Reţeaua de socializare Facebook a fost criticată puternic că nu s-a implicat suficient pentru a combate dezinformarea, astfel căa fost nevoită să crească numărul de moderatori şi să sporească şi numărul de organizaţii de fact checking cu care lucrează. În plus, compania a fost nevoită să fie mult mai severă cu ce lucruri lasă, astfel că postări de genul celor care acum un an nu ar fi fost eliminate, nu mai sunt acceptabile în prezent. Facebook spune că a eliminat multe milioane de postări care susţineau că virusul nu există sau vaccinurile fac rău.

Facebook luptă împotriva ştirilor false folosind o combinaţie între tehnologie şi moderare umană, ştergând o mulţime de conturi false şi înmulţind colaborările cu site-uri de fact checking.

Monika Bickert, vicepreşedinte de Global Policy Management la Facebook a explicat, într-o discuţie cu presa, ce postări vor fi lăsate şi care vor fi eliminate.

Facebook nu înlătură în general postările care conţin dezinformări, ci organizaţiile de fact-checking cu care compania lucrează le etichetează ca atare şi distribuţia lor pe reţea este mult încetinită. Când oamenii vor să dea share acelui tip de conţinut sunt avertizaţi că este un conţinut cu informaţii false în el.

Facebook înlătură însă conţinut ce prezintă un pericol iminent pentru siguranţa utilizatorilor, iar de când a apărut criza Covid multe tipuri de informaţii intră în această categorie. De exemplu vor fi înlăturate postările celor care spun că virusul nu există, că unii oameni sunt imuni la virus (cum ar fi cei săraci sau cei care au făcut gripă anul acesta). În categoria aceasta intră şi postări care susţin că un vaccin nu este sigur, când autorităţile sanitare au spus de fapt că este sigur.

”De exemplu dacă cineva spune că vaccinurile au fost create să ne fie controlată mintea, că ele duc la moarte sau că de la ele faci Covid. Ei bine, vom elimina astfel de postări, fiindcă autorităţile au spus clar că aceste afirmaţii sunt false”, spune Monika Bickert.

Ce permite Facebook în postările despre vaccinuri? ”Oamenii pot să pună întrebări şi să-şi spună părerea dacă se vor vaccina sau nu. De exemplu NU vom elimina o postare de genul: «mi-e frică de vaccin, voi aştepta până se vaccinează toată lumea şi sper să nu mai fie nevoie să mă vaccinez». Oamenii pot să posteze şi despre îndoielile pe care le au despre studiile care s-au făcut legat de vaccinuri, deci permitem să se poarte discuţii în contradictoriu despre aceste studii. Nu vom lăsa însă oamenii să promoveze reticenţa faţă de vaccinuri, când autorităţile sanitare au spus că aceste vaccinuri sunt sigure”.

Monika Bickert spune că situaţia este complicată fiindcă recomandările din partea autorităţilor se schimbă des, iar când este vorba de vaccinuri vor fi şi efecte secundare şi vor fi mereu riscuri. Aşadar, Facebook va încerca să schimbe ce permite şi ce nu, în funcţie de recomandările autorităţilor.

Mai există o categorie de dezinformări: cele care NU pun oamenii în faţa unui risc imediat, dar care conţin informaţii false, un exemplu fiind afirmaţiile de genul: <Virusul a fost creat într-un laborator din China şi apoi intenţionat a fost aruncat în lume pentru a se răspândi>. Astfel de postări sunt marcate ca fiind false, sunt retrogradate şi li se reduce mult capacitatea de a se viraliza în reţea. Partenerii de fact checking au marcat 100 de milioane de astfel de ”bucăţi” de conţinut.

Facebook spune şi că direcţionează cât de des se poate oamenii către surse de informaţii de încredere despre Covid sau/şi vaccinare.

Compania spune că are 35.000 de oameni care lucrează pe teme de ”siguranţă şi securitate”, iar 15.000 dintre ei sunt moderatori de conţinut în 50 de limbi, printre care şi româna.

Monika Bickert a admis că Facebook a făcut greşeli şi promite că lucrurile se vor îmbunătăţi. Ea a explicat şi că unele greşeli au apărut şi fiindcă se postează foarte mult conţinut şi moderatorii nu fac faţă. De acest aspect se leagă şi una dintre criticile aduse companiei: că nu a angajat rapid suficient de mulţi oameni la moderare deşi reţeaua a crescut enorm.

Facebook nu publică date despre numărul de useri în fiecare ţară, dar date neoficiale arată că India este ţara cu cei mai mulţi utilizatori, 320 milioane, în SUA sunt 190 de milioane, iar în Indonezia, 140 milioane. Marea Britanie este cea mai importantă piaţă europeană pentru Facebook, cu 38 milioane useri, urmată de Franţa (33 milioane), Italia (31 milioane) şi Germania (29 milioane). În România sunt peste 11 milioane.

Publicat în Mozaic