Vineri, 28 August 2015 00:00

Producţii agricole diminuate

Culturile agricole au fost intens afectate de secetă în judeţul nostru. Situaţia, în cifre, a fost prezentată de conducerea Direcţiei Agricole, în cadrul Colegiului Prefectural de miercur. Situaţia prezentată de directorul Mihalache indică efecte majore ale caniculei asupra producţiei. Astfel, la rapiţă de exemplu, au fost afectate 9.518 ha, reprezentând 68% din culturile înfiinţate în toamnă, recoltele au fost diminuate cu 80% faţă de anul anterior, respectiv 41.870 tone realizate în 2014 pe 16.894 hectare, faţă de 8.650 tone realizate în acest an de pe suprafaţa de 4.482 de hectare rămase în cultură. Seceta a afectat toate culturile. La grâu, din 61.680 de hectare însămânţate, producţia a fost de 154.490 de tone. La secară, de pe 18 hectare însămânţate au fost obţinute 31 de tone. Orzul a fost însămânţat pe 5.599 hectare, fiind realizate 16.293 de tone, ceea ce reprezintă 53% din ce s-a făcut anul anterior. La orzoiaca de toamnă însămânţată pe 969 hectare, s-au obţinut 2.771 de tone iar la orzoaica de primăvară, cultivată pe 6.572 hectare, producţia a fost de 8.048 de tone. La mazărea boabe cultivată pe 1.504 hectare s-a realizatr o producţie de 1.624 tone, reprezentând 43% din ce s-a făcut anul trecut, iar la ovăz, însămânţat pe 1.689 hectare, s-a realizat o producţie de 1.824 tone.

Majoritatea terenurilor agricultorilor gălăţeni au fost afectate, însă deocamdată nu există normele de aplicare a reglementărilor privind despăgubirea agricultorilor ale căror terenuri au fost afectate. Reglementările aşteptate se află încă în dezbatere în Parlament. 

În ceea e priveşte însămânţările de toamnă, terenurile au fost eliberate de resturile vegetale iar însămânţările sunt în grafic.

Publicat în Economie

16.243 de persoane beneficiau la data de 31 iulie 2015 de pensie de urmaş, conform informaţiilor furnizate de către Casa Judeţeană de Pensii Galaţi. Dintre beneficiari, 1.609 provin din fostul sistem de pensii al agricultorilor. Conform Legii 263/2010, pensie de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii. Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie. În situaţia în care soţul supravieţuitor a solicitat acordarea pensiei de urmaş, iar aceasta este mai avantajoasă decât pensia proprie, sunt îndeplinite condiţiile legale pentru acordarea pensiei de urmaş, pensia proprie fiind suspendată. 

Publicat în Comunitate

Comisia Europeană a aprobat, vineri, oficial, extinderea, până în iunie 2016, a ajutoarelor destinate agricultorilor europeni pentru atenuarea consecinţelor embargoului impus de Rusia în cazul importurilor de produse agroalimentare din Uniunea Europeană, informează agenţia EFE.

Măsurile de sprijin pentru sectoarele de legume şi fructe şi lapte au fost adoptate în urmă cu un an, ca răspuns la decizia de a „închide poarta” pentru produsele europene, o formă de represalii pentru poziţia Bruxelles-ului faţă de criza dintre Rusia şi Ucraina.

„Măsurile semnificative luate până în prezent de Uniunea Europeană au demonstrat solidaritatea UE cu agricultorii, după veto-ul rus. Aceste măsuri au jucat un rol important pentru atenuarea consecinţelor deciziei Moscovei şi, de aceea, au fost prelungite”, a subliniat comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan.

„Este necesar să se continue cu măsurile de securitate pentru a oferi garanţii producătorilor de legume, fructe şi produse lactate, care se confruntă cu o situaţie dificilă din cauza embargoului”, a adăugat oficialul european.

Pentru sectorul de lactate, măsurile vor consta în achiziţii publice şi ajutor pentru depozitare privată, atât a untului, cât şi a laptelui praf degresat.

În ceea ce priveşte legumele şi fructele, CE a propus extinderea, până la 30 iunie 2016, a măsurilor ce au expirat în 30 iunie 2015 şi care vizau cea mai mare parte a grupurilor de produse din această categorie (inclusiv piersicile şi nectarinele).

Aceste măsuri constau în preluarea acestor produse pentru libera distribuţie de către organizaţiile de caritate sau pentru alte scopuri, precum hrana animalelor, compost sau distilare.

CE a explicat că aceste cantităţi vor fi distribuite între statele membre care au exportat „cantităţi semnificative în Rusia, în ultimii trei ani”.

În plus, o cantitate semnificativă, ce nu va depăşi 3.000 de tone, ar putea fi retrasă în toate ţările pentru a putea fi stabilizată piaţa.

Reprezentanţii de la Bruxelles au precizat că, în cazuri de intervenţii, autorităţile publice cumpără cantităţile oferite de operatorii privaţi la un preţ fix şi până la 109.000 tone de lapte praf degresat şi 50.000 tone de unt. O dată atinse aceste volume, intervenţia va putea continua, dar în sistem de licitaţii.

Dacă se optează pentru depozitarea privată, proprietarul bunurilor îşi ia angajamentul de a le retrage de pe piaţă pentru o anumită perioadă de timp şi de a le păstra şi primeşte ajutoare pentru o parte din cheltuielile de înmagazinare.

Până în prezent, de la începutul programului, în septembrie 2014, au fost oferite 108.652 tone de unt şi 40.045 tone de lapte praf degresat pentru înmagazinare privată.

În ceea ce priveşte legumele şi fructele, măsurile implementate până la 30 iunie au permis retragerea de pe piaţă a 770.000 tone, cu un ajutor de 155 milioane euro.

Publicat în Economie

În cadrul Colegiului Prefectural desfăşurat miercuri în sala mare a Prefecturii, Alexandru Sîntion, Directorul APIA Galaţi, a prezentat un raport, efectuat de specialiştii din instituţie, legat de tipurile de plăţi, condiţiile care li se impun agricultorilor pentru a putea accesa sumele corespunzătoare categoriei la care se încadrează, precum şi localităţile din judeţ care se încadrează în acele categorii de fonduri. 

Astfel, plăţile care se pot acorda în perioada  2015-2020 au fost încadrate în mai multe tipuri de scheme: de plată unică pe suprafaţă, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri. APIA mai gestionează fonduri grupate în Ajutoare naţionale tranzitorii (se acordă în domeniul vegetal şi zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale), precum şi pe cele grupate în măsuri de plată unică pe suprafaţă. Din ultima categorie fac parte fondurile încadrate în plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri. 

Directorul APIA a dat citire şi condiţiilor care li se impun agricultorilor pentru a putea primi banii conform categoriei la care se încadrează.

La un moment dat, prefectul Dorin Otrocol i-a cerut directorului APIA să ofere o sinteză a informaţiilor raportului, pentru a eficientiza şedinţa, deoarece risca să umple de plictis auditoriul. Directorul a dat din mâini amintind o zonă geografică privind localităţile care se încadrau într-unul din tipurile de fonduri ce se alocă, după care a purces din nou la citirea raportului cu pricina.

Vasile Pârlog, director în cadrul Prefecturii, aflat la şedinţă, a dorit să ştie ce ajutoare vor putea primi agricultorii pentru pagubele cauzate de secetă, având în vedere că Prefectura avea în lucru o situaţie a efectelor caniculei asupra agriculturii judeţului nostru, dar conducătorul APIA nu a putut să îi ofere lui Pârlog răspunsul cerut. 

Apoi reprezentanta inspectoratului şcolar,  Aura Moza, preşedinta Comisiei de evaluare a Bacalaureatului în judeţul nostru, pe 2015, a smuls auditoriul din plictisul ce stăpânea şedinţa, reuşind ca pe lângă raportul căruia i-a dat citire să mai vină şi cu argumente la întrebările cuiva care era curios de ce în aceste vremuri nu se mai promovează Bac-ul pe bandă rulantă. Diplomată, doamna inspector şcolar nu i-a oferit răspunsul evident, şi anume că fiecare are propria înzestrare intelectuală şi unii chiar nu pot face performanţă cu ceva ce nu au. A preferat să îi arate că există alternativa şcolilor de meserii şi chiar absolvenţi de licee teoretice care au un certificat de calificare recunoscut în toate ţările Uniunii Europene pur şi simplu nu se înscriu la examenul de Bacalaureat. 

Publicat în Comunitate