Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru a forma următorul guvern în urma alegerilor legislative câştigate de  social-democraţi.
Chiar de luni, 27 septembrie 2021, conducerile diferitelor partide care ar putea să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.
Potrivit ultimelor estimări, formaţiunea de centru-stânga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8% din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii, cel mai prost rezultat din istoria sa.
Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.
Dincolo de asta, totul rămâne de făcut în ţară. Pentru că în Germania nu alegătorii sunt cei care aleg direct şeful guvernului, ci deputaţii, odată constituită o majoritate.
De această dată, majoritatea este deosebit de complicat de constituit, pentru că trebuie să reunească trei partide - fapt nemaiîntâlnit din anii 1950 - din cauza împrăştierii voturilor.
În Germania, discuţiile pentru formarea unui nou executiv sunt responsabilitatea exclusivă a partidelor politice.
La finalul scrutinului precedent din 2017, actuala mare coaliţie a putut fi formată numai după şase luni, antrenând o paralizie politică în Germania, în special pe probleme europene. Cu toate acestea, atât SPD, cât şi centrul-dreapta au spus că vizează o concluzie înainte de Crăciun.

Publicat în Mapamond

USR PLUS a anunţat că, miercuri, 15 septembrie 2021, la ora 10.00, a început votul pentru alegerea preşedintelui formaţiunii.
„Începând de miercuri, 15 septembrie, membrii USR PLUS votează noul preşedinte ale partidului rezultat în urma fuziunii dintre USR şi PLUS. Votul se desfăşoară online, prin intermediul unei platformei securizate, în două tururi, dacă niciunul dintre candidaţi nu reuşeşte să obţină peste 50% din voturi în primul tur”, a transmis USR PLUS.
Aproximativ 50.000 de membri sunt aşteptaţi să voteze unul dintre cei trei candidaţi, co-preşedinţii Dan Barna şi Dacian Cioloş, dar şi senatorul Irineu Darău.
Programul alegerilor este următorul:
- Turul 1 – start vot: 15 sep. 10:00 am, stop vot: 22 sep. 10:00 am.
- Turul 2 – start vot: 23 sep. 10:00 am, stop vot: 30 sep. 10:00 am.
Rezultatul votului online va fi validat de congresul USR PLUS care are loc în weekendul 2-3 octombrie 2021.
În cadrul congresului, delegaţi ai filialelor din toată ţara vor alege şi membrii Biroul Naţional al USR PLUS care asigură conducerea executivă a partidului alături de preşedinte.
În luna mai 2021, USR şi PLUS au fuzionat după ce în ultimii ani cele două partide conduse de Dan Barna şi Dacian Cioloş au participat ca o alianţă la toate scrutinele electorale: alegeri europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare.
Conducerea partidului este asigurată de cei doi co-preşedinţi Dan Barna şi Dacian Cioloş şi de Biroul Naţional Reunit format din liderii liderii USR PLUS.

Publicat în Politica

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat, luni, că premierul Florin Cîţu are un avantaj competitiv în cursa pentru şefia partidului, însă a susţinut că el va câştiga alegerile.
"Strategia domnului Cîţu a fost să atragă de partea lui preşedinţi de filiale judeţene, mulţi preşedinţi proaspăt aleşi care se gândesc la patru ani de mandat şi care probabil au preferat să spună că sunt de partea premierului. (...) 30-31 din 48 (n.r. - de preşedinţi de filiale de partea lui Cîţu). Este un avantaj competitiv pe care nu îl neg. Preşedinţii au o influenţă în formarea delegaţiilor şi se implică în încercarea de a-i convinge pe delegaţii care vin la congres să împărtăşească opţiunea pe care o au ei, dar nu este neapărat relevant", a afirmat Orban la TVR1.
Liderul PNL a precizat că delegaţii care vor participa la congres sunt stabiliţi de Colegiul Director Judeţean, dar a subliniat că nici acest organism şi nici preşedintele de filială nu pot să dea delegaţilor un mandat imperativ de susţinere a unui candidat.
"Fiecare delegat la congres votează liber", a spus Orban.
El a menţionat că moţiunea candidatului care câştigă alegerile interne devine programul politic al PNL în următorii patru ani.
"Voi câştiga alegerile... cu membrii PNL alături de mine, nu în spatele meu", a răspuns Orban, întrebat dacă va demisiona din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor dacă va pierde alegerile interne.
Orban a reiterat că cine pierde alegerile interne îşi pierde legitimitatea pentru funcţia publică pe care o deţine.
Întrebat dacă va dori să devină premier în situaţia în care va câştiga alegerile interne din PNL, el a răspuns: "Este posibil. Sigur că orice decizie ulterioară congresului va fi luată în forurile statutare ale PNL, în discuţie cu partenerii de coaliţie şi cu consultarea preşedintelui României, cu care PNL se află într-un parteneriat foarte strâns".
El a precizat că de la preluarea guvernării PNL a avut un scor constant de 26-27%, însă a admis că în prezent partidul se află pe un trend descendent.
"Este adevărat că există un trend descendent, care a fost mai puţin declanşat de competiţia în sine, cât de diferitele lucruri, dezvăluiri care au apărut despre persoana prim-ministrului şi datorită unor declaraţii contondente, care nu-şi aveau locul în această competiţie internă. Plus că există într-adevăr o aşteptare din partea oamenilor să se întâmple nişte lucruri pe care noi ne-am angajat că le realizăm", a mai afirmat Ludovic Orban. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Republica Moldova are, duminică, 11 iulie, alegeri anticipate pentru Parlament. Campania electorală este pe ultima sută de metri. Miza acestor alegeri este uriaşă, scrutinul electoral din 11 iulie fiind monitorizat, pentru o evoluţie normală şi democratică, de către toate forţele civice şi politice. Potrivit informaţiilor oficiale, 150 de secţii de votare vor fi organizate în afara Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc duminică, în ţara vecină.

Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova a anunţat că pentru acest scrutin vor fi disponibile 31 de secţii de votare în Italia, 17 în Federaţia Rusă, 13 în Statele Unite ale Americii şi 10 în Franţa. Alte 12 secţii vor fi organizate în România, două dintre ele fiind în Bucureşti. Una dintre aceste secţii va fi deschisă şi la Galaţi, la Universitatea Dunărea de Jos.

Cele 12 secţii de votare de pe teritoriul României sunt:
- Bucureşti (sediul Autorităţii Electorale Permanente): str. Stavropoleos 6, sector 3;
- Bucureşti (sediul Biroului Electoral Central): str. Eugeniu Carada 1, sector 3;
- Iaşi: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Vasile Conta, nr. 30;
- Suceava: Universitatea "Ştefan cel Mare Suceava", str. Universităţii, nr. 13;
- Galaţi: Universitatea "Dunărea de Jos", str. Domnească, nr. 47;
- Bacău: Universitatea "Vasile Alecsandri", Calea Mărăşeşti, nr. 157;
- Cluj-Napoca: Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa "Lucian Blaga", nr. 1-3;
- Timişoara: Colegiul Naţional de Artă "Ion Vidu", str. Cluj, nr. 12;
- Braşov: Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului, nr. 39;
- Sibiu: Şcoala Gimnazială "Regina Maria", str. Zaharia Boiu, nr. 1;
- Constanţa: Universitatea "Ovidius", b-dul Mamaia, nr. 124, Aleea Universităţii nr. 1;
- Craiova: Universitatea "Craiova", str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 13.

Toate secţiile de votare vor funcţiona în intervalul 07.00 - 21.00.

Publicat în Politica

Alegerile locale parţiale pentru funcţia de primar al oraşului Galaţi s-au încheiat, iar rezultatul votului este cel preconizat. PSD a câştigat din nou. Iniţial, la alegerile locale din septembrie 2020, alegerile au fost câştigate de Laurenţiu Viorel Gîdei (PSD) care a renunţat la această funcţie după ce a candidat şi la alegerile parlamentare fiind ales deputat. Atunci, Gîdei Laurenţiu-Viorel (PSD) a câştigat alegerile cu un procent de 69,81% (1.945 voturi), candidatul PNL de atunci, Artene Sorin-Aurelian a primit 696 de voturi (24,98%).

La alegerile din această duminică (27 iunie 2021), potrivit numărătorii paralele a PSD, câştigător este tot candidatul PSD, Ion Andone (foto ↑) cu 60 (%) voturi, iar candidatul PNL, Andra Mihaela Costache a obţinut un procent de 30 %. Ceilalţi 3 candidaţi, Tudorel Avram (AUR), Ion Vieru (ProRomânia), Cătălin Tudose (PMP) au procente foarte mici. La acest scrutin, în oraşul Târgu Bujor au fost înscrişi 6.459 de votanţi pe liste permanente şi complementare, iar la urne s-au prezentat 46,95% dintre aceştia, adică 3.033 de bujoreni.

Potrivit datelor oficiale centralizate de Autoritatea Electorală Permamentă, Ion Andone (PSD) a obţinut 1.922 de voturi (64,38%), Andra-Mihaela Costache - 1.021 voturi (34,20%), Tudorel Avram (AUR) - 23 voturi (0,77%), Cătălin Tudose (PMP) - 13 voturi (0,43%) şi Ion Vieru (Pro România) - 6 voturi (0,20 %).

Publicat în Eveniment

Structurile teritoriale din cadrul M.A.I., angrenate în organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale parţiale pentru funcţia de primar al  oraşului Târgu Bujor, din data de 27 iunie a.c., şi-au îndeplinit toate sarcinile pe care le aveau în competenţă pentru desfăşurarea scrutinului electoral în condiţii de legalitate şi de siguranţă.
Măsurile luate urmăresc buna derulare a procesului electoral, precum şi un mod de acţiune corect şi echidistant al efectivelor implicate.
Poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi, alături de jandarmi din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Galaţi, se vor afla în misiuni pentru asigurarea măsurilor de protecţie, ordine şi siguranţă publică, la secţiile de votare, precum şi în locurile de depozitare a buletinelor de vot.
Măsurile de pază şi protecţie instituite la locaţiile secţiilor de votare presupun prezenţa efectivelor pentru a preveni apariţia unor incidente de natură să perturbe procesul de votare.
Astfel, în perioada 26-27 iunie a.c., 18 poliţişti şi jandarmi vor asigura paza şi protecţia celor 6 secţii de votare constituite pe raza oraşului Târgu Bujor.
Duminică, 27 iunie  a.c., peste 60 de poliţişti şi jandarmi vor asigura măsuri de ordine şi linişte publică, pentru prevenirea oricăror fapte antisociale.
Pentru intervenţia efectivă la eventuale incidente, jandarmii angrenaţi în paza şi protecţia secţiilor  de votare,  vor fi sprijiniţi, la solicitare, de patrulele formate din poliţişti şi jandarmi, aflate în dispozitivul curent de intervenţie, care îşi vor desfăşura activitatea în zonă.
Pentru un plus de siguranţă, vor fi constituite  rezerve de intervenţie şi echipe de cercetare, capabile să intervină în cel mai scurt timp, dacă situaţia o va impune.
Premergător procesului electoral, lucrători din cadrul I.S.U. Galaţi au efectuat verificări la obiectivele în care sunt organizate secţiile de votare, fiind înlăturate disfuncţionalităţile pe linia apărării împotriva incendiilor.
Alegătorii români îşi pot exercita dreptul de vot numai pe baza unuia dintre următoarele acte de identitate: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic sau carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Vă reamintim că actele de identitate care au expirat începând cu data de 01 martie 2020, îşi menţin valabilitatea pe toată perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acestei stări. Deci cetăţeanul care deţine un act de identitate al cărui termen de valabilitate a expirat în perioada 1 martie 2020 – 27 iunie 2021 îşi poate exercita dreptul de vot în baza acestui document.
Au dreptul să voteze toţi cetăţenii români care au împlinit vârsta de 18 ani, cu excepţia debililor sau a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor care se află sub efectul unei hotărâri judecătoreşti definitive prin care li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege.
Alegătorul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă ori la secţia de votare unde este arondată adresa la care îşi are domiciliul sau reşedinţa, după caz.
Vă reamintim că şi la alegerile locale de duminică va fi folosit Sistemul Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot şi de Prevenire a Votului Ilegal.
Prezenţa oricărei persoane în cabina de vot, în afara celei care votează, este interzisă.
Alegătorul care din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul m…membrilor biroului electoral al secţiei de votare, al persoanelor acreditate,  al candidaţilor şi nici operatorul de calculator.
Preşedintele biroului electoral ale secţiei de votare poate lua măsuri pentru ca staţionarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.
 
Contravenţii şi infracţiuni prevăzute de actele normative care privesc alegerile locale
 
Refuzul oricărei persoane de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi se sancţionează cu amendă cuprinsă între 2.200 şi 3.000 de lei.
Aceeaşi amendă se poate aplica persoanelor care consumă sau comercializează băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul localului de vot.
Persoanele care continuă propaganda electorală după încheierea campaniei electorale sau sfătuiesc alegătorii la sediul secţiilor de votare sau în împrejurimi să voteze sau să nu voteze un anumit candidat pot primi amendă cuprinsă între 1.400 şi 2.000 de lei.
Fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot de către alegători în timpul exercitării dreptului de vot se sancţionează cu amendă cuprinsă între 600 şi 1.000 de lei.
Împiedicarea, prin orice mijloace, a exercitării dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Persoana care votează fără a avea acest drept sau cu un act de identitate nul ori fals sau cu un buletin de vot fals se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Aceeaşi pedeapsă  va primi persoana care votează de două sau mai multe ori sau introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul.
Vă reamintim că toate persoanele participante la procesul electoral au obligaţia de a respecta măsurile de protecţie sanitară, precum purtarea măştii de protecţie, dezinfectarea mâinilor la intrarea în secţia de votare şi respectarea distanţei fizice.
Sesizaţi orice încălcare a legislaţiei la numărul unic de urgenţă 112 sau celui mai apropiat reprezentant M.A.I.!

Publicat în Politica
Luni, 21 Martie 2016 00:00

UNPR, pregătire pentru alegeri

Cu peste 12.000 de mebri în întregul judeţ, UNPR se pregăteşte pentru alegeri, lucrând la listele pentru consilierii locali pe Galaţi, cât şi pentru celelalte localităţi ale judeţului. Progresiştii au deja stabiliţi candidaţii pentru 50 de localităţi ale judeţului, depunerea candidaturilor fiind programată pentru intervalul de timp 22-29 aprilie. În acest mandat, UNPR are în judeţ 4 primari, 4 viceprimari şi un vicepreşedinte al CJ.
Între timp se pregătesc şi pentru alegerea unui nou lider naţional, ca urmare a locului lăsat liber de către Gabriel Oprea.
Progresiştii gălăţeni nu au înregistrat plecări din partid, după demisia lui Gabriel Oprea, ci dimpotrivă, din poziţia de preşedinte al Organizaţiei Municipale UNPR, Marius Stan preciza că la şedinţa din 16 martie au înregistrat 70 de adeziuni noi, iar această situaţie a reprezentat un trend pe parcursul întregului an.
Primarul Marius Stan a confirmat că va fi candidatul la fotoiul de primar al Galaţiului din partea UNPR. Edilul a ţinut să precizeze că nu va recurge la bennere ori mash-uri impresionante, utilizate de alte partide, mod de campanie care a început să îi irite pe gălăţeni. Marius Stan a precizat că le-a acordat autorizaţii tuturor partidelor care au cerut aprobare pentru astfel de materiale de campanie, pentru că au plătit, aducând fonduri la bugetul municipalităţii. În opinia lui Marius Stan, aceste materiale de campanie afişate cu mult înaintea perioadei legale de campanie este o dovadă că unele partide “au furat startul”, preferând să afişeze astfel “foarte multă opulenţă nejustificată şi sfidătoare”. Marius Stan a mai comentat: “Se pare că au fonduri suficiente, şi nu mă miră”.

Publicat în Politica