Când vedetele nu sunt pe platourile de filmare sau în concert, sunt acasă cu cei dragi şi cu animalele lor de companie... dar animalele în cauză nu sunt întotdeauna doar câini şi pisici. De la Nicole Kidman la Audrey Hepburn, iată 10 celebrităţi care au avut cei mai neobişnuiţi însoţitori de-a lungul anilor.

Nicole Kidman şi Keith Urban: Actriţa Moulin Rouge şi soţul ei au cumpărat în 2010 alpaca, mamifere originare din Cordillera Anzilor. Nicole a spus unei  reviste la acea vreme: „I-am dorit mereu din cauza gâtului şi genelor lungi”.

Michael Jackson: Regele Pop a deţinut odată un cimpanzeu numit Bubbles, care l-a urmat absolut peste tot. Bubbles locuieşte acum într-un sanctuary zoo din Florida.

Justin Bieber: Tânărul cântăreţ a deţinut o maimuţă capucin, care i-a fost totuşi luată şi dusă la o grădină zoologică.

George Clooney: George Clooney a fost cândva fericitul proprietar al unui porc vietnamez care l-ar fi costat nişte relaţii romantice...

Mike Tyson: Boxerul a adoptat un număr mare de feline africane în timpul carierei sale, dar cei mai impresionanţi dintre ele au fost cei trei tigri ai săi Bengal.

Elvis Presley: În timpul vieţii sale, regele rock’n roll-ului a deţinut un "wallaby" (cangur),  cadou făcut de un fan australian în 1957. Cântăreţul a ajuns însă să-l dea unei grădini zoologice din Memphis pentru că îi era greu să aibă grijă de el.

Paris Hilton: Moştenitoarea Imperiului Hilton a adoptat un kinkajou (Kinkaju - Potos flavus, numit şi Mico de Noche şi Martucha, este un mamifer carnivor aparţinând familiei Procyonidae şi care trăieşte în America Centrală şi în marea parte a Americii de Sud)  pe care l-a numit Baby Luv, din păcate el a ajuns să o muşte. Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu animalul, dar Paris a refuzat categoric să permită medicilor veterinari să-l mai injecteze după acest incident.

Tom Felton: Potrivit making-of-ului filmelor Harry Potter, actorul avea o chinchilla când era mic.

Reese Witherspoon: Vedeta are doi măgari pe nume Honky şi Tonky care locuiesc pe proprietatea ei întinsă din California.

Publicat în Pet Mania

Având în vedere imaginile apărute în spaţiul public, în care un tânăr lovea cu picioarele o pisică, poliţiştii din cadrul Biroului pentru Protecţia Animalelor s-au sesizat din oficiu.

"În urma primelor verificări, poliţiştii l-au identificat pe tânărul în cauză, fiind vorba de un minor în vârstă de 14 ani, din municipiul Brăila, acesta fiind condus la sediul poliţiei, alături de mama sa, pentru stabilirea situaţiei de fapt şi a împrejurărilor în care a avut loc evenimentul. În continuare poliţiştii efectuează cercetări, sub supravegherea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila, în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârşirii infracţiunii de rănirea sau schingiuirea animalelor, faptă prev. şi ped. de art. 25, al. 1 lit e din Legea nr. 205/2004, privind protecţia animalelor", informează IPJ Brăila.

VEZI VIDEO mai jos! ↓ *ATENŢIE, IMAGINI CU UN PUTERNIC IMPACT EMOŢIONAL!

Publicat în Regional

Usturoiul şi ceapa pot fi elemente importante ale mâncării preferate - chiar şi unele feluri de mâncare pe care le oferiţi şi câinelui. Dar ar trebui să vă gândiţi de două ori înainte de a vă lăsa animalul de companie să lingă restul de mujdei de usturoi şi sos pe bază de ceapă din supa de pui. „Oamenii pot folosi aromele usturoiului şi cepei pentru a-şi condimenta mâncarea”, spune Susan Konecny, medic veterinar şi director medical la Best Friends Animal Society, „dar administrarea acestora la animalele de companie poate cauza probleme de sănătate. În cazuri extreme, ar putea chiar să-ţi omoare animalul de companie”.

De ce ceapa şi usturoiul nu sunt bune pentru câini

„Orice membru al familiei Allium - ceapa, usturoiul, prazul şi arpagicul sunt frecvent descrise ca toxice - conţin disulfură de N-propil”, spune dr. Ann Hohenhaus, de la Centrul Medical pentru Animale din New York. „Acest compus dăunează componentei purtătoare de oxigen din globulele roşii din sânge (hematii) numită hemoglobină”. Acest tip de daune poate provoca ruperea globulelor roşii şi eliminarea hemoglobinei din circulaţie mai repede decât în mod normal. Această afecţiune, numită hemoliză, are ca rezultat anemie şi urină colorată în roşu sau maro. În cazurile severe, anemia poate duce la deteriorarea organelor interne, la insuficienţa organelor sau chiar la deces. În cazul în care animalul dvs. de companie a mâncat usturoi sau ceapă, acesta poate prezenta şi iritaţii gastro-intestinale.

Cantităţile de usturoi sau ceapă ce induc stări toxice la câini

Consumul de 15-30 g / kg (greutate vie) la câini a dus la modificări hematologice importante din punct de vedere clinic. Pragul toxic pentru ceapă este constant observat la animalele care ingeră o cantitate echivalentă mai mare de 0,5% din greutatea corporală. Deci, gândiţi-vă că o pătrime dintr-o ceaşcă poate îmbolnăvi un câine de 20 de kilograme. Toxicitatea poate apărea indiferent dacă produsele sunt proaspete, fierte sau sub formă uscată / sub formă de pudră, cum ar fi în condimente. Ceapa şi usturoiul pot provoca, de asemenea, anemie atunci când sunt mai mici cantităţile, dar sunt consumate pe o perioadă lungă de timp. În plus, consumul de suc, suplimente alimentare sau preparate alimentare derivate din sau care conţin specii de Allium pot fi cu potenţial toxic pentru câini şi pisici. Pot fi prăjite (ca în inelele de ceapă), deshidratate (ca în supă) sau preparate într-o altă formă gustoasă, cum ar fi sote cu ciuperci sau ascunse într-un sufleu.

Care sunt simptomele intoxicaţiei cu ceapă şi usturoi la câini

Semnele clinice de toxicitate din speciile Allium - inclusiv usturoiul şi ceapa - pot apărea în decurs de o zi de la consum, dacă au fost ingerate în cantităţi mari. Este mai frecvent ca semnele clinice să se dezvolte după un decalaj de câteva zile. Simptomatologia  include: Letargie; Slăbiciune; Ataxia (lipsa coordonării); Gingii palide; Vărsături şi / sau diaree; Creşterea frecvenţei cardiace şi / sau respiratorii; Urină roşie sau maro decolorată; Hiper-salivaţie.

Ce ar trebui să faceți dacă bănuiţi o posibilă intoxicație cu usturoi sau ceapă

Contactaţi medicul veterinar de urgenţă imediat ce identificaţi ingestia de ceapă şi / sau usturoi - sau oricare dintre speciile de plante sau ierburi Allium. Diagnosticul se face, în general, printr-o combinaţie a istoricului animalului (anamneză) şi a semnelor clinice şi confirmării prin analize de laborator a unui tip de anemie numită anemie hemolitică de tip corp Heinz. Tratamentul trebuie să fie imediat şi să respecte principiile decontaminării, inclusiv administrarea de fluide intravenoase (pentru menţinerea hidratării şi pentru diureză şi pentru mărirea fluxului sanguin prin rinichi), inducerea vărsăturilor sau spălarea gastrică (pentru a elimina agentul toxic dacă este ingerat în ultimele 2 ore), administrarea de cărbune activ (pentru a absorbi toxinele) şi, eventual, a unui cathartic (medicament care determină excreţia crescută a unei toxine). Perspectivele sunt, în general, bune cu un tratament precoce şi agresiv, dar pot să nu fie la fel de eficiente în cazurile severe sau la animalele de companie care nu au fost tratate imediat.

Cum vă puteţi proteja câinele împotriva otrăvirii cu usturoi şi ceapă

Încercaţi să evitaţi expunerea la ceapă şi usturoi sub orice formă pentru a preveni problema. Nu serviţi alimente din farfuria dvs. care conţin ceapă sau usturoi şi nu serviţi alimente preparate pentru om fără a verifica eticheta. Şi păstraţi coşul de gunoi acoperit pentru a împiedica câinele dvs. să mănânce ceapa de la friptura de duminică sau orice resturi de mujdei de la gătit tocană de vită.

Publicat în Pet Mania

60% dintre români au un animal de companie, iar 20% spun că dețin animalele de companie de cel puțin doi ani, se arată într-un studiu Reveal Marketing Research, remis Agerpres.
Potrivit documentului citat, câinele este cel mai comun animal de companie deținut la nivelul gospodăriilor din mediul urban și rural, datele arătând că 73% dintre posesorii de animale de companie au câine, în vreme ce 57% au pisici. Topul celor mai populare animale de companie este completat de păsări papagali/canari (9%), pești (7%), broască țestoasă și hamster/ cobai/ porcușor de Guineea (3%).
Studiul analizează și locurile din care românii cumpără hrană pentru animalele de companie. Majoritatea preferă hypermarketurile/supermarketurile (78%) și magazinele specializate (55%), urmate de veterinar (20%) și de achiziția online (15%).
Se observă o preocupare mai mare a persoanelor din mediul urban în ceea ce privește îngrijirea animalelor de companie pe care le dețin, întrucât 64% dintre acestea cumpără hrană de la magazinele specializate, care comercializează inclusiv produse premium. Acest lucru se poate datora puterii de cumpărare mai ridicate în zona urbană, cât și unei prezențe și diversități mai mari a serviciilor, magazinelor specializate și a cabinetelor veterinare.
Ce fac românii cu animalele de companie atunci când pleacă de acasă cu toată familia? Majoritatea găsesc soluții la familie sau prieteni (63%) sau le lasă în casă și roagă pe cineva să treacă să le dea mâncare (36%). De asemenea, o altă soluție pentru care românii declară că optează este cazarea într-un hotel special pentru ei animale (6%).
Românii vor să adopte animale de companie (57%), mai degrabă decât să le cumpere (43%).

Publicat în Pet Mania
Miercuri, 01 Septembrie 2021 16:09

Brăila: Magazie cu furaje incendiată la Ulmu

O magazie cu furaje a fost incendiată în localitatea Ulmu din judeţul Brăila. În urma incendiului au murit 7 oi, 14 porci şi au ars 2 tone de cereale. Nu se ştie dacă magazia a fost incendiată accidental sau intenţionat.

Publicat în Regional

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat plata ajutorului de stat în valoare de 11,7 milioane de lei, în sectorul creșterii animalelor, pentru 91 de solicitanți, a anunțat joi APIA.
Plata se face pe baza serviciilor prestate în luna iunie și în trimestrul al II-lea al anului 2021.
"Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie și trimestrul al II-lea al anului 2021, în sumă de 11.779.663,07 lei, pentru un număr de 91 solicitanți", se arată în comunicatul instituției.
Suma autorizată la plată se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare. (sursa Agrepres)

Publicat în Economie

În 2011, armăsarul Stelică a fost capturat în pădurile de la Letea. Zeci de cai au fost atunci lăsăţi să se îmbolnăvească pentru a fi apoi duşi la abator. Avea doar câteva luni, atunci când împreună cu mama şi ceilalţi 19 cai adulţi a fost încărcat în camionul ce trebuia să-i ducă la abator. Echipele de voluntari de la Vier Pfoten şi alţi iubitori de animale au solicitat sprijinul poliţiei şi s-au făcut echipe de căutare şi câteva baraje rutiere în speranţa opririi transportului clandestin. S-a reuşit acest lucru în apropierea localităţii Urleasca, din judeţul Brăila.

Stelică era subnutrit şi plin de răni, şi doar o minune a făcut să fie salvat. Printre zecile de voluntari se afla şi o tânără medic veterinar, Laura Ana Udrescu, căreia toată lumea îi spunea Luana. Din acel moment Stelică şi Luana au fost nedespărţiţi. Ea i-a salvat viaţa. Din păcat,e povestea lor de prietenie avea să sfârşească în urmă cu câţiva ani, când Luana a decedat în urma unui accident petrecut chiar când urma să îşi deschidă propriul cabinet. În timpul verificărilor a avut loc un incendiu şi tânăra a murit mai apoi, la numai 27 de ani. Stelică a mai locuit cu părinţii Luanei , dar pe parcurs, calul avea nevoie de mai mult spaţiu. Prin Vier Pfoten, acesta a ajuns la Galaţi, la asociaţia Help Lăbuş.

„A fost crescut cu biberonul, asta din dovezile pe care le-am primit ulterior, poze, poveştile celor care au participat la salvarea lui, a fost îngrijit pentru că avea foarte multe răni la picioruşe, sunt nişte imagini în care se vede că este aşezat în portbagaj, iar Luana stă lângă el şi îl iubeşte, mângâie, hrăneşte. După tragicul accident a fost îngrijit de familia ei mare parte din viaţa lui. De circa trei săptămâni este la noi, m-au întrebat dacă sunt de acord să îl preiau şi răspunsul a fost «Da!», fără reţineri”, a spus Corina Grigore, preşedinte Help Lăbuş.

Povestea lui Stelică va continua acum în padocul Help Lăbuş, alături de noii săi prieteni, printre care mânza Veronica, dar şi de măgari, oiţe, câini, pisici şi alte animale abandonate la un moment dat. Stelică şi Veronica ar avea nevoie de un loc al lor pentru iarna ce va veni, iar cei care vor să ajute pot lua toate datele de pe pagină de facebook a asociaţiei Help Lăbuş - https://www.facebook.com/HelpLabus.

Publicat în Comunitate
Luni, 17 August 2015 00:00

Seceta a pârjolit Galaţiul

Întregul judeţ a fost afectat de caniculă. Implicit, oameni, terenuri agricole şi animale deopotrivă au simţit la propriu seceta. În 12 localităţi ale judeţului apa potabilă este furnizată restricţionat. La Umbrăreşti, Cavadineşti şi Pleşa, restricţionarea este de 17 ore pe zi. La Smârdan - 13, Cişmele şi Kogălniceanu - zece ore. În alte şase localităţi, apa se furnizează conform unui program. Detaliile au fost oferite de către Ionel Ardean, care a precizat că restricţiile privind furnizarea apei potabile au apărut în special în localităţile unde primăriile au sisteme centralizate de apă proprii. „Sunt restricţionări în comuna Munteni - 15 ore pe zi, Poiana - zece ore, Vişina - opt ore, Măstăcani - cinci ore, Cerţeşti şi Cotoroaia - două ore", a mai adăugat Ardean.

La rândul lor, terenurile agrare au fost irigate cu restricţii, cele legumicole având câştig de cauză în faţa celorlalte. Din nefericire, păşunile sunt pârjolite de secetă, iar animalele găsesc cu greu ce să mânânce. O excepţie legislativă a prevăzut aceste cazuri, astfel că se permite accesul animalelor în păduri, pentru păşunat. Directorul Direcţiei Silvice, inginerul silvic Valentin Hahui, a atras atenţia asupra faptului că la nivel mondial se interzice complet accesul animalelor în zonele forestiere. În ţări din Africa şi Asia animalele au fost lăsate să pască în zonele forestiere, în perioadele secetoase în care păşunile erau pârjolite, iar efectele au fost dezastruoase pentru pădurile africane şi asiatice, generând dispariţia multor zone forestiere. „Nu vreau să compar România cu ţări din Asia şi Africa”, a subliniat şeful Direcţiei Silvice, „şi dacă legea prevede această excepţie desigur că nu mă voi opune, dar personal sunt contra păşunatului în zonele forestiere”. 

Evident, se pune întrebarea dacă este mai eficient să salvezi animalele care nu mai au ce mânca într-o perioadă secetoasă, sau autorităţile trebuie să le sacrifice pe acestea pentru a salva pădurile pentru care este nevoie de o perioadă îndelungată să se formeze. Logica şi bunul simţ ne pot oferi răspunsul dublat de recomandarea specialiştilor forestieri. Iar tăierile ilegale masive ale copacilor au generat deja în România efectele dezastruoase pe care le cunoaştem: deşertificarea unor zone agricole (vezi judeţul Brăila, importantă zonă agrară - n.r.), secetă urmată de perioade cu căderi masive de precipitaţii care au generat inundaţii şi alunecări de terenuri, tocmai din cauza faptului că acei copaci care constituiau perdelele de protecţie naturală au dispărut. 

Evident, soluţia este refacerea fondului forestier prin reîmpădurire, şi nu continuarea distrugerii acestuia. O soluţia a fost oferită de directorul Direcţiei Agricole, Marius Ciprian Mihăilă - tocarea şi însilozarea tulpinelor cerealelor, care să fie utilizate în hrana animalelor. Acestea ar putea fi transportate în localităţile puternic afectate de secetă, unde animalele nu mai au ce mânca.

Publicat în Știrea zilei

Nu este nevoie să cheltui zeci de mii de dolari pentru a merge într-o expediţie în Africa, ci este suficient să păşeşti pragul expoziţiei care poartă numele acestui continent, expoziţie aflată în Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi. Din sală, te privesc ochii leului, leoaicei, tigrului, dar şi ai zebrelor sau maimuţelor, iar animalele împăiate sunt doar la un pas distanţă de vizitator, spre deosebire de majoritatea muzeelor din ţară, în care dioramele sunt închise. 

„Am vrut să facem un pas înainte şi să deschidem dioramele, pentru ca vizitatorii să se poată fotografia alături de animale, să le poată vedea de aproape, fără să fie nici măcar un geam de sticlă între ei”, spune Mădălin Şerban, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii. Potrivit acestuia, expoziţia dispune de specii rare de animale, precum zebra lui Grévy, dar şi o serie de trofee ale unor exemplare deosebite de antilope. Cât priveşte trofeele de vânătoare, acestea aparţin norvegianului (naturalizat la Brăila, unde trăieşte din 1998) Jan Hagen. 

„Sunt vânător din tinereţe şi am vânat de multe ori în Africa. Am vânat aproape orice animal, în afară de rinoceri, pentru că aceştia sunt pe cale de dispariţie... Când te afli în savană este cu totul altceva, este o experienţă unică, nu o poţi descrie. În primul rând că nu mai ai nici o legătură cu lumea exterioară, nici telefon, internet, eşti doar tu şi natura”, a povestit Jan Hagen, precizând că o astfel de pasiune este, totuşi, scumpă: „Pleci de la 10.000 de dolari şi poţi merge până foarte departe. Nu costă numai drumul şi expediţia acolo, ci şi echipamentul, apoi faptul că trofeele sunt împăiate acolo, taxele vamale pe care le plăteşti pentru a le aduce în ţară...  Din fericire, eu am prieteni vechi care nu mă taxează prea mult acolo”. 

O parte dintre trofeele de vânătoare ale norvegianului pot fi admirate la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii, unde deja copiii au dat năvală, mai ales că prichindeii au înţeles repede că nu este nevoie să plece de lângă mami şi tati pentru a asculta cum rage leul sau cum cântă păsările exotice. 

„Am auzit cum face leul şi tigrul, de aici, din tabletă”, spune Ana Maria, una din micuţele vizitatoare ale expoziţiei, arătând cu degetul la unul din numeroasele echipamente IT multitouch (tablete de diverse dimensiuni) pe care sunt afişate imagini ale animalelor sălbatice, iar informaţiile sunt completate de sunetele pe care le fac animalele respective, sunete redate prin difuzoarele echipamentelor. Punctul de atracţie este însă un ecran interactiv în faţa căruia vizitatorul se simte ca în pădurea tropicală, descoperind, funcţie de mişcările făcute, animalele sau păsările exotice. 

„Când am intrat în expoziţie, am văzut leu, leopardul şi… soţia leului”, spune Ana Maria (6 ani), completând: „Deşi sunt aproape, nu-mi e frică de ei, pentru că nu sunt vii”. 

Diana (10 ani), butonează de zor unul din ecranele interactive, enumerând denumirile animalelor prezentate acolo: „Macacul, zebra lui Grévy, leopardul, tigrul, antilopa, crocodilul de Nil...”. Fetiţa spune că „animalele sunt mai frumoase decât la televizor” şi promite să îşi aducă şi prietenele de la bloc să vadă expoziţia. Oricum, are timp - expoziţia temporară „Africa” rămâne deschisă până vara viitoare. Programul de vizitare a Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi este 10:00 - 18:00 (miercuri, joi, vineri) şi 10:00 - 20:00 (sâmbătă şi duminică). Preţul unui bilet este de 6 lei - adulţii, 1,5 lei - copiii peste 5 ani, elevii, studenţii şi gratuit - pentru copiii sub 5 ani şi persoanele cu dizabilităţi. 

Publicat în Comunitate
Miercuri, 25 August 2021 00:00

Iubiţi animalele

Vând căței rasa ,,Pechinez” albi și negri. Tel. 0746-527.835/0742-932.992 (235)

Publicat în Diverse