Ministrul interimar Dan Vîlceanu a revocat din funcţie membrii Consiliului de Administraţie (CA) al RA Administraţia Fluvială a Dunării de Jos SA Galaţi.

Astfel, Cătălin Ciupercă (directorul general al AFDJ), Radu Valentin Bâlcu, Georgiana Florentina Sârbu, Sorin Florian Boldi, Marius Mihail Stoicănescu, Bogdan Pîndaru au fost revocaţi, iar în locul lor au fost numiţi Angela Stela Ivan, Ileana Sorocoleţ, Emanoil Porumb, Gheorghe Lucian Mihai, Teodor Dulceaţă şi Laurenţiu Marian Chiru.

Schimbările vin ca urmare a ieşirii USR de la guvernare, toţi fiind înlocuiţi cu membri PNL care în mare parte nu au experienţă în domeniul naval. Vom reveni pe această temă cu un amplu articol.

Se pregăteşte debarcarea şi membrilor CA de la Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi precum şi a directorilor de la cele două companii.

Publicat în Politica

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, luni, după consultările de la Palatul Cotroceni că a decis să îl desemneze pe liderul USR Dacian Cioloș pentru funcția de prim-ministru.

"Din toate aceste propuneri, eu am reținut una, pe care o voi și pune în practică. Am decis să desemnez pentru poziția de candidat la funcția de prim-ministru pe domnul Dacian Cioloș", a declarat Klaus Iohannis.

Publicat în Politica

În anul 2020, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru că ţara noastră nu a adoptat măsuri pentru protejarea pădurilor. De anul trecut şi până în prezent, nu s-au făcut prea multe. Ba mai mult de atât, situaţia se înrăutăţeşte de la o zi la alta. Este edificator cazul celor doi jurnalişti care filmau un documentar despre tăierile ilegale de lemn din Suceava şi un activist care au fost bătuţi de un grup de 20 de indivizi înarmaţi cu bâte şi topoare.

Ce se întâmplă în Parlament şi cum decurg lucrurile în privinţa legislaţiei care ar stopa tăierile ilegale şi agresiunile am aflat de la vicepreşedintele Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, Bogdan Rodeanu.

„Tăierile ilegale înseamnă transporturi ilegale. Opreşti transporturile ilegale, opreşti şi tăierile ilegale. Avem nevoie de DNA-ul Pădurilor. Avem nevoie şi de o lege care blochează mascarea furtului. În luna mai, am depus alături de mai mulţi colegi proiectul de lege prin care Jandarmeria Română, alături de echipajele Gărzii Forestiere sau ale Poliţiei Rutiere ar putea opri şi controla transporturile de lemn. Proiectul este acum în comisiile parlamentare. Punctul de vedere al Guvernului trebuie să ajungă în câteva zile. Am încredere că proiectul pe care l-am iniţiat va avea susţinere în Parlament şi legea va fi promulgată rapid“, a declarat Bogdan Rodeanu.

Acesta a mai explicat că hoţii de lemn sunt dependenţi de un mijloc de transport. Nu pot scoate arborii din pădure fără tractoare şi camioane. Nu ar mai exista defrişări ilegale dacă transportul lemnului furat ar fi blocat şi de către jandarmi. Aceştia ar putea să compare şi să verifice actele încărcăturii şi ale transportatorului. Să blocheze transporturile, iar hoţii de lemne să ajungă în faţa instanţelor de judecată.

„Jandarmii, în acest moment, nu au aceste atribuţii legale. Jandarmeria Montană are efective bine instruite cu care poate interveni direct în zonele greu accesibile cu exploatari forestiere. Au nevoie doar de cadrul legal pentru a opri şi verifica transporturile de lemne. În faţa răngilor şi a topoarelor trebuie să stea Legea“, a mai spus deputatul USR, Bogdan Rodeanu.

Publicat în Politica

USR PLUS a anunţat că, miercuri, 15 septembrie 2021, la ora 10.00, a început votul pentru alegerea preşedintelui formaţiunii.
„Începând de miercuri, 15 septembrie, membrii USR PLUS votează noul preşedinte ale partidului rezultat în urma fuziunii dintre USR şi PLUS. Votul se desfăşoară online, prin intermediul unei platformei securizate, în două tururi, dacă niciunul dintre candidaţi nu reuşeşte să obţină peste 50% din voturi în primul tur”, a transmis USR PLUS.
Aproximativ 50.000 de membri sunt aşteptaţi să voteze unul dintre cei trei candidaţi, co-preşedinţii Dan Barna şi Dacian Cioloş, dar şi senatorul Irineu Darău.
Programul alegerilor este următorul:
- Turul 1 – start vot: 15 sep. 10:00 am, stop vot: 22 sep. 10:00 am.
- Turul 2 – start vot: 23 sep. 10:00 am, stop vot: 30 sep. 10:00 am.
Rezultatul votului online va fi validat de congresul USR PLUS care are loc în weekendul 2-3 octombrie 2021.
În cadrul congresului, delegaţi ai filialelor din toată ţara vor alege şi membrii Biroul Naţional al USR PLUS care asigură conducerea executivă a partidului alături de preşedinte.
În luna mai 2021, USR şi PLUS au fuzionat după ce în ultimii ani cele două partide conduse de Dan Barna şi Dacian Cioloş au participat ca o alianţă la toate scrutinele electorale: alegeri europarlamentare, prezidenţiale, locale şi parlamentare.
Conducerea partidului este asigurată de cei doi co-preşedinţi Dan Barna şi Dacian Cioloş şi de Biroul Naţional Reunit format din liderii liderii USR PLUS.

Publicat în Politica

Deputatul USR Bogdan Rodeanu a fost agresat în faţa sediului USR Galaţi, în aceeaşi locaţie fiind şi cabinetul sau parlamentar. Scandalul s-a soldat şi cu îmbrânceli când deputatul gălăţean a încercat să intre în sediu. Disputa a fost generată de un fost membru USR, dat afară din partid, care îi cerea lui Bogdan Rodeanu lista cu datele de contact ale altor membri din USR,  ca să îi sune el şi să îi convoace la o şedinţă. Persoana care a iscat disputa este reprezentant al Asociaţiei Mişcarea pentru Implicare Civică – AMIC Galaţi şi reclamă de câţiva ani că faptul că Bogdan Rodeanu ar fi ajuns la conducerea filialei gălăşene prin metode nu tocmai corecte. 

”Ceea ce face Stănică este instigare în vederea comiterii unei infracţiuni. Public aceasta imagini, ca să vadă toată lumea ce înseamnă civism fără noimă şi, mai ales, fără civilizaţie”, a scris Bogdan Rodeanu pe pagina sa de Facebook.

După incident parlamentarul a sunat la 112.

Susa video: Facebook Bogdan Rodeanu 

 
Publicat în Eveniment

Camera Deputaţilor a ratificat, săptămâna trecută, Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi semnat la Bucureşti în luna septembrie 2020. Acesta vine ca urmare a schimbărilor intervenite în contextul regional de securitate din ultimii ani.

”Acordul vizează, printre altele, cooperarea în achiziţiile de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune de apărare, reparaţia şi modernizarea armamentului şi tehnicii militare sau vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi tehnicii militare şi nu contravine nici legislaţiei româneşti, şi nici obligaţiilor şi angajamentelor internaţionale ale României. Acest Tratat a avut rolul iniţial de a da posibilitatea României să cumpere piese de schimb pentru tehnica militară de origine sovietică, aflată atunci în dotarea Armatei. Dar asta s-a întâmplat mult înainte de intrarea României în NATO şi mult înainte ca acţiunile Federaţiei Ruse să ameninţe stabilitatea la Marea Neagră. Acum situaţia s-a schimbat. Prin acest tratat, România devine furnizor de  echipament militar pentru Ucraina. Nu este un tratat militar, ci unul comercial, care dă posibilitatea capacităţilor de producţie româneşti să exporte echipamente militare în Ucraina. Trebuie spus că acest acord nu blochează, nu exclude şi, mai ales, nu eludează procesul de negocieri bilaterale dintre cele două ţări în privinţa statutului minorităţii româneşti din Ucraina. Aşteptările României sunt bine înţelese la Kiev şi partenerii noştri cunosc faptul că România nu va renunţa la protecţia drepturilor românilor, indiferent de ce alte acorduri bilaterale vom semna”, a explicat deputatul USR, Bogdan Rodeanu.

”Proiectul de lege de ratificare a acestui Acord, al cărui raportor am fost în Comisia pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, consolidează profilul României ca stat promotor al stabilităţii regionale şi se circumscrie obiectivului politicii de apărare şi de dezvoltare a relaţiilor de cooperare în plan bilateral şi regional. Interesul României este de a susţine parcursul şi integrarea euro-atlantica a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcţional, acceptat şi sprijinit şi de statele din flancul estic al NATO, pentru obţinerea stabilităţii prin întărirea capacităţii de apărare a partenerilor NATO de la Marea Neagră”, a mai declarat Bogdan Rodeanu.

Obiectivul general de securitate la Marea Neagră a fost asumat şi în cadrul Summitului Formatului Bucureşti găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, alături de Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, şi la care au participat şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO şi Joe Biden, preşedintele Statelor Unite ale Americii.

Publicat în Politica

Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis, marţi, 20 aprilie 2021, într-un comunicat de presă, că doi foşti lideri ai Uniunii Salvaţi România (USR), din aripa conservatoare a formaţiunii, s-au înscris în AUR.

„Este vorba despre Raluca Amariei, fost vicepreşedinte la nivel naţional şi fostul lider al filialei judeţene Sibiu a USR, şi Dan Rădulescu, fost deputat USR, membru fondator şi preşedinte al filialei judeţene Prahova. După ce Amariei şi Rădulescu au demisionat din USR în 2020, ca urmare a diferenţelor tot mai accentuate de viziune şi de orientare doctrinară, aceştiau decis să se alăture Alianţei pentru Unirea Românilor, singurul partid care îşi fundamentează activitatea pe 4 mari valori: familia, naţiunea, credinţa şi libertatea”, transmite AUR.
 
„Am acceptat invitaţia celor doi copreşedinţi George Simion şi Claudiu Târziu de a participa la această construcţie îndrăzneaţă şi le mulţumesc pentru încrederea pe care mi-au arătat-o. Alianţa pentru Unirea Românilor a ajuns în Parlament anul trecut pe fondul unui vot de protest. Acum are şansa să demonstreze că este o alternativă credibilă şi serioasă în politica românească. Îmi doresc ca în 2024 Alianţa pentru Unirea Românilor să fie opţiunea de vot pentru cei mai mulţi români, singura formaţiune care merită o şansă în momentul de faţă”, a declarat Raluca Amariei.

Iar Dan Rădulescu a afirmat că: „Încă de când mi-am dat demisia din USR, mi-am asigurat alegătorii că voi continua lupta politică pe care am început-o. Voi milita, în continuare, pentru un sistem de învăţământ incluziv şi performant şi pentru dreptul nostru constituţional la un mediu sănătos. Principiile mele conservatoare se regăsesc în cele patru valori definitorii ale AUR, iar pasul meu de astăzi este unul firesc către singura zonă din politica românească ce are ca puncte cardinale familia, naţiunea, credinţa şi libertatea”.

Publicat în Politica

Fuziunea prin absorbţie dintre USR şi PLUS a fost validată, vineri, 16 aprilie 2021, de către Curtea de Apel Bucureşti. Decizia instanţei este definitivă. Pe data 15 august 2020, delegaţii Uniunii Salvaţi Românie şi PLUS au aprobat, în cadrul unui congres desfăşurat online, un protocol ce prevede fuziunea celor două partide, copreşedinţi până la Congres fiind Dan Barna şi Dacian Cioloş.

"Fuziunea USR – PLUS rămâne definitivă! Astăzi (n.r. - 16 aprilie 2021), instanţa a constatat deplina legalitate a fuziunii prin absorbţie, procedura de trecere de la Alianţa USR PLUS la USRPLUS. Este un mare pas înainte pentru crearea şi de jure a partidului care uneşte forţele politice reformatoare ale României. De facto, colaborarea a început dinaintea alegerilor europarlamentare. Suntem împreună şi mergem cât se poate de hotărâţi pe calea reformelor de care România are atât de mare nevoie!", a declarat preşedintele USRPLUS Galaţi, Bogdan Rodeanu.

Publicat în Politica

Instituţia Prefectului judeţului Buzău funcţionează de mai multă vreme fără prefect, ceea ce ar afecta activitatea judeţului. Acest lucru este reclamat de preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Petre Emanoil Neagu, care trage un semnal de alarmă şi afirmă că autorităţile centrale trebuie să numească cât mai repede un prefect de Buzău pentru că el, ca preşedinte al Consiliului Judeţean, a ajuns să nu aibă cu cine colabora în lipsa unei echipe complete la vârful Prefecturii.
„Judeţul Buzău de o grămadă de timp nu poate fi condus din punct de vedere adminiŞstrativ şi politic. Nu avem prefect, nu avem subprefect, nu am cu cine lucra, nu am cu cine să colaborez. Restul este poezie! Dacă politicienii nu vor înţelege că trebuie făcut ceva şi pentru cetăţeni şi trebuie să facă în mod special pentru aceia care i-au trimis în Parlament, atunci nu o să facem nimic. Dar, indiferent de culoarea politică, cetăţenii ne vor întreba, pe bună dreptate, ce si cum. Eu nu sunt supărat, dar lucrurile nu sunt în ordine şi vreau să trag un semnal de alarma“, a declarat Petre Emanoil Neagu, informează News.ro.
Judeţul Buzău nu mai are prefect din 4 ianuarie 2021, când Leonard Dimian şi-a dat demisia. De la demisia lui Dimian şi până în 3 martie, activitatea Prefecturii a fost coordonată de subprefectul Adina Moiseanu, secondată de subprefectul Vasile Alecu. Ulterior, cei doi au fost înlăturaţi din funcţii prin hotărâre de Guvern, astfel că de la începutul lunii şi până acum, la Instituţia Prefectului lucrează un singur subprefect, Marieta Boloş de la PNL.
Postul de prefect ar urma să revină PLUS, iar celălalt post de subprefect ar urma să revină PNL.

Publicat în Politica

A fost nevoie de 10 ani pentru ca autorităţile locale din Galaţi să recunoască evidentul: pontonul ”Schengen”, deţinut de APDM este, deocamdată, inutil. A costat 1 milion de euro dar, pentru că a fost proiectat greşit, este incompatibil tehnic cu navele de croazieră care navighează pe Dunăre. Are bordul liber prea jos pentru navele de croazieră şi nu poate fi folosit pentru scopul în care a fost construit.

Repet: 10 ani. A fost nevoie de 10 ani, în care pontonul nu a fost utilizat, pentru ca autoritaţile să recunoască evidentul.

Ce facem? Îl lăsăm să rămână inutil, sau transformăm un proiect greşit, într-un proiect de viitor?

În acest moment, soluţia propusă ar fi ca acesta să fie transformat în restaurant.

Propun încă o opţiune, academică: de a folosi pontonul pentru programul de cercetare iniţiat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, care urmează să deruleze monitorizarea şi cercetarea complexă a mediului şi a vieţii acvatice pe tot cursul Dunării, inclusiv cu o navă de cercetare specializată, a cărei achiziţie ESTE deja aprobată cu finanţare nerambursabilă europeană.

E vorba de cel mai mare proiect cu acest specific din TOATĂ Europa, iniţiat de o universitate din România, care a primit şi aprobare, şi finanţare. Da, de aici, din Galaţi.

Pontonul ar urma să extindă facilităţile de bazare a echipamentelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetători implicate în operaţiunile REXDAN.

Bineînţeles că putem găsi multiple întrebuinţări acestui ponton care, în prezent, zace nefolosit.

Întrebările sunt:

- Care dintre acestea ar fi mai utile Galaţiului? Ce ar fi mai de impact: un restaurant sau o staţie de cercetare?

- Pe ce vrem să ne axăm? Pe ce avem deja, sau pe ceva ce ne-ar aduce recunoaştere internaţională, progres şi întărirea poziţiei centrului academic gălăţean pe plan european?

Voi susţine cooperarea şi dialogul între toate părţile mai sus citate cu factorii decizionali guvernamentali, pentru ca această soluţie să fie analizată şi să fie PRIMA OPŢIUNE în contextul necesităţii de a identifica o întrebuinţare Pontonului ”Schengen”.

Bogdan Rodeanu
Deputat USRPLUS Galaţi
Vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională

Publicat în Politica
Pagina 1 din 2