Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a fost decorat, joi, de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Național "Steaua României" în grad de Colan într-o ceremonie care a avut loc la Palatul Cotroceni.
Șeful statului i-a acordat distincția patriarhului Daniel în semn de "înaltă apreciere pentru contribuția excepțională la călăuzirea activității pastorale, misionare, culturale, sociale și filantropice a Bisericii Ortodoxe Române, în țară și în diaspora, pentru sporirea binelui comun prin cultivarea dialogului interconfesional și interreligios".
"Sunteți întâiul Patriarh ales de la aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Ați urmărit în această întreagă perioadă ca Biserica Ortodoxă Română să aibă locul ei pozitiv și bine conturat în parcursul și împlinirea destinului european al poporului român", a spus președintele Iohannis la ceremonia de decorare.
El a amintit de prezența activă a Bisericii Ortodoxe Române în cadrul dezbaterilor despre libertatea religioasă și relația dintre state și Culte, prilejuită de președinția României la Consiliul Uniunii Europene. Președintele Iohannis a evocat și rolul fundamental al Patriarhului Daniel în dezvoltarea dialogului interconfesional și interreligios, în plan național și internațional.
"Această dimensiune a acțiunii Bisericii Ortodoxe Române se sprijină pe climatul general de armonie dintre cultele religioase legal recunoscute în țara noastră. Este fructificat, astfel, exemplul pozitiv pe care îl oferă România și cadrul nostru legislativ și instituțional în ceea ce privește libertatea religioasă", a afirmat Iohannis.
Șeful statului a spus că Patriarhul Daniel a adus o contribuție importantă la afirmarea Bisericii Ortodoxe Române ca important partener de dialog al statului român pentru consolidarea societății noastre democratice - "o societate a libertății de conștiință, deschisă dialogului și îmbrățișând valorile comune ale solidarității, carității și iubirii aproapelui".
"Vreau să vă felicit pentru exemplul de echilibru și înțelepciune pe care îl oferiți în domeniul extrem de sensibil al relației dintre culte, precum și dintre acestea și autoritățile statului, și să vă urez ca și pe viitor Biserica Ortodoxă Română să se manifeste în apărarea și promovarea acestui model de relații. În același timp, înalta decorație care vă este conferită astăzi vine să recunoască meritul Bisericii Ortodoxe Române în procesul istoric de formare a conștiinței naționale, prin acțiunea și jertfa celor care au păstorit deopotrivă limba, dar și credința poporului român: Varlaam, Dosoftei, Antim Ivireanul, Simion Ștefan, Andrei Șaguna. Preafericirea voastră, sunteți puternic implicat în păstrarea tezaurului lăsat moștenire de personalitățile spiritualității românești. În zilele noastre, una dintre provocările cele mai complexe, căreia îi răspundeți cu succes, este păstrarea identității spirituale și a coeziunii în comunitățile românești din diaspora. Biserica Ortodoxă Română și-a dezvoltat căi mediatice moderne, care duc mesajul pastoral, misionar și umanitar al credinței până în cele mai îndepărtate comunități românești", a adăugat Iohannis.
Șeful statului a arătat că dorește ca parteneriatul dintre culte și instituțiile statului, dintre Biserica Ortodoxă Română și autoritățile publice să continue și să se dezvolte pe "fundamentul aspirațiilor și al valorilor pe care le împărtășim: libertatea religioasă, dialogul, cooperarea, solidaritatea, caritatea, respectul pentru diversitatea tradițiilor și prețuirea reciprocă, pentru o civilizație a păcii".
"Am convingerea că veți împlini, în continuare, proiectele importante ale Bisericii Ortodoxe Române, că veți susține legătura românilor de pretutindeni cu patria lor și veți inspira tinerele generații sub deviza înaltei distincții care vă este conferită, "In fide salus", pentru împlinirea binelui comun!", a conchis președintele Iohannis.
Patriarhul Daniel a arătat că primește distincția "ca o onoare pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română".
El a vorbit despre românii din diaspora.
"Avem cea mai mare diasporă română din istoria poporului român, care este o șansă, dar și o provocare și de aceea am făcut eforturi împreună cu autoritățile de stat ca să ținem în comuniune românească pe acești fii și fiice ale patriei noastre care din varii motive lucrează sau studiază în afara hotarelor țării noastre", a spus patriarhul Daniel.
Înaltul ierarh a arătat că, așa cum prevede legea, cultele sunt parteneri ai statului român.
"Noi considerăm că libertatea pe care o avem la nivelul manifestării credinței noastre religioase este o libertate pentru cooperare, pentru coresponsabilitate, pentru armonie și pace între toți cetățenii României și între românii de pretutindeni", a afirmat patriarhul BOR.
Patriarhul Daniel a împlinit, joi, 70 de ani.
La ceremonie au participat președintele Senatului, Anca Dragu, președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, premierul Florin Cîțu, președintele CCR, Valer Dorneanu, președintele Înaltei Curți, Corina Alina Corbu. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Premierul Florin Cîţu spune că este nevoie de implicarea bisericii, mai ales la sate, şi de cea a autorităţilor locale în campania de vaccinare, pentru a convinge cât mai mulţi români de beneficiile imunizării împotriva COVID-19. „Este nevoie - şi am spus-o şi la întâlnirea cu cultele şi mi s-au dat asigurări - de o implicare a bisericii în această campanie de vaccinare, mai ales în mediul rural. E nevoie ca toţi românii din mediul rural să aibă aceste informaţii şi să poată să se vaccineze. (...) Aşa cum arată lucrurile, vom avea la sfârşitul lunii iulie 10 milioane de doze de vaccin. E important ca toată lumea să vrea să se vaccineze. Întâi trebuie să ne programăm şi apoi vom putea să vorbim de 10 milioane persoane vaccinate la sfârşitul lunii iulie, ceea ce clar arată 70% de persoane adulte şi putem vorbi despre redeschiderea economiei aproape în totalitate”, a declarat premierul într-o conferinţă de presă.

Publicat în Politica

Luni, 15 martie 2021, este prima zi din Postul Mare (Postul Paştelui), astfel, începând de luni, credincioşii ortodocşi nu mai consumă alimente de origine animală şi încep o perioadă de renunţare şi sobrietate care va culmina cu frumuseţea sărbătorii Învierii Domnului.

Principalele caracteristici ale Postului Mare şi semnificaţia lor, potrivit basilica.ro sunt:

Vechiul nume al Postului Mare provenea de la numărul 40

Denumirea mai veche de „Păresimi” vine de la latinescul Quadragesima („Patruzecime”). Postul Mare este o imitare a postului aspru pe care Mântuitorul l-a ţinut în Pustia Carantaniei înainte de a-şi începe propovăduirea. Postul de 40 de zile este simbolul unei călătorii spirituale spre înnoire: potopul a durat 40 de zile şi 40 de nopţi; Moise a stat 40 de zile în Muntele Sinai înainte de a primi Legea; evreii au călătorit 40 de ani prin pustiu din robia egipteană şi până în Ţara Sfântă.

Postul Mare durează totuşi mai mult de 40 de zile

În principiu, Postul Mare se încheie în vinerea dinaintea Sâmbetei lui Lazăr. Urmează două sărbători speciale, Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor. Acestea sunt urmate de Săptămâna Patimilor, în care postul este mai aspru. Astfel, Postul Mare are aproape 50 de zile, care sunt precedate de Săptămâna Albă, în care se renunţă la carne şi se mănâncă doar lactate, ouă şi peşte.

Practicarea înfrânării ca terapie pentru căderea din rai

Prima zi a Postului Mare este pusă imediat după Duminica izgonirii lui Adam din rai. Omul a căzut din comuniunea cu Dumnezeu prin consumarea fructului interzis, al cunoştinţei rupte de Dumnezeu. Astfel, călcarea poruncii divine, care a adus despărţirea omului de Făcătorul lui, s-a făcut prin mâncare. De aceea, practica postirii este menită a reface această comuniune şi starea de rai - dar nu doar prin abstinenţa de la mâncare. Ci postul este mai degrabă doar un instrument care permite schimbarea atitudinii omului. Părinţii Bisericii subliniază că de postit postesc şi demonii. Deşi aceştia nu mănâncă niciodată, atitudinea de negare şi separare de Dumnezeu nu şi-o schimbă. De aceea, postul de mâncare trebuie însoţit cu tăierea voii proprii, care este tot un exerciţiu de înfrânare şi examenul pe care Adam nu l-a trecut.

În Miercurea din Săptămâna Albă se cântă la Utrenie:

„De bucate postind, suflete al meu, şi de pofte necurăţindu-te, în deşert te lauzi cu nemâncarea; că de nu ţi se va face ţie pricină de îndreptare, ca un mincinos vei fi neplăcut Domnului, şi demonilor celor răi te vei asemăna, care niciodată nu mănâncă. Deci caută să nu faci netrebnic postul păcătuind; ci nemişcat să rămâi faţă de pornirile cele fără de cale, părându-ţi că stai înaintea Mântuitorului Celui ce S-a răstingnit. Ci mai ales să te răstigneşti împreună cu Cel ce S-a răstignit pentru tine, strigând către El: Pomeneşte-mă, Doamne, când vei veni întru împărăţia Ta”.

Prima săptămână este Marcată de Canonul cel Mare

Scris de Sf. Andrei Criteanul, canonul se cântă în primele patru zile ale săptămânii. El conţine o istorie a Mântuirii, cu numeroase citiri din Vechiul Testament, explicate din perspectivă duhovnicească, prin clarificările aduse în Noul Testament: Legea Nouă şi cea Veche se luminează reciproc şi dezvăluie sensurile spirituale ale istoriei lumii. Din acest punct de vedere, întreaga istorie a Mântuirii este un drum al omenirii prin pustie spre Lumina Învierii şi Împărăţia lui Dumnezeu, unde se reface comuniunea din rai a omului cu Dumnezeu. De altfel, în această perioadă se citeşte zilnic din Vechiul Testament, mai ales din Facere, Cartea Pildelor lui Solomon şi Cartea lui Isaia.

Ritualurile şi decorurile cernite favorizează pocăinţa

Atmosfera din biserică favorizează introspecţia, plângerea, cercetarea de sine şi căutarea lui Dumnezeu, prin îndepărtarea de zgomotul lumii şi plăcerile ei efemere:
- muzica se cântă pe tonuri tânguitoare;
- slujbele sunt mai lungi şi mai dese;
- veşmintele preoţilor şi odoarele sunt de culoare închisă.

Rugăciunile pentru cei plecaţi dincolo

Sâmbetele din Postul Mare sunt dedicate pomenirii morţilor. Şi aceştia sunt însetaţi de Dumnezeu şi îşi doresc refacerea comuniunii cu El, dar nu pot să se roage, să postească sau să facă fapte bune. Toate acestea se pot face cât suntem încă în trup, deci în viaţă, şi voinţa noastră este activă şi se poate manifesta. De aceea, defuncţii au nevoie de ajutorul nostru: să facem noi faptele bune în locul lor - milostenia (pomana), rugăciunea pentru ei şi postul, pe care îl ţinem în această perioadă. În Postul Mare se dau sărindare (pomeniri de 40 de zile) la mănăstiri. Grâul de sărindar este sfinţit în fiecare sâmbătă din post, iar cu el se face coliva din Duminica lui Lazăr, când se face marea promisiune a Învierii dinainte de Sfintele Paşti. Ultima pomenire a morţilor din Postul Mare se face în Joia Pătimirilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.

Duminicile din post: repere pe calea spirituală

- Duminica Ortodoxiei ne aminteşte în ce credem, ce adevăr mărturisim. Ea evocă biruinţa Ortodoxiei în frământările din jurul cinstirii icoanelor în Imperiul Bizantin. Icoana are un rol foarte important atât în practica şi viaţa liturgică a Bisericii, de favorizare a comuniunii cu sfinţii şi Dumnezeu printr-o reprezentare care este deopotrivă fidelă realităţii trupeşti, cât şi celei spirituale a persoanei reprezentate.
- Duminica Sfântului Grigorie Palama ne înfăţişează importanţa rugăciunii şi sensul ei profund spiritual, de comuniune cu Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Cruci ne aminteşte importanţa sacrificiului de sine şi faptul că refacerea legăturii cu Dumnezeu nu poate evita Calea Crucii, a suferinţei şi morţii, pe care El Însuşi Şi-a asumat-o.
- Duminica Sfântului Ioan Scărarul ne prezintă reţeta despătimirii prin practicarea virtuţilor, trepte către Împărăţia lui Dumnezeu.
- Duminica Sfintei Maria Egipteanca ne învaţă, prin viaţa ei, că pocăinţa autentică este un drum parcurs dinspre Egiptul păcatului şi robiei spre Ierusalimul Învierii călăuziţi de Cruce.

Publicat în Comunitate

Conferinţa episcopală a anunţat vineri că cei 34 de episcopi chilieni veniţi la Roma şi-au înaintat demisia papei, în contextul unui scandal de pedofilie din ţara lor, relatează agenţiile AFP şi EFE.

"Noi, toţi episcopii prezenţi la Roma, ne-am pus posturile în mâinile Sfântului Părinte pentru a decide în deplină libertate soarta fiecăruia dintre noi", se arată într-o declaraţie înaintată presei.

Citeşte integral aici

Publicat în Mapamond

Arheologii turci au descoperit în regiunea Cappadociei o biserică, ale cărei fresce descriu scene biblice nemaiîntâlnite până acum, scrie Descoperă, care citează hurriyetdailynews.com. Lăcaşul de cult a fost scos la lumină în timpul excavaţiilor făcute în oraşul Nevşehir. Aici, specialiştii au descoperit o aşezare subterană, pe care au inclus-o într-un proiect de cercetare denumit Nevşehir Castle Urban Transformation.
Biserica identificată a fost săpată în piatră şi se află poziţionată în incinta unei fortificaţii, care ocupă o suprafaţă de circa 360.000 de metri pătraţi, echivalentul a 11 cartiere din zona centrală a oraşului Nevşehir.
Primarul Hasan Ünver a declarat că frescele descoperite în interiorul templului de rugăciune îl înfăţişează pe Iisus Hristos urcând la cer, dar şi Uciderea sufletelor păcătoase. "Ştim că astfel de picturi nu au mai fost descoperite până acum. Studiile preliminare au arătat că biserica a fost construită în secolul al V-lea, fiind, până în momentul de faţă, cea mai mare dintre bazilicile istorice pe care le-am găsit în Capaddocia. Biserica a fost construită în spaţiul subteran, fapt pentru care frescele s-au păstrat într-o stare destul de bună", a menţionat edilul turc.
Cercetătorii susţin că frescele descoperite sunt unice în lumea creştin-ortodoxă. Printre reprezentări se numără peştele care cade din mână lui Iisus Hristos, Înălţarea Domnului şi Uciderea sufletelor păcătoase. Specialiştii speră ca, în momentul în care excavaţiile vor fi finalizate, iar situl va fi pregătiti pentru vizitare, Cappadocia îşi va mări reputaţia de centru de pelerinaj al Ortodoxiei.

Publicat în Mozaic