Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţă publică valoarea subvenţiilor virate de AEP în contul fiecărui partid politic în luna septembrie 2021, în urma aplicării prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016 şi a înregistrării fuziunii prin absorbţie a Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate de către Partidul „Uniunea Salvaţi România” în Registrul Partidelor Politice şi a radierii Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate din Registrul Partidelor Politice, conform sentinţei civile 80/DEC/P/30.10.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti -Secţia a III-a Civilă, definitivă prin decizia civilă nr. 653A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a IV-A Civilă în 16.04.2021 şi a prevederilor art.38 alin.(1) din Legea 14/2003 - Legea partidelor politice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, totalul subvenţiilor de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic, este următorul:
1. PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT - 3.350.675,95;
2. PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL - 2.840.529,53;
3. UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA - 1.531.269,36;
4. ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR - 678.150,46;
5. PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ - 175.310,15;
6. PARTIDUL PRO ROMÂNIA - 126.665,03;
TOTAL - 8.702.600,48.

Publicat în Politica

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţă publică valoarea subvenţiilor virate de AEP în contul fiecărui partid politic în luna iulie 2021, în urma aplicării prevederilor Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 10/2016 şi a înregistrării fuziunii prin absorbţie a Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate de către Partidul „Uniunea Salvaţi România” în Registrul Partidelor Politice şi a radierii Partidului Libertate, Unitate şi Solidaritate din Registrul Partidelor Politice, conform sentinţei civile 80/DEC/P/30.10.2020, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a Civilă, definitivă prin decizia civilă nr. 653A pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-A Civilă în 16.04.2021 şi a prevederilor art.38 alin.(1) din Legea 14/2003 - Legea partidelor politice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Astfel, totalul subvenţiilor de la bugetul de stat pentru fiecare partid politic, este următorul:
- PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT (PSD): 3.350.675,59 lei;
- PARTIDUL NAŢIONAL LIBERAL (PNL): 2.840.529,22 lei;
- UNIUNEA SALVAŢI ROMÂNIA (USR): 1.531.269,20 lei;
- ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR: (AUR) 678.150,39 lei;
- PARTIDUL MIŞCAREA POPULARĂ (PMP): 175.310,13 lei;
- PARTIDUL PRO ROMÂNIA: 126.665,02 lei;
- TOTAL: 8.702.599,55 lei.

Publicat în Politica

Alegerile locale parţiale pentru funcţia de primar al oraşului Galaţi s-au încheiat, iar rezultatul votului este cel preconizat. PSD a câştigat din nou. Iniţial, la alegerile locale din septembrie 2020, alegerile au fost câştigate de Laurenţiu Viorel Gîdei (PSD) care a renunţat la această funcţie după ce a candidat şi la alegerile parlamentare fiind ales deputat. Atunci, Gîdei Laurenţiu-Viorel (PSD) a câştigat alegerile cu un procent de 69,81% (1.945 voturi), candidatul PNL de atunci, Artene Sorin-Aurelian a primit 696 de voturi (24,98%).

La alegerile din această duminică (27 iunie 2021), potrivit numărătorii paralele a PSD, câştigător este tot candidatul PSD, Ion Andone (foto ↑) cu 60 (%) voturi, iar candidatul PNL, Andra Mihaela Costache a obţinut un procent de 30 %. Ceilalţi 3 candidaţi, Tudorel Avram (AUR), Ion Vieru (ProRomânia), Cătălin Tudose (PMP) au procente foarte mici. La acest scrutin, în oraşul Târgu Bujor au fost înscrişi 6.459 de votanţi pe liste permanente şi complementare, iar la urne s-au prezentat 46,95% dintre aceştia, adică 3.033 de bujoreni.

Potrivit datelor oficiale centralizate de Autoritatea Electorală Permamentă, Ion Andone (PSD) a obţinut 1.922 de voturi (64,38%), Andra-Mihaela Costache - 1.021 voturi (34,20%), Tudorel Avram (AUR) - 23 voturi (0,77%), Cătălin Tudose (PMP) - 13 voturi (0,43%) şi Ion Vieru (Pro România) - 6 voturi (0,20 %).

Publicat în Eveniment

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) precizează că numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 28 februarie este de 18.930.421, cu 8.009 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de AEP.
Potrivit AEP, la data de 31 ianuarie figurau în Registrul electoral 18.938.430 de alegători români.
În perioada 1 - 28 februarie, la nivelul primăriilor au fost operate în Registrul electoral următoarele radieri: 24.497 persoane au fost radiate ca urmare a decesului şi 195 persoane au fost radiate ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a alege sau au fost puşi sub interdicţie, informează AEP într-un comunicat transmis, luni, Agerpres.
Un număr de 109 persoane au redobândit drepturile electorale ca urmare a expirării perioadei de radiere.
Numărul de alegători care au împlinit 18 ani în perioada 1 - 28 februarie este de 16.574, aceştia fiind înscrişi în Registrul electoral din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
"Menţionăm că, din totalul de alegători români care figurează în Registrul electoral, un număr de 18.185.857 au domiciliul sau reşedinţa în ţară, iar 744.564 au domiciliul în străinătate şi sunt posesori de paşaport CRDS", arată sursa citată.

Publicat în Politica

Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă, aflat în dezbaterea parlamentului, prevede că cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate au dreptul să voteze prin corespondenţă la următoarele tipuri de alegeri: parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare, dar şi la referendumurile naţionale. Mecanismul propus de proiectul de lege pentru votul prin corespondenţă cuprinde mai multe etape.

Într-o primă etapă, cetăţeanul român cu reşedinţa sau domiciliul în străinătate care doreşte să voteze trimite o cerere, în format electronic, cu semnătură electronică sau în format olograf, către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), cu cel puţin 60 de zile înainte de data la care are loc scrutinul electoral sau referandar.

AEP centralizează toate cererile şi le validează, după ce verifică datele din cerere în Registrul electoral. Dacă cetăţeanul român, care a depus cerere că vrea să voteze, nu figurează în Registrul electoral şi face dovada faptului că are domiciliul sau reşedinţa în străinătate, AEP are obligaţia de a lua măsuri pentru înscrierea votanţilor în acel registru.

Într-o a doua etapă, AEP are obligaţia ca, în termen de 48 de ore de la tipărirea buletinelor de vot, să transmită cetăţeanului a cărui cerere a fost validată documentele necesare pentru exercitarea votului prin corespondenţă: buletinul de vot în forma tipărită pentru organizarea scrutinului electoral sau referandar; un plic fără elemente de identificare a persoanei; un autocolant cu elemente de siguranţă pentru sigilarea plicului, cu rolul de a asigura secretul votului; dovada privind exercitarea votului prin corespondenţă; un plic pentru expedierea documentelor, cu etichetă distinctivă, cuprinzând datele de corespondenţă ale cetăţeanului care votează la expeditor şi datele de corespondenţă ale AEP la rubrica destinatar. Dacă se organizează un al doilea tur de scrutin, AEP trebuie să trimită buletinele de vot cetăţenilor ale căror cereri de vot au fost validate, în termen de 24 de ore de la tipărirea buletinelor de vot pentru desfăşurarea turului doi de scrutin.

O a treia etapă constă în exercitarea efectivă a votului, prin înscrierea de către votant a semnului X în chenarul în care este tipărit numele şi semnul preferat al candidatului preferat (pentru scrutinul electoral) sau răspunsul preferat, dacă este vorba despre referendum.

Următoarea etapă este expedierea votului de către votanţi. După exercitarea votului prin corespondenţă, cetăţenii din străinătate trebuie să sigileze plicul cu buletinul de vot şi să expedieze toate documentele de vot, prin poştă, pe cheltuiala sa. Documentele trebuie expediate către AEP cu cel puţin 48 de ore înainte de desfăşurarea alegerilor. Celor care nu vor respecta acest termen li se va anula votul.

AEP centralizează şi repartizează plicurile cu voturile din diaspora birourilor electorale speciale.

În ziua scrutinului sau cu o zi înainte de data alegerilor, birourile electorale speciale verifică îndeplinirea condiţiilor de formă, pentru ca votul exercitat să fie declarat valid. Plicul care conţine buletinul de vot nu poate fi însă desfăcut decât după închiderea urnelor.

Dacă autorităţile implicate în procesul de vot (AEP sau birourile electorale speciale) nu îşi îndeplinesc la timp atribuţiile, ele sunt sancţionate cu amenda cuprinsă între 2000 şi 5000 de lei. Sancţiunea se constată şi este dată de Biroul Electoral Central.

 

De unde s-a plecat

 

Propunerea de lege privind votul prin corespondenţă a fost iniţiată de 138 de parlamentari de la toate partidele politice, în aprilie 2015, în expunerea de motive susţinându-se necesitatea urgentării reglementărilor în ceea ce priveşte votul prin corespondenţă exercitat de către românii din afara ţării. La 22 aprilie 2015, a fost adoptată tacit de Senat, în prezent propunerea fiind blocată la Comisia comună a celor două camere pentru elaborarea legislaţiei electorale. La 14 iulie 2015, PNL a solicitat sesiune parlamentară extraordinară, în cadrul căreia să se ia în discuţie şi legea votului prin corespondenţă, susţinând că dacă nu se urgentează adoptarea legii, punerea legii în aplicare nu va mai fi posibilă, potrivit practicii Comisiei de la Veneţia.

Publicat în National