Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat datele privind cheltuielile partidelor politice provenind din subvenţii pentru luna martie. Pornind de la aceste declaraţii, Exper Forum continuă să publice rapoarte de monitorizare care ilustrează destinaţia banilor publici utilizaţi de cele şapte partide politice care primesc fonduri pentru rezultatele obţinute la locale şi parlamentare în 2020.
Raportul integral pot fi consultate pe site-ul www.expertforum.ro şi pe www.banipartide.ro.
Monitorizarea realizată pentru ianuarie şi februarie a ilustrat faptul că partidele politice au cheltuit cam 1/3 din sumele primite în fiecare lună, cu menţiunea că acestea pot păstra banii de la o lună la alta şi nu trebuie să îi returneze nici la finalul anului, deci raportul este unul orientativ.
Partidele au primit pentru luna martie suma de 11,285,100.38 lei, mai puţin decât în ianuarie şi februarie, când au primit câte 19,843,634.81 lei. Pentru luna aprilie AEP a virat în conturile partidelor 13,695,601.59 lei.
Principalele concluzii:
- Partidele au cheltuit mai mult ca lunile trecute, respectiv 7,8 milioane, comparativ cu 6.8 milioane în ianuarie şi 6.1 milioane în februarie.
- Cu excepţia Pro România toate partidele au cheltuit mai puţin decât au primit. Dacă ne raportăm la sumele primite în martie, PSD a cheltuit aproape toţi banii (95%), USR aproape trei sferturi, iar celelalte partide aproximativ jumătate. PSD a avut cea mai mai creştere la cheltuieli, de la 2.7 milioane de lei în februarie la 4.1 milioane în martie. În schimb cheltuielile Pro România au continuat să scadă.
- Ca în lunile trecute, AUR nu a cheltuit decât pe comisioane bancare.
- Dacă ne uităm la sumele totale cheltuite, procentele sunt similare cu cele din lunile anterioare. Cea mai mare parte din bani, adică 53% s-a alocat către presă şi propagandă. Apoi, partidele cheltuie 18% pe personal şi 10% pe chirii şi utilităţi pentru sedii. PSD rămâne campion la cheltuielile pentru promovare cu 2.6 milioane de lei, urmat de PNL cu 1.3 milioane de lei.
Modul în care cheltuie partidele politice banii ne arată că relativ puţini bani sunt investiţi în dezvoltare. Cea mai mare parte se îndreaptă către achitarea unor servicii pentru reclamă şi personal, iar consultanţa politică, studiile sociologice, plata unor experţi sau orice alte activităţi de dezvoltare nu sunt foarte vizibile în bugetele partidelor plătite din subvenţii. USR este singurul partid care a finanţat lunar studii sociologice, cu aproape 1000 de euro, alte cheltuieli de acest fel fiind înregistrate în ianuarie de PSD şi PNL (aproape jumătate de milion de lei).
Statistici la nivel de partid:
- PSD a cheltuit 65% din bani pentru presă şi propangandă, după cum arătam şi anterior. Personalul a reprezentat 13% din cheltuieli. Pentru consultanţă politică social-democraţii au cheltuit 4% din bani, iar pentru activităţi politice 2%.
- PNL a cheltuit 75% din bani pentru presă şi propagandă, 10% pentru personal şi 6% pentru consultanţă politică.
- USR a cheltuit jumătate din bani pentru personal şi doar 13% pentru propagandă. Chiriile au reprezentat 17% din bani, iar consultanţa politică 3%.
- Pro România rămâne partidul cu cele mai mari cheltuieli pentru sedii, adică 392,214.94 lei, de aproape 10 ori mai mult decât PSD, care are cele mai mici cheltuieli pentru spaţii dintre toate cele şapte partide. Suma e de 2.3 ori mai mare decât alocările din subvenţii pentru martie.
- PMP a cheltuit aproape 60% din bani pentru personal şi o cincime pentru chirii.
- Plus a cheltuit o treime din bani pentru personal, un sfert pentru chirii şi 12% pentru propagandă. Plus şi USR au alocat cele mai multe fonduri pentru onorariile avocaţilor, executorilor şi experţilor, reprezentând 7-8% din banii cheltuiţi.

Publicat în Politica

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) precizează că numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 28 februarie este de 18.930.421, cu 8.009 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de AEP.
Potrivit AEP, la data de 31 ianuarie figurau în Registrul electoral 18.938.430 de alegători români.
În perioada 1 - 28 februarie, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 24.497 persoane au fost radiate ca urmare a decesului şi 195 persoane au fost radiate ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie, informează AEP într-un comunicat transmis, luni, Agerpres.
Un număr de 109 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 - 28 februarie este de 16.574, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
"Menţionăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.185.857 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 744.564 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS", arată sursa citată.

Publicat în Politica

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a demarat campania de recrutare a operatorilor de calculator ai secţiilor de votare. Persoanele interesate să devină operatori de calculator se pot adresa în acest sens biroului judeţean al AEP. Trebuie precizat că activitatea de operator de calculator este remunerată sub formă de indemnizaţie. Persoanele care doresc să participe la selecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România; să cunoască limba română, scris şi vorbit; să aibă minimum 18 ani împliniţi; să aibă capacitate deplină de exerciţiu; să fi absolvit învăţământul general obligatoriu; să aibă cunoştinţe de bază în tehnologia informaţiei. Mai multe informaţii privind modalitatea de selectare şi desemnare a operatorilor de calculator şi formalităţile de înscriere la sesiunea de examinare practică a competenţelor se regăsesc la adresa de web http://www.roaep.ro/instruire/?page_id=141. 

Publicat în Comunitate