Un grav accident rutier a avut loc vineri dimineaţă, pe o autostradă din Slovenia. Potrivit poliţiei, cel puţin trei persoane şi-au pierdut viaţa, notează bzi.ro.

Accidentul s-a produs în jurul orei 5 dimineaţa (ora 6 în România), pe un sector de drum situat nu departe de oraşul Maribor. Trei persoane au murit şi mai multe au fost rănite, a anunţat departamentul de poliţie din Murska Sobota.

Publicaţia Slovenske Novice relatează că în accident a fost implicat un autocar cu numere de înmatriculare româneşti. Din cauza accidentului, autostrada dintre nodurile Gančani şi Lipovci spre Maribor a fost închisă, estimându-se că va fi redeschisă abia în jurul orei 13.

Cauza accidentului este încă necunoscută, dar cel mai probabil şoferul a adormit la volan. Se presupune că autocarul venea din Italia şi se îndrepta către România, el având numere de înmatriculare de Braşov.

Galerie de imagini disponibilă mai jos! ↓

Curtea Constituțională a Sloveniei a acordat cuplurilor formate din persoane de același sex dreptul de a se căsători și dreptul de a adopta copii în aceleași condiții de care beneficiază și cuplurile heterosexuale, în urma a două decizii care au fost anunțate public recent, informează DPA.
Cele două decizii, care stipulează că precedentele legi slovene sunt incompatibile cu legislația adoptată împotriva discriminării, au fost pronunțate încă din data de 16 iunie, precizează un comunicat al Curții Constituționale din Slovenia.
Parlamentul de la Ljubljana a acordat Curții Constituționale un termen de șase luni pentru actualizarea legislației. Chiar și înainte de această actualizare, deciziile anunțate vor intra în vigoare imediat, ceea ce înseamnă că partenerii de viață de același sex vor avea voie din punct de vedere legal să se căsătorească în Slovenia și să adopte copii, în aceleași condiții ca și cuplurile heterosexuale.
Deciziile au fost adoptate în urma analizării plângerilor depuse de două cupluri de același sex: unul al cărui certificat de căsătorie nu fusese recunoscut oficial, iar altul căruia autoritățile slovene i-au refuzat un loc pe o listă a candidaților la adopție.
Până acum, cuplurile de același sex din Slovenia aveau voie să încheie doar parteneriate civile și nu beneficiau de dreptul la adopție.
Asociația Legebitra, care militează pentru drepturile comunității LGBT, consideră că deciziile anunțate reprezintă un moment istoric într-o luptă ce durează de 25 de ani.
Într-un mesaj pe Facebook, membrii asociației le-au mulțumit tuturor celor care au contribuit la aceste decizii pentru timpul, energia, expertiza și persistența lor. (sursa Agerpres)

România, Austria, Germania, Letonia, Norvegia, Slovacia şi Slovenia au fost mutate de Marea Britanie pe lista verde, a anunţat guvernul de la Londra. Noua listă va intra în vigoare duminică, 8 august, de la ora 04.00.

Ţările menţionate ”au demonstrat că prezintă un risc scăzut pentru sănătatea publică din Regatul Unit”, explică site-ul oficial gov.uk.

Călătorii care merg din zona verde spre teritoriul britanic trebuie, totuşi, să respecte o serie de reguli şi cerinţe, chiar dacă sunt vaccinaţi.

Înainte de călătorie:
- să facă un test de Covid-19, de care sunt scutiţi doar copii cu vârste de maxim 10 ani
- să se programeze şi să plătească un test Covid-19 ce trebuie făcut cel mult în a doua zi de după sosirea în Anglia
- să completeze un formular de localizare a pasagerilor

La sosirea în Anglia:
- Să facă un test Covid-19 după sosire sau cel târziu până a doua zi. Copiii cu vârste de cel mult 4 ani nu trebuie să-l facă.
- Călătorii sunt carantinaţi dacă testul este pozitiv.
De asemenea, cei sosiţi trebuie să se carantineze dacă sistemul de urmărire a cazurilor de coronavirus NHS Test & Trace îi informează că au călătorit în Anglia cu cineva testat pozitiv la coronavirus

Slovenia preia joi preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment în care disputele premierului Janez Jansa cu Bruxellesul pe subiecte precum statul de drept, cooperarea cu Parchetul European şi libertatea presei stârnesc îngrijorări, comentează AFP.
Este a doua oară când Slovenia, ţară cu două milioane de locuitori, ocupă această poziţie, însă atmosfera este cu totul alta în prezent.
În 2008, Slovenia era considerată un elev model al UE, iar preşedinţia Consiliului din prima jumătate a anului respectiv a fost celebrată ca o piatră de hotar pe drumul independenţei pentru această ţară din fosta Iugoslavie.
Liderul conservator Janez Jansa era şi atunci prim-ministru. Între timp, însă, el s-a distanţat de unele valori liberale, iar detractorii săi îl acuză că imită stilul autoritar al premierului ungar suveranist Viktor Orban, aliat al său.
Printre priorităţile anunţate de Slovenia pentru preşedinţia de şase luni se numără şi summitul privind integrarea Balcanilor de Vest pe care îl va găzdui la toamnă.
Ljubljana speră de asemenea "să întărească rezistenţa UE" în faţa pandemiei de COVID-19, într-un moment în care ţările membre se pregătesc să primească cele 750 de miliarde de euro prevăzute de Bruxelles pentru relansarea economică.
Însă atenţia se va concentra pe un alt punct al programului său: Slovenia promite "întărirea statului de drept şi a valorilor europene", un subiect care divizează cele 27 de ţări membre.
La summitul UE de săptămâna trecută, Janez Jansa s-a abţinut de la acuzarea omologului său ungar Viktor Orban, aflat sub tirul criticilor pentru o lege considerată homofobă.
Premierul sloven a făcut apel la evitarea "unor noi diviziuni inutile", în timp ce pe site-ul oficial al preşedinţiei Consiliului UE el promite respectarea "identităţilor naţionale", un ecou al discursului premierului ungar.
În aceeaşi direcţie, liderul de 62 de ani s-a întâlnit cu şefa partidului de extremă-dreapta Fraţii Italiei, Giorgia Meloni, precum şi cu premierul polonez conservator Mateusz Morawiecki, care este de asemenea ţinta criticilor UE.
Disputele lui Jansa cu Bruxellesul au fost numeroase de la revenirea sa la putere în martie 2020.
Ignorând apelurile la respectarea valorilor europene, el şi-a înmulţit atacurile împotriva jurnaliştilor şi a privat de fonduri publice agenţia naţională de presă STA, calificată drept "ruşine naţională" pentru tonul său considerat prea critic.
În martie, el a întrerupt o videoconferinţă cu eurodeputaţi despre situaţia presei din ţara sa, spunând că este victima cenzurii.
Organizaţia neguvernamentală Reporteri fără Frontiere (RSF) l-a acuzat de "dispreţ" faţă de libertatea presei.
"Suntem îngrijoraţi de riscul ca guvernul sloven să profite de această preşedinţie pentru a obstrucţiona eforturile de întărire a libertăţii media în Europa", scris ONG-ul într-un comunicat, făcând apel la celelalte state membre să fie vigilente.
Premierul sloven a refuzat de asemenea să desemneze doi procurori delegaţi la Parchetul European, o nouă instanţă de luptă împotriva fraudei. Şefa Parchetului European, Laura Codruţa Kovesi, a acuzat "lipsa de cooperare" a guvernului sloven.
"Sunt lucruri care ne îngrijorează", comentează eurodeputata franceză Gwendoline Delbos-Corfield (Grupul Verzilor), raportor pentru Ungaria al Parlamentului European, observând "apropierea puternică între premierul sloven şi Viktor Orban".
"E greu de ştiut cum va aborda preşedinţia slovenă (a Consiliului UE) chestiunea" urmăririi procedurii Articolului 7 declanşată în 2018 împotriva Budapestei pentru "riscul de încălcare gravă a valorilor UE", a spus ea pentru AFP, evidenţiind "ecourile contradictorii" pe acest subiect.
În opinia editorialistului Uros Esih de la cotidianul Delo, un lucru este sigur: "Vor exista tensiuni constante între preşedinţia slovenă, propunerile sale şi instituţiile europene".
Janez Jansa a răspuns la critici cu postări virulente pe Twitter. "Nu datorăm nimic Uniunii Europene. Ne-am luptat pentru libertatea noastră şi pentru democraţie în urmă cu 30 de ani", a spus premierul, care este supranumit uneori 'Mareşalul Twitto'. (sursa Agerpres)