Afacerile din comerţul cu ridicata, în care nu sunt incluse autovehiculele şi motocicletele, au crescut cu 25% în primele nouă luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2021, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Conform statisticii, în intervalul 1 ianuarie - 30 septembrie 2022, s-au consemnat rezultate pozitive în activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+51,5%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+46,6%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+34,8%), comerţul cu ridicata nespecializat (+19,2%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+15,7%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+15,5%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+14,6%) şi comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+12,2%).
La nivelul lunii septembrie 2022 faţă de luna similară din 2021, afacerile din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), ca serie brută, s-au majorat în termeni nominali, pe ansamblu, cu 15,6%, datorită rezultatelor din: activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+39,2%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+26,8%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+26%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+18,5%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+16,4%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+11,9%) şi comerţul cu ridicata nespecializat (+4,5%).
Pe de altă parte, comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii a scăzut cu 0,6%, raportat la perioada de referinţă.
De asemenea, ca serie ajustată, comerţul cu ridicata - mai puţin comerţul cu autovehicule şi motociclete - a crescut cu 16,9%, de la an la an.
Potrivit datelor INS, în septembrie 2022 vs august 2022, afacerile din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) au crescut atât ca serie brută (+2,3%), cât şi ca serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate (+0,5%). (sursa Agerpres)

Printre primele reacţii ale oamenilor de afaceri din România a venit din partea unui antreprenor gălăţean. Compania Hitman Internaţional, aparţinând gălăţeanului Dan Ciocea (foto), a anunţat încă din primele zile ale războiului din Ucraina că încetează de orice plată către partenerul său Duma Imob Development, companie deţinută de Antonie Iorgovan, pe motiv că beneficiarul real al sumelor este de fapt Federaţia Rusă.

După ce în luna ianuarie Dan Ciocea declarase pentru Forbes România că a investit câteva milioane de euro în hotelul de patru stele din zona Charles de Gaulle pe care voia să-l inaugureze în primăvara aceasta, zilele trecute omul de afaceri a anunţat că încetează să mai facă plăţi către partenerul său, compania lui Antonie Iorgovan ce activează  în domeniul imobiliar, Duma Imob Development, motivat de faptul că acea clădire aparţine de fapt Administraţiei Afacerilor Preşedintelui Federaţiei Ruse.

"Din cauza faptului că traseul sumelor pe care compania noastră le-ar plăti în perioada următoare către SC Duma Imob Development SRL ar avea ca destinaţie finală şi beneficiar real structurile comerciale controlate nemijlocit de Federaţia Rusă, am decis să sistăm îndeplinirea obligaţiilor de plată ale companiei noastre care rezidă din Contractul de subînchiriere încheiat între părţi sub nr. 006 /05.06.2020, având drept obiect imobilul situat în Bucureşti, Piaţa Charles de Gaulle nr. 4-6, sector 1. Prin această decizie, SC HITMAN INTERNATIONAL SRL se asigură că nu va fi partaş la genocidul din Ucraina si nici nu va finanţa, fie şi indirect şi involuntar, Federaţia Rusă şi demersul nelegitim al acesteia de schimbare a ordinii mondiale prin argumentul armelor", anunţă compania omului de afaceri gălăţean.

Potrivit lui Dan Ciocea, "Întreprinderea de administrare a proprietăţilor din străinătate", din cadrul Administraţiei Afacerilor Preşedintelui Federaţiei Ruse, deţine imobilul respectiv pe care l-a închiriat către SC Global Energy Investment SRL în baza Contractului de închiriere nr. 1034/09.09.2016. Pentru ca la rândul său, SC Global Energy Investment SRL să-l subînchirieze către compania controlată de Antonie Iorgovan, SC Duma Imob Development SRL, în baza Contractului de subînchiriere nr. 189/02 din data de 12.09.2016, consemnează Forbes.

În 2020, SC Duma Imob Development SRL a înregistrat o creştere a cifrei de afaceri cu peste 1.500%, depăşind 2,1 milioane de lei de la 132.000 de lei (în 2019). De asemenea, profitul companiei a fost în 2020 de aproape 1,1 milioane de lei, în creştere cu peste 170 de procente faţă de cel declarat anul anterior.

Un milion şi jumătate de joburi şi aproape 160 de miliarde de euro, acesta este impactul economic direct şi indirect al sportului automobilistic mondial în 2019, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă Ernst & Young (EY) pentru Federaţia internaţională de automobilism (FIA), relatează AFP.
Acest studiu, primul de acest gen realizat la nivel mondial, a fost efectuat pentru anul 2019 în cele 145 de state membre ale FIA şi deci nu ţine cont de consecinţele pandemiei de Covid-19.
Pentru preşedintele FIA, Jean Todt, "este remarcabil şi aceasta demonstrează că sportul nostru poate contribui eficient la relansarea economiei în această perioadă a pandemiei de Covid-19".
Potrivit studiului EY prezentat cu ocazia unei conferinţe FIA organizate la Monaco, sportul automobilistic mondial generează o cifră de afaceri directă de 59,2 miliarde de euro.
"Contribuţia economică directă a industriei mondiale a sportului automobilistic generează de asemenea venituri pentru alte industrii", explică studiul, care adaugă venituri indirecte în valoare de 99,4 miliarde euro, dând drept exemplu cheltuielile efectuate la restaurant de participanţii la un eveniment sportiv automobilistic.
Studiul evaluează în aceeaşi manieră la 576.000 locurile de muncă directe şi la 924.000 locurile de muncă indirecte asigurate de sportul automobilistic. Un număr de aproximativ 140.000 de locuri de muncă vizează numai activităţile de producţie şi inginerie avansată, care generează o cifră de afaceri directă de 21,9 miliarde euro.
Dacă sunt incluşi şi concurenţii, oficialii, comisarii de cursă şi voluntari, aproximativ 2,7 milioane de persoane au luat parte în anul 2019 la activităţile legate de sportul automobilistic prin intermediul a aproximativ 60.700 de probe.
Acelaşi studiu estimează că sportul automobilistic mondial a cunoscut o creştere de 90% între 2007 şi 2019.
Federaţia Internaţională de Automobilism (FIA) este organul director al sportului automobilistic mondial şi reglementează în special campionatele mondiale de Formula 1, raliu şi anduranţă.
După un început întrerupt în 2020, din cauza pandemiei, aceste campionate au putut fi reluate în vară, sub un protocol sanitar strict. Consecinţele economice, atât pentru elita cât şi pentru amatorii sportului automobilistic, nu au fost încă evaluate. (sursa Agerpres)

Un procent de 65% din mediul de afaceri este în favoarea acţiunilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi foarte mulţi încep să conştientizeze că, prin acţiunile DNA, există şanse de concurenţă loială, a declarat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, într-o conferinţă de specialitate.
"Dorim ca parteneriatul strategic cu SUA să se ducă în partea economică. Noi anul trecut, CCIR, împreună cu CSOP, am făcut un sondaj potrivit căruia 65% din mediul de afaceri este în favoarea acţiunilor DNA. Foarte mulţi din mediul de afaceri au început să conştientizeze că prin acţiunile DNA încep să existe şanse de concurenţă loială. Vă vorbesc şi în numele unei instituţii care în urmă cu un an şi jumătate sau mai bine a fost lovită de acest fenomen prin prezenţa unui om la conducere. Acest lucru trebuie recunoscut public", a spus Daraban.
El a precizat că la nivelul instituţiei s-a adoptat, recent, un cod de etică şi integritate pentru salariaţi.
"Vrem să impulsionăm mediul de afaceri să adopte aceeaşi filosofie, să încercăm să diminuăm acest fenomen care face ca investiţiile străine în România, investiţiile americane să fie diminuate", a mai afirmat preşedintele CCIR. (

Doingbusiness.ro organizează în data de 30 septembrie 2015, la Galaţi, conferinţa ,,IMM Restart – Descoperă-ţi potenţialul’’. Evenimentul se desfăşoară miercuri, 30 septembrie 2015, în intervalul orar 8.30-15.00, la Hotel Viva Club şi reprezintă cea mai bună oportunitate pentru companiile din Galaţi şi localităţile învecinate de a descoperi noi perspective de afaceri şi dezvoltare personală pentru managerii de companii.

Evenimentul ,,IMM Restart – Descoperă-ţi potenţialul’’ este un concept unic, la nivel naţional, care aduce consultanţa fiscală, financiară şi legislativă mai aproape de mediul de afaceri local. În plus, pe lângă instrumentele de investiţie şi optimizare inteligentă, participanţii la eveniment pot cunoaşte şi asimila beneficiile aduse de tehnologie în dezvoltarea propriei companii în noua eră a hiperconectivităţii şi pot să amplifice potenţialul de dezvoltare personală al managerilor pentru consolidarea şi dezvoltarea afacerilor.

Conferinţa este interactivă, structurată pe 3 segmente, şi include optimizarea activităţii companiei pe baza celor mai recente modificări ale Codului Fiscal, definirea şi dezvoltarea conceptului de cheltuieli inteligente pentru companii, riscurile care au impact asupra afacerilor dar şi cele mai importante detalii despre accesarea fondurilor europene şi noile programe disponibile.

Vorbitorii din cadrul conferinţei vor prezenta instrumente veritabile pentru obţinerea de informaţii utile despre furnizori şi potenţiali clienţi, soluţii tehnologice pentru optimizarea costurilor afacerilor dar şi aspecte legislative legate de utilizarea programelor informatice pentru o gestiune corectă şi profitabilă a software-ului. 

Dezvoltarea personală şi psihologia vânzărilor, detaliate pe larg în cadrul evenimentului, reprezintă un alt element util pentru oamenii cheie din companii care aleg să participe la acest eveniment care ţine cont de caracteristicile şi aspiraţiile participanţilor, pe baza experienţei dobândite la nivel national, prin proiectul ,,IMM Restart – Descoperă-ţi potenţialul’’.

Participarea este gratuită în limita a doi reprezentanţi pentru fiecare companie care se înregistrează la eveniment. Pentru participarea mai multor reprezentanţi, condiţiile sunt disponibile pe http://evenimente.doingbusiness.ro/event/36.

Vorbitori în cadrul evenimentului şi participanţi la întâlnirile private gratuite cu anterprenorii locali sunt: Gabriel Sincu – Tax Executive Director EY Romania, Roxana Mircea – Managing Partner REI Finance Advisors, Ciprian Răglean – Director B2B& Customer Base Marketing Telekom, Magda Popescu – Outside Counsel BSA – The Software Alliance, Elena Badea – Director Marketing EY Romania, Dumitru Ion – CEO Kompass România, precum si un reprezentant al Allianz-Ţiriac Asigurări.

Evenimentul moderat de jurnalistul Radu Soviani, reprezintă cel mai important eveniment de afaceri din 2015 din Galaţi, şi creează cadrul pentru dezbaterea celor mai noi subiecte de afaceri, prezentarea oportunităţilor şi instrumentelor pentru dezvoltarea afacerii, întâlniri private cu vorbitorii conferinţei şi nu în ultimul rând reprezintă un bun prilej de networking pentru anterprenorii locali.

Înregistrarea pentru participare şi programul complet  al evenimentului sunt disponibile pe site-ul http://evenimente.doingbusiness.ro/event/36.

Partenerii evenimentului de la Galaţi sunt: Telekom Romania (Partener Principal), Allianz-Ţiriac Asigurări, EY Romania, Microsoft România, BCR Pensii, BSA|The Software Alliance, REI Finance Advisors, Kompass România.

Conferinţa naţională IMM Restart – Descoperă-ţi potenţialul a inclus în 2015 mediul de afaceri din Braşov, Arad, Sibiu, Piteşti şi Iaşi. După Galaţi, Caravana IMM ReStart continua cu evenimentele din Târgu Mureş (13 octombrie 2015) şi Oradea (18 noiembrie 2015). În Bucureşti, în data de 10 noiembrie 2015, Doingbusiness.ro organizează, de asemenea, evenimentul Business to more business (detalii aici: http://evenimente.doingbusiness.ro/b2mb). 

Judecătoria Galaţi a respins zilele trecute cererea de eliberare condiţionată a unui gălăţean, Ionel Stănescu, din executarea unei pedepse de opt ani de închisoare pentru evaziune fiscală.  Ionel Stănescu şi-a dat mâna cu un alt gălăţean pentru a ţepui statul prin înfiinţarea unei societăţi comerciale, prin care să deruleze operaţiuni comerciale, fără să plătească dările şi taxele legale. În perioada 01.10.2009-23-08.2010, Garda Financiară şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Galaţi au sesizat organele de urmărire penală legat de faptul că Ionel Stănescu şi Napoleon Stănescu, în calitate de reprezentanţi ai SC Durostan SRL Lieşti, au desfăşurat activităţi comerciale cu 22 de societăţi comerciale din ţară fără a declara veniturile obţinute, sustrăgându-se astfel de la plata obligaţiilor fiscale datorate statului, a căror valoare se ridică la 765.683 de lei. De amintit este că administratorii firmei amintite nu au depus de la înfiinţarea societăţii niciun bilanţ contabil, declaraţiile de impozite, deconturile de TVA şi alte documente contabile cumulative. De altfel, Ionel Stănescu a recunoscut în faţa anchetatorilor că a derulat operaţiuni comerciale, ce nu au fost evidenţiate în contabilitate, iar veniturile nu au fost declarate organelor fiscale. 

Scenariul amintit se repetă periodic în judeţul Galaţi, un gălăţean din Iveşti reuşind „performanţa” de a fi condamnat la pedepse cu închisoarea de două instanţe diferite la intervale scurte de timp, după ce fusese trimis în judecată de Parchet pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Prima a fost Curtea de Apel Galaţi, care a decis ca Ferdinand Stănescu să stea trei ani şi şase luni după gratii, după ce iniţial Tribunalul îl condamnase la şapte ani de închisoare. Judecătorii au decis să menţină şi sechestrul asupra bunurilor ridicate de la locuinţele clanului Stănescu pentru a acoperi măcar o parte din prejudiciul creat statului. La scurt timp şi Tribunalul ia decizia de a-l condamna pe Ferdinand Stănescu la cinci ani de închisoare, de această dată pentru evaziune fiscală. În paralel, magistraţii l-au obligat pe gălăţean să restituie Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală peste 40.000 de lei, reprezentând paguba adusă bugetului de stat prin neplata taxelor şi impozitelor.