Economia românească ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 4,3%, faţă de un avans 4,5% previzionat în iunie 2021, conform raportului Băncii Mondiale "Perspective Economice Globale" (Global Economic Prospects) publicat miercuri.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,8% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,9% previzionat în iunie 2021, în timp ce instituţia estimează că în 2021 s-a înregistrat o creştere de 6,3%.
În regiunea Europa şi Asia Centrală, în care este inclusă şi România, Banca Mondială prognozează o creştere a economiei de 3% anul acesta, şi de 2,9% anul viitor, în timp ce economia mondială ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2022 şi de 3,2% în 2023. (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Banca Mondială a avertizat că ascensiunea rapidă a preţurilor la energie observată în Europa şi în anumite zone ale Asiei nu se va opri până în prima jumătate a anului 2022, informează Rador. Aceasta a susţinut că economia globală depune eforturi susţinute pentru a satisface o cerere tot mai mare pentru petrol şi gaze. Preţul tot mai mare al fertilizanţilor este văzut ca unul dintre motivele principale ale creşterii preţului alimentelor. Creşterea mare a preţurilor alimentelor din 2021 pare că va fi urmată de o mică scădere în 2022, dar aceasta nu va fi suficientă pentru a evita ca aproape 41 milioane de persoane - o creştere de aproape 25% - să ajungă în pericolul de a nu avea suficientă hrană. Zone din Africa Subsahariană întâmpină mari dificultăţi.

Publicat în Economie

Numărul utilizatorilor de internet la nivel mondial a ajuns, la finele anului 2015, la aproximativ 3,2 miliarde, triplu faţă de cifrele înregistrate în ultimul deceniu, arată Raportul Băncii Mondiale „Digital Dividends World Development 2016”.
Cu toate acestea, conform documentului, decalajul digital rămâne una dintre problemele existente în întreaga lume, iar în acest sens statistica arată că aproape 60% din populaţia lumii este offline şi nu poate participa activ la economia digitală.
În plus, per ansamblu, şase miliarde de oameni nu au acces la o conexiune de internet de mare viteză, aproximativ patru miliarde nu au acces la o conexiune internet şi circa două miliarde de oameni nu deţin un telefon mobil. Pe de altă parte, în multe dintre gospodăriile din ţările în curs de dezvoltare, există un telefon mobil, dar membrii gospodăriei nu au acces la electricitate sau la apă potabilă. De asemenea, aproape 70% dintre gospodăriile aflate într-una din ultimele cinci ţări la nivel mondial privind gradul de dezvoltare economică sunt în aceeaşi situaţie.
Potrivit sursei citate, la nivel mondial, numărul utilizatorilor de internet s-a triplat în ultimul deceniu, de la un miliard, în 2005, la 3,2 miliarde, raportat la sfârşitul anului 2015.
La nivelul Uniunii Europene, un număr de trei ori mai mare de cetăţeni care provin din ţările dezvoltate folosesc serviciile online, comparativ cu cetăţenii europeni din statele sărace, "ceea ce adânceşte şi mai mult clivajul dintre bogaţi şi săraci”, se menţionează în Raportul Băncii Mondiale.
În ceea ce priveşte costurile serviciilor de telefonie mobilă standard, rezultatele raportului citat arată că, în 2013, acestea erau de 50 de ori mai ridicate în ţările dezvoltate decât preţurile practicate în statele sărace.
Pe de altă parte, în sectorul guvernamental, rămân actuale o serie de probleme ce au în prim-plan lipsa managementului în relaţiile cu clienţii pe zona de servicii, precum şi un grad scăzut al implicării cetăţenilor.
„Multe guverne utilizează tehnologia digitală în mod eficient pentru furnizarea adecvată de informaţii, monitorizarea serviciilor, precum şi eliberarea de autorizaţii pentru afaceri şi derularea alegerilor electorale. Guvernele, în schimb, nu au reuşit să rezolve două probleme de maximă importanţă: cum să îmbunătăţească managementul relaţiilor cu clienţii pe zona de servicii şi cum să crească implicarea cetăţenilor. În prezent, rămâne un clivaj semnificativ între tehnologie şi instituţii, sectorul public, în care gradul de transparenţă este destul de scăzut, poate fi îmbunătăţit cu ajutorul tehnologiei digitale care creşte eficienţa funcţiei de monitorizare şi de control, însă acest lucru nu creşte implicarea civică”, relevă raportul Băncii Mondiale.
Cele mai recente date ale Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) arată că, în România, conexiunile la internetul mobil de bandă largă (broadband) se situau, la jumătatea anului 2015, la 12,7 milioane, în creştere cu 22% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, în timp ce în sectorul telefoniei mobile erau activi 22,7 milioane de utilizatori, cu 1,8% mai mulţi decât în S1 din 2014.
În ceea ce priveşte traficul la internet, prin intermediul conexiunilor mobile, utilizatorii români au efectuat, în semestrul I din anul anterior, 38.400 TB, în creştere cu 87% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014.
Totodată, în privinţa conexiunilor broadband la puncte fixe, statistica ANCOM arată faptul că, la jumătatea anului trecut, 4,1 milioane de români accesau internetul folosind acest tip de conexiune, iar traficul total realizat a fost de 2,2 milioane TB. Din totalul celor 4,1 milioane de conexiuni în bandă largă la puncte fixe, 48% permiteau viteze de cel puţin 100 Mbps, 14% viteze de cel puţin 30 Mbps şi mai mici de 100 Mbps, 23% viteze de cel puţin 10 Mbps şi mai mici de 30 Mbps, 14% viteze de cel puţin 2 Mbps, dar mai mici de 10 Mbps, iar restul de 1% conexiuni cu viteze sub 2 Mbps.

Publicat în Economie

România ocupă, în 2015, locul 37 din 189 de ţări în clasamentul "Doing Business 2016" elaborat de Banca Mondială, cu un punctaj total de 73,78 puncte. Deşi scorul general înregistrat de România în acest an este cu 0,19 puncte mai mare decât cel de 73,59 puncte înregistrat anul trecut, România a rămas în continuare pe locul 37 în acest clasament anual realizat de Banca Mondială.

Raportul instituţiei financiare internaţionale analizează 189 de economii pe baza a 11 criterii precum demararea unei afaceri, obţinerea unui credit, accesul la reţeaua de electricitate şi tranzacţiile transfrontaliere.

Raportul nu acoperă însă domenii precum securitatea, stabilitatea macroeconomică sau corupţia.

România devansează în acest clasament ţări precum Bulgaria, locul 38, Ungaria, locul 42, Belgia, locul 43, Italia, locul 45, sau Turcia, locul 55, dar se situează în urma unor ţări precum Cehia, locul 36, Japonia, locul 34, Slovenia şi Slovacia, ambele la egalitate pe locul 29.

Potrivit Băncii Mondiale, în ceea ce priveşte demararea unei afaceri, România se află pe locul 45 din 189 de ţări, cu opt locuri mai jos decât în 2014. Conform indicatorilor din raportul 'Doing Business', în România este nevoie de 8 zile şi de îndeplinirea a cinci proceduri pentru deschiderea unei afaceri.

Raportul „Doing Business 2016” susţine că România a făcut progrese la capitolul plata taxelor prin reducerea contribuţiilor sociale pentru companii şi a contribuţiilor la fondul de risc. În ceea ce priveşte respectarea contractelor, România a făcut progrese prin transferul unor responsabilităţi de la tribunal către executorul judecătoresc, şi a facilitat obţinerea de informaţii de către executorul judecătoresc de la terţele părţi.

În ceea ce priveşte rezolvarea insolvenţelor, România a făcut progrese prin introducerea de limite de timp pentru perioada de observarea precum şi pentru implementarea planului de reorganizare, prin clarificarea regulilor cu privire la prioritatea la plată a solicitărilor creditorilor.

Din cele 189 de ţări analizate de Banca Mondială, Singapore ocupă prima poziţie în ierarhia statelor unde este cel mai uşor să faci afaceri, urmat de Noua Zeelandă şi Danemarca. Din Europa, cel mai bine clasate sunt Danemarca (3), Marea Britanie (6), Suedia (8), Norvegia (9) şi Finlanda 10). Pe ultimele locuri ale clasamentului se află trei ţări africane (Sudanul de Sud, Eritreea şi Libia). 

Publicat în National