziţia grafică include: o reprezentare a Victoriei înaripate de pe Medalia Victoriei, o imagine a Mausoleului de la Mărăşeşti, iar în spatele Mausoleului, o floare de crin. Totodată, reversul bancnotei mai cuprinde: valoarea nominală, în cifre şi litere, denumirea băncii centrale emitente „BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI“, sigla BNR poziţionată în dreapta sus şi stânga jos într-un dreptunghi, textul „FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR“, seria şi numărul tipărite cu cerneală neagră şi caractere de aceeaşi înălţime, în partea stângă pe verticală şi cu cerneală roşie şi caractere de înălţime crescătoare, în partea dreaptă sus pe orizontală.

În scopul protejării împotriva falsificării, bancnota include o serie de elemente de siguranţă - unele destinate publicului, altele detectabile cu aparatură specială, destinate lucrătorilor din sistemul bancar. Imaginea bancnotei împreună cu toate aceste elemente de siguranţă vor fi prezentate în conferinţa din 26 noiembrie. Punerea în circulaţie a bancnotei cu valoarea nominală de 20 lei se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.

Totodată, începând cu 1 decembrie 2021, Banca Naţională va lansa în circuitul numismatic replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881. Detaliile privind replica pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881 sunt prezentate în Circulara nr. 28 din 19 noiembrie 2021. Tirajul pentru această emisiune numismatică este de 30.000 bucăţi. Preţul de vânzare al replicii pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881 este de 100,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv pliantul de prezentare.

Lansarea în circuitul numismatic a replicii pe suport de polimer după prima bancnotă de 20 lei emisă de Banca Naţională a României în anul 1881 se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. Informaţii cu privire la achiziţia replicii se vor regăsi pe site-ul BNR.

Publicat în Economie

Românii care vor dori să ia un credit pentru investiţii imobiliare în 2022 vor fi nevoiţi să achite un avans de 25% în cazul unui împrumut în lei, 35% în cazul unuia în euro şi 50% în cazul unuia în alte valute, prevede un proiect de regulament publicat joi, 21 octombrie 2021, de Banca Naţională a României (BNR).

BNR propune astfel majorarea cu 10 puncte procentuale a ponderii avansului la creditele acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului.  Regulamentul prevede reducerea cu 10 puncte procentuale a ponderii valorii creditului de investiţii imobiliare în valoarea garanţiei ipotecare, ceea ce echivalează cu majorarea avansului cu procentul respectiv.

”În cazul creditelor acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale”, se arată în Regulamentul pentru modificarea şi completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiţii de creditare.

Conform legislaţiei în vigoare, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 85% din valoarea garanţiei în cazul creditelor în lei, 75% în cazul celor în euro şi 60% în cazul împrumuturilor în alte valute.

Conform noilor reglementări, pentru contractarea unui credit investiţie imobiliară în lei, debitorul va trebui să achite un avans de 25%. La accesarea unui credit în euro avansul va fi de 35%, iar în alte valute de 50%.

Noile prevederi nu se aplică în cazul creditelor pentru investiţii imobiliare garantate integral sau parţial de stat.

Schimbarea condiţiilor de creditare

De asemenea, BNR propune o completare a condiţiilor de creditare. Astfel, în evaluarea unui potenţial client, o bancă va trebui să aibă în vedere ”modalitatea de organizare a activităţii de acordare a creditelor destinate persoanelor fizice, inclusiv modelele interne de evaluare a capacităţii clientului de rambursare a creditului şi competenţele de aprobare a creditelor, precum şi, atunci când este cazul, condiţiile de garantare pe fiecare tip de credit, modul de evaluare a garanţiilor, precum şi limita maximă admisă pentru valoarea finanţării în raport cu valoarea garanţiei”.

De asemenea, banca centrală introduce o nouă reglementare în privinţa condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru ca băncile să acorde credite în cazul cărora se depăşeşte nivelul maxim al gradului total de îndatorare, de 40%.

”Pentru acordarea creditelor vizate de prevederile prezentului articol, împrumutătorii stabilesc prin normele proprii de creditare nivelurile maxime admise pentru gradul de îndatorare, cu luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii şi a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului”, prevede regulamentul pus în dezbatere.

Publicat în Economie

Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic, începând de luni, o emisiune cu tema 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României şi o replică proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru.
Conform unui comunicat de presă al BNR, moneda din aur cu tema 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României are valoare nominală de 500 de lei, diametru de 35 mm şi greutatea de 31,103 g.
Aversul redă corpul central al Palatului Regal din Bucureşti, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", stema României, valoarea nominală "500 LEI" şi anul de emisiune "2021". Reversul prezintă portretul Regelui Mihai I al României şi inscripţiile în arc de cerc ,,REGELE MIHAI I" şi ,,100 DE ANI DE LA NASTERE".
Replica proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru este din aur, are diametru de 21 de mm şi greutatea de 6,55 g.
Aversul reprezintă efigiile regilor Mihai I şi Ferdinand I şi domnitorului Mihai Viteazul, suprapuse şi orientate către stânga. De jur împrejurul efigiilor se află gravat cu litere majuscule textul "ARDEALUL NOSTRU" şi anii "1601 - 1918 - 1944". În partea dreaptă, jos, se află litera ,,R" de la ,,replică". Reversul are gravat în mijloc un cap de acvilă heraldică românească, având în partea de jos scris textul "ROMANIA". De jur împrejur sunt reprezentate stemele celor 11 judeţe din Transilvania de Nord, redobândită în anul 1944.
Monedele din aur şi replicile proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru vor fi ambalate în capsule de metacrilat transparent. Monedele din aur cu tema 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză şi includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Replicile proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru vor fi însoţite de certificate de autenticitate.
Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese, iar pentru replica proof este de 10.000 piese. Preţurile de vânzare sunt: 11.600,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare; 2.200,00 lei, exclusiv TVA, pentru replica proof, inclusiv certificatul de autenticitate.
Monedele din aur cu tema 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României au putere circulatorie pe teritoriul României. Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din aur cu tema 100 de ani de la naşterea Regelui Mihai I al României şi a replicilor proof după medalia jubiliară Ardealul Nostru se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Premierul Florin Cîţu a declarat, marţi, că datele privind inflaţia prezentate luni de Banca Naţională a României (BNR) reprezintă o estimare, însă există şi cifre "interesante" privind veniturile, care arată că România merge în direcţia în care "nu mai este o ţară cu salarii mici".
Banca Naţională a României a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi la 3,4% pentru sfârşitul anului viitor, conform unei prezentări făcute luni de guvernatorul Mugur Isărescu.
"Este o estimare a Băncii Naţionale. Eu vă spun că am văzut ieri nişte cifre foarte interesante, cum mai mult de 1% dintre angajaţii din România au un salariu mai mare de 3.000 de euro net, cum creşte ponderea celor care au salarii mai mari de 1.000 de euro, ceea ce înseamnă că (...) ne mutăm spre direcţia pe care eu am vrut-o, într-un moment în care România nu mai este o ţară cu salarii mici, nu mai este o destinaţie pentru cei cu salarii mici... (...) România devine o destinaţie pentru investiţii cu valoare adăugată mare şi nu mai este o destinaţie pentru salarii mici", a susţinut Cîţu, înainte de şedinţa Biroului Executiv al PNL.
El a precizat că a văzut în presă cifrele prezentate de BNR, subliniind că salariile sunt determinate de cerere şi de ofertă, nu de intervenţia Guvernului.
"O economie liberală este o economie care creează oportunităţi pentru toţi românii. Prin investiţii, creăm oportunităţi", a adăugat prim-ministrul.
Potrivit acestuia, oportunităţile sunt mai multe locuri de muncă şi mai bine plătite. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a susţinut miercuri că Viorica Dăncilă, care a fost angajată la BNR la mijlocul lunii mai, "lucrează de la birou şi este foarte disciplinată", menţionând totodată că nu a luat locul nici unui specialist din Banca centrală.
"Motivele ca şi politica de resurse umane ale Băncii Naţionale au fost explicate pe larg de directorul resurselor umane şi se găsesc pe site-ul băncii. Nu am nimic de adăugat. Şi chiar vă rog să le citiţi că acolo sunt trecute. În ceea ce priveşte domeniul în care dânsa lucrează fac două precizări. Nu a luat locul nici unui specialist din Banca Naţională. Domeniul în care dânsa lucrează, şi anume economia verde, este un domeniu relativ nou şi pentru dânsa, dar pentru oricine. Nu avem absolvenţi de facultate sau de orice studiu în domeniul acesta şi împreună cu colegii care formează grupul respectiv studiază şi probabil că în toamnă când grupul respectiv, care este încă în formare, va termina o lucrare va ieşi în public cu materialul respectiv", a spus Mugur Isărescu, întrebat care sunt motivele pentru care Viorica Dăncilă a fost angajată drept consultat în cadrul BNR.
De asemenea, el a mai precizat că domeniul în care lucrează Viorica Dăncilă nu este unul dominat de bărbaţi.
"Şi ca să vă mai dau o informaţie despre economia verde şi finanţarea în acest domeniu, inclusiv poziţia băncilor centrale, uitaţi-vă la ce este în lume şi veţi vedea că această mişcare nu este câtuşi de puţin dominată de bărbaţi. Avem şefa Fondului Monetar Internaţional, şefă la Banca Centrală Europeană, şefă la Comisia Europeană. Deci este un domeniu nou în care ne adaptăm şi noi, să vedem ce se va întâmpla", a afirmat Mugur Isărescu.
Întrebat dacă o vom vedea pe Viorica Dăncilă în BNR şi dacă lucrează de la birou, Isărescu a răspuns: "lucrează de la birou şi este foarte disciplinată". (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Din ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, Banca Română de Credite şi Investiţii SA aparţinând patronului Liberty Galaţi, Sanjeev Gupta, a fost sancţionată şi a primit un avertisment scris pentru nerespectarea prevederilor art. 395 alin. (1) paragraful (2) şi art. 396 alin. (1) din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii.
Articolul 395 amintit mai sus prevede că o instituţie bancară nu poate să înregistreze, după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit, o expunere faţă de un client sau grup de clienţi aflaţi în legătură a cărei valoare depăşeşte 25 % din capitalul eligibil. În cazul în care clientul este o instituţie sau în cazul în care un grup de clienţi aflaţi în legătură include una sau mai multe instituţii, valoarea respectivă nu poate depăşi 25 % din capitalul eligibil al instituţiei sau 150 de milioane EUR.
În cazul în care suma de 150 de milioane EUR depăşeşte procentul de 25 % din capitalul eligibil al instituţiei, valoarea expunerii, după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit, nu trebuie să depăşească o limită rezonabilă în ceea ce priveşte capitalul eligibil al instituţiei. Această limită este determinată pentru a aborda şi controla riscul de concentrare. Această limită nu poate depăşi 100 % din capitalul eligibil al instituţiei.
Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „BRCI, banca lui Umbrărescu, cumpărată şi relansată de magnatul Sanjeev Gupta”, că în data de 01 iulie 2020, a fost deschisă prima sa nouă agenţie, în Galaţi.
Reamintim că, de la începutul acestui an, grupul GFG controlat de Sanjeev Gupta are probleme majore după ce principalul său finanţator – Greensill Capital – a intrat în insolvenţă. Serviciul de Fraudă din Marea Britanie a anunţat că a deschis o investigaţie asupra GFG Alliance.

Publicat în Economie

Viorica Dăncilă, fost premier al României în guvernul PSD-ALDE şi fostă candidată la prezidenţiale a PSD în 2019, a fost numită consilier de strategie al guvernului BNR, Mugur Isărescu, a confirmat pentru G4Media.ro biroul de presă al BNR.
Dăncilă a fost angajată în 15 mai, iar salariul său net va fi de circa 10.000 de lei lunar, potrivit informaţiilor G4Media.ro.
Pentru a se angaja în corpul consilierilor, din care mai fac parte circa 20 de persoane, Dăncilă a depus un dosar şi a susţinut un interviu.
Viorica Dăniclă este absolventa Facultăţii Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi de la Institutul de Petrol şi Gaze. Ulterior, a terminat şi un master în Spaţiul Public European la SNSPA.
De remarcat că Viorica Dăncilă l-a susţinut pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat la şefia BNR în 2019, în ciuda faptului că Liviu Dragnea voia instalarea unei alte conduceri la banca centrală. De asemenea, în scandalul repatrierii rezervei de aur a BNR, Dăncilă a semnat un punct de vedere al guvernului în care arăta că orice modificare a statului BNR - ceea ce era cazul cu legea promovată de Liviu Dragnea - trebuie avizată de Banca Centrală Europeană.

Publicat în Politica

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor, Institutul Bancar Român, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Institutul de Studii Financiare anunţă acreditarea singurului curs integral „Educaţie economico-financiară pentru profesori". Grupul-ţintă al acestui curs este personalul didactic din învăţământul gimnazial care predă disciplina „Educaţie socială" elevilor de clasa a VIII-a. Începând cu anul de studiu 2020-2021, educaţia financiară a devenit materie obligatorie pentru elevii clasei a VIII-a, fiind cuprinsă în disciplina „Educaţie socială".
Institutul Bancar Român (IBR), fondat de Banca Naţională a României şi Asociaţia Română a Băncilor, este furnizorul cursului gratuit acreditat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pe o perioadă de 4 ani, prin Ordinul 3.559/ 2021 privind acreditarea programelor de formare continuă.
Instituţiile implicate în acest demers naţional invită personalul didactic din învăţământul gimnazial care predă disciplina „Educaţie socială" elevilor din clasa a VIII-a să se înscrie la IBR, începând cu luna aprilie 2021, conform informaţiilor afişate pe site-ul instituţiei www.ibr-rbi.ro. În urma absolvirii acestui curs cu o durată de 40 de ore, profesorii vor obţine 10 credite profesionale transferabile. Formatorii cadrelor didactice sunt profesori de economie. Iniţiativa de formare a fost susţinută şi de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Acest demers instituţional public-privat, prin intermediul căruia profesorii sunt formaţi pentru a preda noţiuni de educaţie financiară, reprezintă piatra de temelie pentru dobândirea de cunoştinţe economico-financiare de către elevii claselor a VIII-a şi pentru îmbunătăţirea comportamentului financiar.
Desfăşurarea acestui curs se înscrie în proiectele de educaţie financiară derulate de Ministerul Educaţiei, Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Asociaţia Română a Băncilor, în baza Acordului de colaborare încheiat în anul 2018. Acordul de colaborare prevede realizarea de activităţi comune în domeniul educaţiei financiare şi elaborarea Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară.

Publicat în National
Pagina 1 din 3