Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat plata ajutorului de stat în valoare de 11,7 milioane de lei, în sectorul creșterii animalelor, pentru 91 de solicitanți, a anunțat joi APIA.
Plata se face pe baza serviciilor prestate în luna iunie și în trimestrul al II-lea al anului 2021.
"Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că efectuează plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, solicitat prin cererile de plată aferente serviciilor prestate în luna iunie și trimestrul al II-lea al anului 2021, în sumă de 11.779.663,07 lei, pentru un număr de 91 solicitanți", se arată în comunicatul instituției.
Suma autorizată la plată se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru solicitanții care au accesat această formă de ajutor de stat în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările și completările ulterioare. (sursa Agrepres)

Publicat în Economie

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, publicate la sfârșitul lunii iulie 2021, privind formele de sprijin acordate cultivatorilor de legume, evidențiază faptul că în cadrul Programului de susținere a producției de legume în spații protejate, din suma alocată de 30,76 mil. euro, peste 9 milioane de euro vor fi încasați de cei 4.514 cultivatori din județul Olt.
Astfel, 29,3% din suma alocată programului va fi accesată de județul Olt, urmat de județele Galați - 20,5%, Dolj - 9,7%, Giurgiu - 6,6%, Buzău - 4,3%. Cele 5 județe însumează 10.824 cultivatori, reprezentând 75,8% din totalul producătorilor, iar 70,3% din suma alocată programului va fi destinată acestor județe.
La Programul de susținere a producției de usturoi, din 1.016 cultivatori înscriși în programul de susținere a producției de usturoi, 549 de cultivatori (53,8%) sunt din județele Buzău, Olt, Teleorman, Botoșani și Giurgiu. Suprafața totală cultivată este de 680,4 ha, însumând aproximativ 59% din total. Din suma de 3.08 mil. euro, alocată programului, 1.82 mil. euro va reveni celor 5 județe menționate mai sus, reprezentând cca 59% din total.
Din 135 de beneficiari, 100 sunt din județele Galați, Olt, Ialomița, Teleorman și Dolj, reprezentând 74% din totalul acestora. Suprafața plătită a fost de 308,87 ha, însumând 44,5% din totalul suprafeței eligibile pentru această măsură. Suma plătită legumicultorilor din cele 5 județe a fost de 0,60 mil. euro reprezentând 44,32% din plafonul alocat măsurii.
Pentru măsura Castraveți cultivați în câmp pentru industrializare au aplicat doar 4 cultivatori din județele Ialomița și Dolj. Suma totală plătită pentru această măsură a fost de 0,05 mil. euro, pentru o suprafață de 15,6 ha.
Pentru măsura Legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, vinete, ardei, varză), din numărul total de 6.487 beneficiari, 5.255 sunt din județele Olt, Galați, Dolj, Buzău și Arad, reprezentând 81%. Suma plătită legumicultorilor a fost de 6,40 mil. euro, reprezentând 75 % din plafonul alocat măsurii.

Publicat în Știrea zilei

Digitalizarea agriculturii poate aduce beneficii considerabile nu numai fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii de pierderi înregistrate de-a lungul unui an, ci şi consumatorilor care pot afla informaţii precise despre produsele pe care le cumpără.
"Uniunea Europeană a declarat că, în următorul exerciţiu bugetar, se va concentra puternic pe digitalizarea agriculturii, în defavoarea altor măsuri "tradiţionale", care se bazează pe creşterea competitivităţii agricole prin consolidarea terenurilor sau încurajarea cooperativelor agricole - acestea sunt necesare, dar durează o perioadă lungă de timp. Digitalizarea agriculturii aduce, în schimb, beneficii considerabile atât cumpărătorilor, cât şi fermierilor, într-un interval de timp scurt", susţin reprezentanţii unei companii din domeniul agritech, prezentă şi în România.
Digitalizarea tuturor etapelor de producţie agricolă permite generarea de rapoarte detaliate la sfârşitul procesului de producţie al fiecărui produs, oferind cumpărătorilor informaţii precise. De exemplu, cu ajutorul digitalizării putem ştii din ce copac a fost cules un măr, când a fost plantat pomul respectiv, când şi cât a fost tratat mărul, dacă i s-au administrat substanţe nutritive suplimentare, cât de multă muncă manuală sau mecanică a fost necesară pentru a-l produce sau care a fost amprenta de carbon a producţiei, printre altele.
"Softul de management al fermelor Agrivi poate genera peste 20 de informaţii diferite despre produs, originea sa şi modul în care a fost cultivat. Soluţia digitală noastră este utilizată de către fermieri din toată lumea dar şi de companii mari, care cumpără şi prelucrează produse alimentare şi doresc un control complet al calităţii. Printre ele se numără Nestle, care foloseşte soluţia Agrivi pentru fabricile sale de alimente pentru copii, Driscoll's din SUA, cea mai mare companie de fructe de pădure din lume şi Helvetas, care se bazează pe platforma Agrivi pentru a asigura trasabilitatea producţiei de orez în mai mult de 4.000 de mici ferme din Asia", susţine Mircea Drăghici, director general Agrivi România.
Potrivit sursei citate, digitalizarea agriculturii aduce beneficii substanţiale fermierilor, pe care îi ajută să prevină cele trei mari categorii de pierderi înregistrate de-a lungul unui an. Prima dintre ele are loc în timpul planificării producţiei, când fermierii, din lipsa datelor despre calitatea solului şi nevoile culturii, nu pot calcula în mod optim cantităţile de inputuri necesare în timpul sezonului. Digitalizarea poate reduce pierderile din această etapă cu până la 30%.
A doua pierdere este în timpul producţiei, în principal din cauza aplicării sub-optimale a anumitor măsuri agrotehnologice. Pierderile de randament cauzate de dăunători şi boli se ridică la 20 - 40% în fiecare an. Digitalizarea ajută, prin oferirea de informaţii şi alerte, reducând considerabil pierderile în cauză. În cele din urmă, a treia oară când fermierii suferă pierderi este atunci când stabilesc preţurile produselor. Dacă pot furniza detalii despre toate etapele de producţie, preţul de vânzare creşte, cumpărătorii considerând aceste informaţii drept o garanţie pentru care merită să plătească mai mult.
Prin digitalizare, veniturile agricultorilor cresc între 50-100% şi este singura modalitate de a accelera competitivitatea agriculturii, arată reprezentanţii companiei.
"Dar ce înseamnă, totuşi, hrană sigură? Vorbim despre alimente care au valoare nutritivă deplină şi nu conţin ingrediente dăunătoare. Cum putem fi siguri că avem în faţă alimente sigure? Verificând că acestea sunt Locale, Autentice, Transparente, Trasabile şi Etice (abreviat LATTE). Întrebarea rămâne de ce magazinele nu sortează încă alimentele, după valoarea lor nutritivă? Răspunsul este că pentru produsele alimentare pe care le consumăm există o lipsă de informaţii referitoare la modul de producere al acestora. De exemplu, dacă achiziţionăm un măr, nu putem şti dacă şi cu ce a fost tratat (şi dacă a fost tratat, atunci nu ştim dacă mai conţine reziduuri de pesticide), nu stim câţi nutrienţi adiţionali au fost folosiţi în producţia sa, nu ştim când a fost plantat sau data la care a fost cules. De fapt, nu primim niciun fel de informaţie care să ne spună dacă este un aliment sigur sau din categoria LATTE. Singura soluţie pentru a depăşi această situaţie este digitalizarea agriculturii", se arată în comunicatul companiei.
Potrivit unei estimări a Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC), 48 de milioane de americani se îmbolnăvesc, în fiecare an, din cauza alimentelor pe care le consumă. În acelaşi timp, într-un sondaj de opinie de la nivelul întregii Uniuni Europene, din 2020, 42% dintre cetăţenii UE au menţionat siguranţa alimentară drept principalul factor de decizie în privinţa selecţiei alimentelor.
Diferite alte sondaje indică faptul că, pentru o hrană sigură, consumatorii din UE sunt dispuşi să plătească mai mult decât de obicei. Acest lucru a determinat dezvoltarea unui număr de diferite certificate prin care se încearcă standardizarea informaţiilor referitoare la originea şi metoda de producţie a alimentelor. Unele dintre aceste certificate sunt dezvoltate chiar de instituţii ale statelor membre.
Digitalizarea agriculturii reprezintă un mare pas înainte, crescând competitivitatea şi sustenabilitatea sectorului şi ridicând în mod substanţial nivelul de siguranţă al alimentelor pe care le consumăm, concluzionează reprezentanţii Agrivi România. (sursa Agerpres)

Publicat în National

La Iaşi, miercuri, 12 mai 2021, începând cu ora 10.30, se va desfăşura Gala Fermierilor Români din Moldova. În cadrul evenimentului, care va avea loc online şi on-site şi la care vor participa fermierii din întreaga parte a Moldovei, se vor aborda cele mai interesante subiecte pentru comunitatea acestora, precizează organizatorii.

„Vom organiza cel mai important eveniment destinat agriculturii şi creşterii acesteia, dar şi dezvoltării fermierilor moldoveni. În cadrul evenimentului dezbatem alături de fermieri, autorităţi şi companii conexe şi găsim cele mai bune soluţii pentru aceste momente de încercare, dar descoperim şi oportunităţile pe care le pot avea şi punem fermierii în legătură cu finanţatorii şi supermarketurile şi găsim soluţiile de colaborare. Astfel, prin intermediul acestui eveniment vom afla cum pot fermierii din România să-şi finanţeze activitatea sau investiţiile prin fonduri nerambursabile sau diferite forme de creditare cu garanţii de stat sau europene sau cum pot opta pentru produsele de leasing“, spun organizatorii evenimentului.

Pria Gala Fermierior din Moldova este un eveniment major pentru agricultură şi o sărbătoare a tot ceea ce este minunat în agricultura românească, iar pentru câştigători, primirea unui astfel de premiu, mai ales în aceasta perioadă, când activitatea fermierilor este una de importanţă crucială, este un moment foarte special, menţionează organizatorii.

Publicat în Regional

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi informează că firma Surexport Compania Agraria SL din regiunea Huelva (Spania) oferă, prin intermediul reţelei EURES România, 900 de locuri de muncă în agricultură, la recoltarea fructelor: căpşune, zmeură, mure şi afine. Sunt căutate 600 de femei şi 150 de cupluri, cu vârsta între 18 şi 50 de ani, cu experienţă în agricultură şi capabile să lucreze în sere la temperaturi ridicate.

Salariul net este de 41,29 euro/zi, orele suplimentare fiind plătite cu 7,47 euro brut/oră. La sfârşitul campaniei, firma plăteşte un bonus de 0,70 eurocenţi/zi, pentru persoanele noi, şi de 0,80 eurocenţi/zi, pentru cei care au mai lucrat la firmă. Cazarea este oferită gratuit de companie, se plătesc utilităţile (electricitate, apă, gunoi şi butelie) - 1,73 euro/zi din net. Călătoria în Spania este plătită de companie, iar întoarcerea în România, de muncitor. Contractele de angajare sunt temporare, pe 3, 6 sau 9 luni, cu perioadă de probă de 15 zile.

Persoanele cu domiciliul în judeţul Galaţi, interesate de ofertă şi care corespund cerinţelor, trebuie să se adreseze consilierului EURES din cadrul AJOFM Galaţi, Mihaela Pîrâianu (informaţii la telefon: 0236.412.262), pentru a fi înregistrate în baza de date pentru muncă în străinătate. Documentele necesare sunt: consimţământ tip (se completează la sediul AJOFM), copie act identitate, declaraţie pe proprie răspundere privind starea de sănătate a solicitantului, CV, NIE (numărul de securitate socială din Spania, acolo unde este cazul).

Termenul limită pentru depunerea dosarelor este joi, 15 aprilie 2021, precizează AJOFM Galați.

Publicat în Comunitate

Ajutorul Naţional Tranzitoriu (ANT) va fi mai mic în acest an, pentru că bugetul pe care l-am avut la dispoziţie a fost redus în 2021, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.
"Ajutorul Naţional Tranzitoriu sau subvenţia mică, cum spun fermierii, care sigur în comparaţie cu sprijinul cuplat a fost mult mai mică, pentru că bugetul pe care l-am avut la dispoziţie a fost redus. În mod proporţional şi ANT va fi mai redus. Avem alocată o sumă pentru sectorul vegetal, plafonul este de 43,9 milioane de euro, pentru sectorul ovine şi caprine 19,5 milioane de euro, iar toate sunt cuprinse în proiectul de HG care este în curs de avizare. Am lăsat intenţionat separat sectorul de bovine care are o alocare de 48 de milioane de euro, pentru că vom avea, la sfârşitul acestei săptămâni şi la începutul săptămânii viitoare, o întâlnire finală cu mediul asociativ din acest domeniu pentru a stabili cum să alocăm acest ANT, pentru că acea dată istorică, o problemă veche, sau efectul acelei date istorice să fie cât mai mic. Cu alte cuvinte să ajungă cât mai mulţi din aceşti bani la cei care chiar au animale sau pe animale existente şi atunci avem mai multe variante de lucru dar acestea o să vi le comunicăm săptămâna viitoare", a precizat Oros.
Asociaţia Forţa Fermierilor a solicitat miercuri premierului Florin Cîţu să revină asupra proiectului de Hotărâre de Guvern privind cuantumurile ANT, lansat miercuri în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, pentru că prevede tăieri, în medie, de peste 50% la sumele pe care fermierii români, atât din sectorul vegetal cât şi din zootehnie, le vor primi în anul 2021.
"După ce Guvernul a refuzat să mai plătească despăgubirile de secetă pentru culturile de primăvară aferente anului 2020, situaţie care îi pune pe mulţi fermieri să rateze anul agricol 2021, care se anunţă mai bun, acum vine o nouă lovitură pentru agricultura naţională prin tăierea masivă a cuantumurilor ANT. Vorbim de plăţi aduse în derizoriu, de 5-6 euro pe hectar şi de 2 euro pe cap de ovină şi caprină. Producătorii agroalimentari primesc, astfel, o nouă lovitură, efectele acestei decizii criminale din punct de vedere economic urmând a se simţi în toată ţara şi în toate sectoarele. În toate statele Uniunii Europene, agricultura este sprijinită masiv, atât din fonduri europene cât şi naţionale, fiecare ţară luptând din răsputeri pentru a-şi ajuta fermierii", au susţinut reprezentanţii Asociaţiei Forţa Fermierilor într-un comunicat remis Agerpres.

Publicat în Economie

Suma alocată pentru investiţii în exploataţii agricole în perioada de tranziţie 2021-2022, de 760 de milioane de euro, este una ambiţioasă, dar necesară, pentru a putea corecta acel deficit al balanţei comerciale, care a crescut în ultimii ani, a declarat, joi, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"Finalizând analiza SWOT şi analiza nevoilor pentru elaborarea Programul Naţional Strategic, care va începe efectiv din 2023, am considerat că este normal să finanţăm priorităţile acestui program şi în perioada de tranziţie. De aceea, pentru măsura 4.1 Investiţii în exploataţii agricole, mai ales pentru integrarea producţiei în fermă, pentru procesare şi depozitare, am alocat o sumă de 760 de milioane de euro pentru perioada 2021- 2022. Dacă facem o comparaţie cu suma alocată acestei măsuri în perioada 2014-2020, care este de 874,8 milioane de euro, noi spunem că este o sumă ambiţioasă, dar necesară, tocmai pentru a încerca să corectăm acel deficit al balanţei comerciale care în ultimii ani creşte, să sprijinim investiţiile în tot ceea ce înseamnă procesare şi depozitare, mai ales la nivel de fermă, în aşa fel încât fermierii să fie cei care să îşi finanţeze şi să îşi edifice capacitatea de procesare şi depozitare", a spus ministrul Agriculturii.

Acesta a precizat că alocarea maximă pe proiect va fi de 1,5 milioane de euro, pentru ferme zootehnice, legume în spaţii protejate, iar rata de finanţare va fi de maximum 90% pentru cooperativele cu istoric în activitate şi 70% pentru beneficiarii privaţi.

"Este important pentru această măsură că am splitat suma de 760 de milioane de euro în mai multe componente: achiziţii simple de utilaje agricole şi de irigaţii la nivelul fermelor - 125 de milioane de euro, condiţionarea şi procesarea în fermă pentru sectorul vegetal - 55 milioane de euro şi zootehnic - 55 de milioane de euro, achiziţia de utilaje pentru tinerii fermieri - 75 de milioane de euro, investiţii în ferme zootehnice, producţie primară şi marketing - 240 de milioane de euro şi 60 de milioane pentru zona montană, investiţii în ferme legumicole, inclusiv în spaţii protejate - 100 de milioane de euro şi condiţionarea şi procesarea în ferme în domeniul legumicol - 50 de milioane de euro", a adăugat şeful MADR.

Ministrul a menţionat că în cadrul acestei măsuri vor fi introduse şi câteva criterii noi de selecţie. (Sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează potenţialii beneficiari că, în perioada 08 - 21 februarie 2021, se depun cererile de plată pentru Măsura 14 "Bunăstarea animalelor" - pachetul a) - plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachetul b) - plăţi în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014 - 2020.
Cererea de plată va fi completată online individual prin accesarea site-ului www.apia.org.ro, iar după tipărire, verificare şi semnare se depune la Centrul judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe a cărui rază teritorială se află sediul social al solicitantului sau pe raza teritorială a judeţului unde este exploataţia cu capacitatea de producţie cea mai mare.
Cererile de plată pentru Măsura 14 "Plăţi în favoarea bunăstării animalelor" cuprinde angajamentele şi informaţiile aferente tuturor exploataţiilor cu cod ANSVSA deţinute de un solicitant, indiferent pe raza cărui judeţ îşi desfăşoară activitatea solicitantul şi se depun însoţite de:
- Copie CUI / CIF, după caz;
- Documente care atestă calitatea de fermier activ: documente privind înregistrarea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) - cod CAEN/act de înfiinţare/act constitutiv/statut din care reiese că are activitate agricolă (că desfăşoară activitate agricolă cu codul CAEN 0146 - Creşterea porcinelor, respectiv CAEN 0147 - Creşterea păsărilor) şi/sau 0150- Activităţi în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creşterea animalelor). În cazul în care, din documentele stipulate mai sus, nu reiese activitatea agricolă, trebuie să furnizeze documente din care să rezulte îndeplinirea condiţiei de fermier activ;
- Situaţiile financiare anuale, respectiv raportările contabile anuale, din care rezultă venitul total realizat în anul anterior anului depunerii cererii de plată;
- Formularul "Date informative" (cod 30) care cuprinde indicatorul "venituri din activităţi agricole";
- Formularul "Situaţia veniturilor şi cheltuielilor" (cod 20) care cuprinde indicatorul "venituri totale";
- Copie buletin/carte de identitate al/a titularului/administratorului/reprezentantului legal/împuternicitului;
- Copie/copii autorizaţie/ii sanitar-veterinară/e pentru fiecare exploataţie deţinută înscrisă în cererea de plată; Copia/copiile autorizaţiei/iilor sanitar-veterinară/e poate/pot fi depusă/e de către beneficiar o dată cu primul decont/documente justificativ/e pe care îl înregistrează la CJ APIA în anul respectiv de angajament. Dacă autorizaţia este eliberată după data depunerii cererii de plată, aceasta trebuie să fie în vigoare la data populării exploataţiei ;
- Graficul de livrare estimat anual;
- Graficul de populare estimat anual;
- Document coordonate bancare;
- Împuternicire şi copii după actele de identificare ale împuternicitului, dacă este cazul;
- Declaraţii şi angajamente pentru bunăstare şi specifice subpachetelor.
În plus faţă de documentele mai sus menţionate, se depun, în funcţie de pachetul solicitat:
Pentru pachetul a) porcine:
- Copia schiţei grajdului/halei pentru fiecare exploataţie cu cod ANSVSA (din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de cazare/spaţiul maxim de cazare pe compartiment/boxă). Din suprafaţa totală respectivă se exclude suprafaţa spaţiilor de hrănire şi adăpare aşezate pe podea, stâlpii, aleile, alte spaţii nedestinate creşterii pentru toate categoriile de porcine;
- Pe copia schiţei fermierul va menţiona instrumentul/aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schiţele depuse şi toleranţa acestuia în conformitate cu fişa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;
- Copii ale documentelor care fac dovada că beneficiarul are la dispoziţie echipamente specializate de măsurare şi control a calităţii aerului şi acestea sunt la dispoziţie în exploataţie în vederea monitorizării zilnice a pulberilor (prin prezentarea unui document de achiziţie sau a unui contract de comodat sau a unui alt document);
- Copia documentului care atestă funcţionarea în parametrii tehnici a echipamentului specializat de măsurare şi control a calităţii aerului.
Pentru pachetul b) păsări:
- Copia notificarii către DSVSA referitoare la densitatea practicată;
- Copia schiţei halelor pentru fiecare explotaţie cu autorizaţie sanitar-veterinară din care să reiasă adresa, suprafaţa spaţiilor de crestere utilă. Din suprafata totala respectiv suprafaţa cuştilor/compartimentelor se exclude suprafaţa echipamentelor de hrănire şi adăpare aşezate pe podea, stalpi, alte spatii nedestinate creşterii pentru toate categoriile de păsări, inclusiv a cuibarelor în cazul găinilor ouătoare în sistem alternativ la sol a cuibarelor pentru găinile de reproducţie rase grele şi spaţiul aferent cocoşilor pentru categoria de gaini de reproducţie rase grele. Având în vedere că, suprafaţa minimă obligatorie pe cap de găină ouătoare în sistem de creştere în cuşti îmbunătăţite, include şi suprafaţa cuibarului (750 cmp/cap găină), la calcularea suprafeţei necesare pentru respectarea condiţiilor de bunăstare superioară se măsoară suprafaţa totală a cuştii care include şi suprafaţa cuibarului rezultând astfel o suprafaţă de 825 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 10%, respectiv 862 cmp/cap pentru subpachetul de densitate 15%. Pe copia schiţei halelor fermierul va menţiona aparatul cu care au fost efectuate măsurătorile înscrise în schiţele depuse şi toleranţa acestuia în conformitate cu fişa tehnică (carte tehnică) a aparatului/instrumentului cu care au fost efectuate măsurătorile;
- Copia documentului care atestă că aparatul de măsurare a noxelor în vederea monitorizării acestora zilnice este la dispoziţie în exploataţie;
- Copia documentului care atesată funcţionarea în parametrii tehnici a aparatului de măsurat noxe.
Modelele cererilor de plată pentru Măsura M14 "Plăţi în favoarea bunăstării animalelor" - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor şi pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor însoţite de instrucţiunile de completare aferente, sunt aprobate prin OMADR nr.30/05.02.2021, publicat în Monitorul Oficial nr.128/128 bis din 8 februarie 2021 şi toate informaţiile sunt detaliate în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 Bunăstarea animalelor - pachet a) Plăţi în favoarea bunăstării porcinelor, ediţia a IV a şi în Ghidul solicitantului pentru Măsura M14 Bunăstarea animalelor - pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, ediţia a IV a, aprobate prin OMADR nr.29/05.02.2021 şi postate pe site-ul oficial al APIA www.apia.org.ro, (http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/masura-14-plati-in-favoarea-bunastarii-animalelor).

Publicat în Economie

Acest lucru rezultă dintr-un calcul făcut de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi în ceea ce priveşte numărul persoanelor care au lucrat ca zilieri începând din anul 2011, când a intrat în vigoare legea care reglementează prestarea acestei activităţi. Potrivit informaţiilor furnizate de şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea, de la intrarea în vigoare a legii şi până la ora actuală au fost cumpărate registre de evidenţă a zilierilor de către 409 angajatori, iar dintre aceştia, 265 au depus o copie cu evidenţa numărului de zile lucrate de către zilieri, care s-a ridicat la 614.171 zile. 

Potrivit legii, o persoană nu poate munci ca zilier mai mult de 90 de zile pe an iar la sfârşitul zilei de lucru, acestuia i se opreşte un impozit de 16% din suma cuvenită pentru munca desfăşurată, angajatorul virând aceşti bani în contul statului. Potrivit aceleiasi legi, pentru o zi de muncă, un zilier nu poate primi o sumă mai mică de 50 de lei. 

„Tinând cont de faptul că o persoană nu poate lucra într-un an decât 90 de zile ca zilier şi că pe parcursul a 4 ani au fost înregistrate ca fiind lucrate 614.171 de zile, făcând un calcul matematic, reiese că din anul 2011 şi până în prezent au lucrat ca zilieri circa 20.000 de persoane, în domeniu agricol, preponderent, cum ar fi cel legumicol, pomicol sau viticol”, „ne-a mai declarat şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea. 

Publicat în Comunitate

Ministerul Agriculturii a deschis până în prezent principalele 10 măsuri din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu finanţări de peste 900 de milioane de euro, iar la începutul lunii septembrie va fi lansată şi măsura dedicată infrastructurii din mediul rural, a declarat pentru AGERPRES ministrul de resort, Daniel Constantin.

"Suntem, cred, primul minister care a reuşit să deschidă aproape toate măsurile din noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală. Până în momentul de faţă avem 900 de milioane de euro pe 10 măsuri care au fost deschise din PNDR 2014-2020, respectiv măsurile de investiţii, procesare, partea de pomicultură, tinerii fermieri, fermele mici, irigaţii, investiţii non-agricole. Mai avem însă o provocare la începutul lunii septembrie vizavi de infrastructura din mediul rural şi unde aşteptăm ca şi primăriile să depună proiecte. Practic, avem stabilită strategia pe următorii 6 ani şi nu mai poate fi modificată", a subliniat ministrul Agriculturii.

Noul PNDR 2014-2020 destinat dezvoltării agriculturii cuprinde 14 măsuri de finanţare şi fonduri totale de 9,363 miliarde de euro, din care peste 8 miliarde de euro reprezintă fondurile europene, iar 1,347 miliarde de euro contribuţia naţională. SubMăsura 7.2 — Investiţii în infrastructura de bază are o alocare totală PNDR pentru 7 ani de 1,103 miliarde de euro, din care 935.505.962 euro din fonduri europene şi 167.730.716 euro de la bugetul de stat.

Potrivit şefului MADR, măsurile care efectiv mai trebuie deschise pe noul program sunt cele de agromediu, care însă se deschid în mod automat, infrastructura în mediul rural, partea de cooperare şi cea de silvo-mediu.

În vederea promovării noului Program, ministrul Agriculturii a însoţit Caravana PNDR 2014-2020 în şase judeţe din ţară, iar discuţiile cu potenţialii beneficiari şi cu fermierii au avut loc în 24 de comune din aceste judeţe.

"Am considerat că este important să mergem noi la nivel de comună şi nu la nivel de judeţ, iar până acum am reuşit să ajungem în Timiş, Arad, Bihor, Maramureş, Satu Mare şi Cluj. În fiecare judeţ am fost în 4 comune, în total 24 de comune, dar practic am interacţionat cu fermieri din tot judeţul, pentru că am fost într-o comună care este parte a unui GAL (Grup de Acţiune Locală n.r.). Toţi primarii din GAL au fost invitaţi şi o mare parte au şi venit, iar acest lucru înseamnă că am interacţionat cu tot ceea ce înseamnă suprafaţa judeţului respectiv. Pe de o parte este important să le transmitem informaţii cu privire la viitorul PNDR, iar pe de altă parte este important să avem cel puţin un cetăţean sau o societate, pe cineva din comuna respectivă care să fie parte a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală (RNDR), pentru a transmite informaţii şi pentru a transmite feedback din teritoriu", a explicat ministrul.

Acesta a mai precizat că fiecare participant la acţiunile organizate în teritoriu a completat un formular, iar în perioada următoare vor fi selectaţi cei care vor face parte din această Reţea de diseminare a informaţiilor despre PNDR. "Dacă va fi cel puţin unul pe comună, asta înseamnă cel puţin 3.000 de participanţi la nivel naţional, dar este posibil să fie chiar mai mulţi pe o comună. Este un lucru important, iar mijloacele electronice ne pot ajuta să avem o Reţea mult mai eficientă şi mult mai uşor de constituit", a adăugat Constantin.

Potenţialii beneficiari ai fondurilor europene au fost informaţi în cadrul întâlnirilor din teritoriu despre simplificările aduse noului program, despre sistemul online şi în mod continuu de depunere de proiecte, despre partea de achiziţii cu beneficii şi simplificări atât pentru sectorul public cât şi pentru cel privat, precum şi despre avize, care nu mai sunt necesare la depunerea proiectului ci doar la momentul în care semnează contractul de finanţare.

"Toţi au apreciat că lucrurile merg spre mai bine, dar au venit foarte multe solicitări de simplificare din partea lor. De aceea ne-am dat seama că e bine să mergem la nivel de comună pentru că toate aceste simplificări pe care noi am încercat să le propagăm prin intermediul presei nu au ajuns la toţi beneficiarii aşa cum ne-am dorit noi, şi mulţi dintre participanţi au fost surprinşi că s-au luat deja măsuri pe care le aşteptau şi despre care nu ştiau", a adăugat oficialul MADR.

Ministrul a mai menţionat că a profitat de aceste vizite pentru a le vorbi fermierilor şi despre trecerea la o formă de organizare bazată pe grupuri de producători şi cooperative.

"Acesta este cel mai important lucru în perioada următoare, să trecem la o formă de organizare pe bază de grupuri de producători, pe bază de cooperative. Există acea reticenţă, şi eu mă aşteptam să fie mai puţin prezentă în Ardeal, la conceptul de cooperative. Mă aşteptam, fiind mai aproape de Occident, să nu aibă chiar aşa de mare reticenţă la acest concept. S-au făcut însă şi acolo paşi extraordinari şi dau exemplu cooperativa Someş-Arieş din Cluj pe care am vizitat-o. Lucrează foarte bine şi chiar a făcut pasul următor: a preluat o unitate de microprocesare de la Friesland pe care o gestionează şi o exploatează în acest regim de integrare a producţiei. Am întâlnit cooperative şi la Timiş, la Satu Mare, unde şi ei vor să preia o unitate de procesare. Eu le-am prezentat avantajele pe zona de cooperative şi chiar le-am spus că în luna august vom veni cu o Ordonanţă care să aducă beneficii pentru cei ce se constituie în grupuri de producători sau cooperative. Facilităţi fiscale, cu alte cuvinte, pentru cei care se asociază, şi chiar avem un proiect de ordonanţă pe care o să-l facem public în perioada următoare. Pe de o parte trebuie să le dăm avantaje pentru a-i organiza şi pe de altă parte venim cu facilităţile fiscale şi suplimentări de 20% dacă aplică ca şi cooperative", a mai adăugat ministrul.

Potrivit sursei citate, următoarele judeţe vizitate în cadrul Caravanei vor fi cele din zona Moldovei, respectiv Bacău, Galaţi, Botoşani, Suceava, iar ulterior zona de sud-vest, Caraş, Mehedinţi, însă până la sfârşitul acestui an "vrem să mergem cu caravana în toată ţara". 

Publicat în National
Pagina 1 din 2