În cel mai recent videoclip conceptual al său, biotehnologul şi producătorul de film Hashem Al-Ghaili ne poartă într-un tur neliniştitor, dar fascinant, în interiorul EctoLife - prima unitate de uter artificial din lume. Complexul fictiv alimentat de AI oferă viitorilor părinţi o alternativă probabil mai sigură la naşterea naturală, eliminând complicaţiile adesea fatale asociate cu aceasta.
„Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aproximativ 300.000 de femei mor din cauza complicaţiilor sarcinii. Uterul artificial EctoLife este conceput pentru a atenua suferinţa umană şi pentru a reduce şansele de cezarială”, scrie Al-Ghaili. În loc ca o mamă să împingă dureros, cuplurile sunt rugate să apese un buton care „naşte” copilul lor incubat. Proiectul este, de asemenea, conceput pentru femeile cărora li s-a îndepărtat uterul în urma unor probleme de sănătate, cum ar fi cancerul.
Mai mult, EctoLife poate fi desfăşurat în ţări cu scăderi severe ale creşterii populaţiei, fenomen considerat de mulţi drept o ameninţare la adresa civilizaţiei. Cu rate de natalitate incredibil de scăzute, naţiuni precum Coreea de Sud  şi Japonia sunt considerate motive ideale pentru a lansa iniţiativa. În timp ce videoclipul prezintă o imagine ambiţioasă şi utopică, spectatorii nu pot să nu prindă nuanţele uşor înfricoşătoare care se strecoară în fiecare cadru, lăsându-i să se gândească la implicaţiile unei astfel de idei.
EctoLife de Hashem Al-Ghaili se desfăşoară ca o uriaşă unitate de inspiraţie ştiinţifico-fantastică, cu 75 de laboratoare de ultimă generaţie, fiecare găzduind până la 400 de unităţi de creştere sau utere artificiale care reproduc exact condiţiile găsite în uterul unei femei. O singură unitate poate incuba 30.000 de copii crescuţi în laborator pe an într-un mediu fără infecţii. Fiecare “păstaie” de creştere este echipat cu senzori care monitorizează semnele vitale, cum ar fi bătăile inimii, saturaţia de oxigen, temperatura, respiraţia şi tensiunea arterială, în timp ce un sistem AI monitorizează caracteristicile fizice şi detectează eventualele anomalii genetice.
În plus, pentru a asigura şi susţine o creştere sănătoasă, bebeluşii sunt “întreţinuţi” în mod constant şi durabil de către două bioreactoare centrale. Primul bioreactor pompează nutrienţi, hormoni vitali, anticorpi, factori de creştere, oxigen şi o soluţie lichidă de tip amniotic printr-un cordon ombilical artificial. În plus, datorită unui sistem controlat prin inteligenţă artificială, fiecare copil „primeşte nutrienţi personalizaţi, adaptaţi nevoilor sale”. Între timp, al doilea bioreactor preia şi reciclează deşeurile copilului eliberate prin cordonul ombilical artificial.
Tehnologia se află în centrul operaţiunilor EctoLife. Pe de o parte, fiecare semn vital este afişat pe un ecran ataşat la podul de creştere, ilustrând date în timp real trimise direct pe telefonul părintelui pentru a urmări starea de sănătate a bebeluşului lor de la distanţă. Prin intermediul aplicaţiei, părinţii se pot bucura de o vizualizare live de înaltă rezoluţie a fiecărei etape de dezvoltare; aceasta include un “timelapse” care poate fi partajat cu prietenii şi familia. Fiecare uter artificial este echipat şi cu difuzoare interne care redă muzică sau transmit vocile părinţilor.
Pe de altă parte, o cameră de 360 de grade din interiorul podului de creştere se conectează la căştile VR ale părinţilor, permiţându-le să vadă şi să audă tot ceea ce percepe copilul. Dar asta nu este tot: „folosind un costum haptic wireless conectat la podul de creştere al bebeluşului tău, vei putea să-i simţi piciorul în uter şi să împărtăşeşti această experienţă cu prietenii şi membrii familiei tale”, continuă naratorul video. În cele din urmă, întregul sistem de operare funcţionează cu energie regenerabilă combinând energia solară şi eoliană. Acest lucru asigură zero întreruperi de energie electrică şi, prin urmare, complicaţii neaşteptate pe parcursul întregii dezvoltări de creştere a bebeluşului.
Deoarece naşterea naturală nu mai este posibilă, fiecare copil este conceput prin fertilizarea in vitro , permiţând părinţilor să „creeze şi să selecteze în mod liber cel mai viabil şi mai bun din punct de vedere genetic, dându-le copilului şansa de a se dezvolta fără obstacole biologice. Personalizarea este oferită ca un pachet Elite care oferă părinţilor libertatea de a modifica peste 300 de gene înainte de a implanta embrionul în uterul artificial. De la selectarea culorii părului şi a ochilor până la înălţime, nivelul de inteligenţă şi nuanţa pielii, această funcţie de alegere şi alegere este realizată datorită instrumentului de editare a genelor CRISPR-Cas 9. „De asemenea, îl puteţi folosi pentru a repara orice boli genetice moştenite”, adaugă comunicatorul EctoLife.
Experienţa SF poate fi oferită chiar şi dincolo de pereţii laboratorului. Părinţii care preferă o opţiune mai familiară pot alege să-şi instaleze propriile unităţi de creştere acasă, susţinute de bioreactoare miniaturizate cu baterii de lungă durată - adăugând un strat suplimentar de confort şi siguranţă în acest viitor uluitor, dar posibil.

Asta anunţă Gospodărire Urbană, societatea care administrează Plaja Dunărea. În urmă cu o săptămână, cotidianul nostru relata în articolul "Gălăţenii sunt revoltaţi de regulile şi preţurile de la Plaja Dunărea" despre nemulţumirile cetăţenilor legate de baza de agrement, printre acestea regăsindu-se şi cea legată de apa şi alimentele pentru bebeluşi, interzise în incintă: "Păi şi cu apa copiilor ce facem? Avem de unde să achiziţionăm din incintă o sticluţă specială pentru copii sau venim cu sticla goală de acasă? Un fruct, un pufulete, o ciorbiţă pentru copii găsim în incintă?/ Da, mă gândesc că n-ar trebui să fie problemă pentru o sticlă de apă cu care intri şi o gustare, măcar pentru copii, dar, se pare că...". Iată că acum, acestea sunt permise.
Anunţul societăţii postat pe facebook (foto ↑) a atras comentarii diverse, de la cele apreciative: "Aşa da! Mulţumim frumos!", la cele ironice: "Ferească Dumnezeu! Când ne este sete bem apă din bazine. Foarte frumos din partea voastră. Felicitări!", tranşante: "Rămâneţi acolo cu bine că nu vine nimeni cu 80 de lei tariful pe zi pentru două persoane plus ce consumi!", până la cele amuzante: "Lăsaţi copiii peste 18 ani să intre cu biberoane la 2.5l, cunosc cazuri, sunt mulţi sub tratament!".

Un pas crucial a fost făcut în Statele Unite către vaccinarea sugarilor şi a copiilor mici împotriva COVID-19, odată cu recomandarea favorabilă a experţilor americani, care au decis să autorizeze vaccinurile Moderna şi Pfizer începând de la vârsta de şase luni, informează AFP.
În timpul discuţiilor care au fost transmise în direct pe internet, membrii unui comitet consultativ din cadrul Agenţiei americane pentru alimente şi medicamente (FDA) au trecut în revistă toate datele medicale obţinute în urma studiilor clinice, realizate pe copii cu vârste cuprinse între şase luni şi patru ani pentru vaccinul Pfizer, respectiv între şase luni şi cinci ani pentru vaccinul Moderna.
La fel ca în multe ţări, aceasta era ultima grupă de vârstă care nu avea încă acces la protecţia oferită prin vaccinarea anti-COVID-19.
În timpul celor două proceduri de votare, cei 21 de experţi din acest comitet al FDA au considerat, în unanimitate, că beneficiile aduse de vaccinarea sugarilor şi copiilor cu serurile Moderna şi Pfizer prevalează în faţa riscurilor.
"Ştiu că numeroşi părinţi care ne ascultă sunt foarte uşuraţi astăzi", a declarat Jay Portnoy, un membru al comitetului.
În baza acestui aviz pozitiv, FDA, ale cărei decizii sunt considerate o veritabilă referinţă în lumea întreagă, poate de acum să emită autorizaţia sa oficială.
Aproximativ 10 milioane de doze de vaccinuri pediatrice anti-COVID-19 vor putea fi trimise imediat în toate zonele ţării, înainte ca alte milioane să fie livrate în săptămânile următoare, a anunţat administraţia americană.
Vaccinările vor putea să înceapă în curând, după ce Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC) va emite la rândul său aprobarea oficială.

Pfizer în trei doze

Dozajul celor două vaccinuri a fost adaptat: el reprezintă o pătrime în raport cu cel pentru adulţi în cazul vaccinului Moderna (25 micrograme, comparativ cu 100 de micrograme pentru adulţi) şi o zecime în raport cu cel pentru adulţi în cazul vaccinului Pfizer (3 micrograme, comparativ cu 30 de micrograme pentru adulţi).
Principala diferenţă dintre cele două seruri este numărul de injecţii necesare: vaccinul Moderna va fi administrat tot în două doze, la un interval de o lună. O reprezentantă a companiei Moderna a declarat totuşi că sunt prevăzute deja alte studii ce privesc şi administrarea dozei de supra-rapel.
Serul Pfizer prevede încă de la început trei injecţii, întrucât primele două doze nu au generat o reacţie imunitară suficient de puternică din cauza dozajului slab. Primele două injecţii cu vaccinul Pfizer vor fi realizate la un interval de trei săptămâni, iar cea de-a treia va fi administrată la opt săptămâni după a doua doză.
Mai mulţi experţi au subliniat că este important ca părinţii să ştie că bebeluşii şi copiii lor nu vor fi corect protejaţi după doar două doze Pfizer şi ar trebui să aştepte finalizarea schemei cu trei doze - deci mai multe luni - înainte ca protecţia să devină eficientă.
Cele două vaccinuri sunt sigure şi eficiente, potrivit FDA, care a publicat recent propria analiză despre studiile clinice realizate de Moderna şi Pfizer, pentru a oferi astfel o bază de discuţie experţilor săi.
Potrivit unei estimări preliminare, vaccinul dezvoltat de alianţa Pfizer-BioNTech s-a dovedit eficient în procent de 80% împotriva formelor simptomatice ale bolii. Însă această cifră este bazată pe un număr foarte redus de cazuri pozitive, a anunţat FDA.
Vaccinul Moderna s-a arătat eficient în procent de 51% la bebeluşii din grupa de vârstă 6 luni - 2 ani şi de 37% pentru copiii din grupa 2-5 ani. Aceste cifre sunt concordante cu eficienţa observată la adulţi în faţa variantei Omicron, potrivit FDA. Or, vaccinul Moderna continuă să asigure o protecţie bună împotriva cazurilor grave de COVID-19.

Nerăbdare sau scepticism

În ceea ce priveşte efectele secundare, aproximativ un sfert dintre copiii mici care au primit vaccinul Moderna au dezvoltat febră, mai ales după cea de-a doua doză. Febra a dispărut în general după o zi.
În cazul serului Pfizer, rata observată de episoade febrile la copiii care au primit vaccinul a fost comparabilă cu cea înregistrată la copiii care au primit un placebo.
În timp ce unii dintre părinţi aşteaptă cu nerăbdare momentul în care vor putea să îşi vaccineze copiii, alţii s-au declarat sceptici. Potrivit unui sondaj din luna mai, doar o cincime dintre părinţii care au copii cu vârste sub cinci ani (18%) doresc să îi vaccineze pe aceştia cât mai curând posibil.
Deşi copiii sunt mai puţin vulnerabili în faţa COVID-19 şi riscurile medicale sunt pentru ei mai mici, 480 de copii cu vârste mai mici de patru ani au murit din păcate în Statele Unite din cauza acestei boli.
În plus, ratele de spitalizare au crescut puternic pentru această grupă de vârstă în timpul valului epidemiologic cauzat de varianta Omicron. În total, circa 45.000 de copiii mai mici de cinci ani au fost spitalizaţi în Statele Unite de la începutul pandemiei, din care un sfert au trebuit să fie internaţi la terapie intensivă.
La fel ca adulţii, copii infectaţi cu noul coronavirus pot să dezvolte simptome pe termen lung (COVID de lungă durată). În situaţii rare, ei pot să dezvolte şi cazuri grave de sindrom inflamator multisistemic pediatric. (sursa Agerpres)