Bugetul pentru anul viitor trebuie să exprime, în mod real, nevoile pe care le are România, iar 2016 trebuie să fie un an al relansării reale a economiei, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici.

„Lucrăm acum la bugetul pe 2016. Este un lucru extrem de important. Trebuie să fie un buget care să exprime în mod real nevoile pe care România le are, coroborat cu ceea ce deja Guvernul şi Parlamentul au adoptat - Cod Fiscal şi multe alte măsuri. Îmi doresc foarte mult ca anul 2016 - şi sunt convins de faptul că o să fie - un an al relansării reale a economiei”, a menţionat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a subliniat că România are „un regim fiscal mult mai prietenos” şi că este nevoie de o simplificare a sistemului. „Trebuie să simplificăm foarte mult sistemul, cel de care dumneavoastră (mediul de afaceri, n.r.) vă loviţi zi de zi, de la exemple precum eliminarea ştampilei până la multe alte, care creează probleme, întârzieri şi, la final, costuri suplimentare. Toate acestea pot să facă în 2016 un an mult mai bun pentru noi toţi”, a mai spus Teodorovici.

Bugetul de stat pe 2016 ar putea fi fundamentat pe o creştere economică estimată la 3,4%, o inflaţie medie anuală de 1,7% şi un curs de schimb de 4,44 lei/euro, reiese dintr-un document postat pe site-ul Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului, care cuprinde propunerile de buget pentru 2016 şi estimările pentru anii 2017 - 2019 transmise de Ministerului Finanţelor Publice ordonatorilor principali de credite.

În acelaşi timp, creşterea consumului populaţiei este estimată la 3,4% pentru 2016, iar a consumului administraţiei publice la 3%.

În privinţa investiţiilor, în document se menţionează că acestea vor creşte cu 5,6% în 2016 şi cu peste 6% în anii următori. Exporturile sunt aşteptate să crească cu 5,8% anul viitor, iar importurile cu 6,8%, potrivit documentului citat. Deficitul de cont curent este, astfel, estimat la 1,4% în 2016 şi 1,5% în 2017.

Pe de altă parte, este de aşteptat o scădere a numărului de şomeri de la 465.000 de persoane anul acesta la 450.000 anul viitor şi la 435.000 în 2017. 

Publicat în Economie

România va solicita în mod oficial încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în cursul acestui an, iar negocierile se vor concentra mai degrabă pe implementarea reformelor structurale decât pe deficitul bugetar, a declarat marţi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, transmite Reuters.

Economia românească a fost susţinută de mai multe acorduri convenite cu FMI şi Comisia Europeană după 2009, ultimul expirând în luna septembrie a acestui an.

„Cu siguranţă vom solicita în mod oficial FMI, în cursul acestui an, să demarăm negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate fi încheiat şi fără participarea Comisiei Europene, acestea sunt acorduri diferite”, a explicat Eugen Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a mai spus că, în prezent, deficitul bugetar preconizat pentru 2016 este de 2,1% din PIB, dacă nu sunt luate în calcul majorările de salarii planificate în sectorul public. Chiar dacă sunt incluse şi aceste majorări, deficitul bugetar va fi mai mic de 3%, a subliniat Eugen Teodorovici.

Începând din 2009 şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.

Ultimul acord cu FMI, încheiat în septembrie 2013 pentru 24 de luni, a avut o valoare de două miliarde de euro însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare. Acesta a fost cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat FMI, de la declanşarea crizei economice, în 2009. 

Publicat în National

Codul Fiscal va rămâne în forma aprobată de Parlament, pentru că o aplicare graduală a măsurilor prevăzute nu va avea efectul scontat în economie, a declarat vineri ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, în cadrul unei conferinţe de presă.

"Cred că acest Cod Fiscal va rămâne în forma deja adoptată de către Parlament. Nu văd ce altfel de discuţii ar mai putea să fie pe măsuri. Nu văd neapărat care ar fi efectul puternic al aplicării treptate a unor măsuri. Eu sunt pentru a produce în economie toate acele efecte de care economia are nevoie, dar efecte considerabile. Pentru că, altfel, o amăgire a aplicării treptate a unor astfel de măsuri nu ar produce efectele scontate", a explicat Teodorovici.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că măsurile cuprinse în Codul Fiscal ar trebui aplicate gradual pentru a fi mai uşor asimilate de economie. Ministrul Finanţelor a precizat, însă, că va avea o nouă discuţie cu guvernatorul băncii centrale, "cât de curând", pentru a-i prezenta încă odată argumentele Ministerului de Finanţe în susţinerea actualului set de măsuri din Codul Fiscal. "Cred că uneori ar trebui să gândim dincolo de logica matematică a unor astfel de calcule. Economia, este adevărat că uneori trebuie să ţină cont şi de modele, formule şi astfel de abordări, dar poate, mai ales în cazul României care este o economie atipică, avem nevoie de măsuri îndrăzneţe", a explicat ministrul Finanţelor.

Acesta susţine că se va efectua o analiză mai detaliată a Codului Fiscal, care va fi prezentată în Parlament. Este normal să facem acest lucru, nu doar pentru că ne cere Parlamentul sau o altă structură ci pentru că vrem să facem o prezentare mult mai detaliată pentru toţi cei care aşteaptă acest Cod Fiscal", a mai spus Teodorovici.

În opinia sa, din noua analiză va reieşi că impactul de runda întâi estimat va fi chiar mai mic decât se credea anterior. "V-am dat două exemple din care reiese clar că impactul estimat a fost mai mic decât cel real (reducerea CAS cu 5 puncte de la 1 octombrie 2014 şi reducerea TVA la alimente la 9% — n.r.). Legat de impactul celorlalte măsuri din Codul Fiscal, abordarea mea este una pozitivă şi nu neapărat optimistă, dar nu am motive să cred că întregul pachet nu va produce cel puţin impactul anticipat pentru 2016, în sensul de venituri la bugetul de stat. Aşa cum vis-a-vis de impactul negativ în prima rundă de aplicare, chiar cred că şi de această dată acesta va fi mai mic", a subliniat ministrul.

Potrivit şefului MFP, reducerea CAS avea iniţial un impact estimat de 5 miliarde de lei şi în final a avut un impact de doar 3,5 miliarde de lei.

În privinţa temerilor potrivit cărora aceste măsuri nu vor putea fi susţinute şi va fi nevoie să se revină asupra lor, Teodorovici a spus că în niciun caz nu se va reveni asupra acestora, dar se vor găsi măsuri compensatorii la momentul respectiv, dacă va fi nevoie. "Nu este cazul ca acest guvern să revină asupra acestor măsuri prevăzute în Codul Fiscal. Sunt convins că se vor găsi măsuri care să compenseze la un moment sau altul dacă situaţia o va impune. Dar să revenim asupra a ceea ce este prevăzut acum în Codul Fiscal, asta sub nicio formă", a subliniat ministrul Finanţelor.

În opinia sa, România trebuie să profite de situaţia din regiune şi să aplice aceste măsuri îndrăzneţe. "Trebuie să te pregăteşti activ, nu să te înghesui într-un colţ şi să speri că poate furtuna nu te va afecta. Uneori trebuie să iei furtuna în piept, cred că este o abordare mult mai sănătoasă", a conchis Teodorovici.

Publicat în Economie

Strategia Naţională în Domeniul Achiziţiilor Publice a intrat, marţi, 21 iulie, în dezbatere publică, urmând ca până la sfârşitul lunii august legile care reglementează achiziţiile publice să fie pe masa Guvernului, a declarat marţi premierul Victor Ponta, anunţă Agerpres.

„De astăzi cele două proiecte sunt în dezbatere publică, însă toţi cei prezenţi aici au sarcina ca în ultima săptămână din august să avem practic, pe masa Guvernului, textele cel puţin ale celor două legi, ca să putem să luăm decizia referitoare la adoptarea şi implementarea acestora”, a menţionat Ponta.

Acesta a subliniat că, marţi, sunt puse „în dezbatere publică primele două proiecte din pachetul de patru”. „Se referă în special la achiziţiile publice, legea de bază şi proiectul de lege privind căile de atac. Trei şi patru mai sunt concesiunile şi utilităţile”, a adăugat şeful Guvernului.

Premierul a subliniat că legea care reglementează achiziţiile publice a fost de multe ori modificată şi „de fiecare dată şi-a dovedit limitele”. Victor Ponta a mai spus că era nevoie de „o reformă reală a modului de efectuare a achiziţiilor publice în România, în special în baza noii Directive europene, aprobată la nivelul întregii Uniuni, dar şi în baza experienţelor noastre, multe dintre ele negative”.

„Am cerut colegilor mei, în diversele poziţii pe care le-au ocupat, Ministerul de Finanţe, Ministerul Fondurilor Europene, Delivery Unit, condus de Ioana Petrescu, ANRMAP, să găsească împreună cu Comisia Europeană o soluţie care să asigure trei lucruri: în primul rând să avem un sistem de achiziţii publice transparent şi clar pentru toată lumea, în al doilea rând acest sistem previne nu doar conflicte de interese, corupţie, dar eu cred că trebuie să prevină cea mai mare problemă şi anume birocraţia - mai dăunătoare achiziţiilor publice decât orice altceva. În al treilea rând, aceste reguli sunt în sens european, îndeplinesc standardele europene şi în acest fel nu vom mai avea niciun fel de problemă în viitor în achiziţiile efectuate în cadrul programelor finanţate cu bani europeni”, a menţionat premierul.

Victor Ponta a subliniat că „un nou sistem, o reformă reală a achiziţiilor publice alături de reforma reală a sistemului fiscal bugetar prin Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, alături de reforma instituţională privind accesarea şi folosirea banilor europeni (...) sunt de fapt ca picioarele de la o masă. Niciuna nu merge fără cealaltă. Degeaba avem Cod Fiscal dacă nu avem Cod de procedură fiscală, degeaba avem Cod Fiscal, Cod de procedură fiscală şi reforma instituţională a fondurilor europene, dacă nu avem legea achiziţiilor. Niciuna nu merge fără cealaltă, se blochează undeva şi, din acest punct de vedere, acest pachet legislativ este esenţial pentru obiectivele pe care le-am transmis”, a spus Victor Ponta.

La rândul său, Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a subliniat că până la finalul lunii august „aceste patru documente vor fi finalizate ca şi dezbatere publică”.

„Până la finalul lunii august aceste patru documente vor fi finalizate ca şi dezbatere publică şi va fi o intensă campanie în acest sens. Acest proces va fi încheiat la finalul lunii august pentru a avea patru acte normative moderne simple şi uşor de aplicat”, a subliniat ministrul Finanţelor.

Acesta a adăugat că noul sistem de achiziţii publice „va intra în vigoare sau va putea fi operat în baza lui de la 1 ianuarie 2016, atunci când intră în vigoare şi cele patru acte normative”.

„Ştim foarte bine că ne-am lovit de «cea mai mică ofertă» ca şi preţ sau tot timpul se solicita un astfel de lucru în licitaţii. Acest lucru dispare prin noul act normativ şi anume se merge clar pe oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, a mai spus Teodorovici.

Strategia Naţională în Domeniul Achiziţiilor Publice este un document ce presupune acţiuni care definesc politica Guvernului cu privire la reformarea sistemului naţional de achiziţii publice în perioada 2015 - 2020.

Publicat în National