Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depus de Guvern la Comisia Europeană va avea efectul contrar scopului său declarat. În loc să sprijine redresarea ţării, de fapt îndatorează România pe termen lung, adânceşte decalajul între estul şi vestul României, dar mai ales între veniturile românilor şi cele ale cetățenilor din alte țări europene.

Cele 29.2 miliarde euro de care ar trebui să beneficieze ţara noastră sunt împărţite în 14,2 miliarde euro granturi şi 15 miliarde împrumuturi. Însă, din cele 23 de ţări care au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, doar 7 state doresc să acceseze şi partea de împrumut, iar alte 16 state au optat doar pentru granturi (ex. Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Spania etc).

„Exceptând Italia, ţara europeană cea mai afectată de pandemie, care solicită Comisiei Europene 68,9 miliarde euro granturi şi tot atât partea de împrumut, România este ţara care solicită cei mai mulţi bani împrumut (15 miliarde de euro), bani care vor fi plătiţi de toţi românii, până în 2050, indiferent dacă vor beneficia sau nu de proiectele de investiţii prevăzute în PNRR. Acest împrumut va fi plătit scump în special de categoriile populaţiei cele mai defavorizate atât timp cât, prin reformele cuprinse în PNRR, Guvernul Cîţu anunţă că timp de 5 ani nu vor mai creşte pensii, alocaţii, salarii, deşi Comisia Europeană nu a solicitat aşa ceva. Atrage atenția şi intenţia Guvernului de a creşte numărul şi cuantumul taxelor şi impozitor percepute atât operatorilor economici, cât şi populaţiei. Unde se vor duce toţi aceşti bani puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană? Fondurile europene accesate prin PNRR se vor duce cu precădere către vestul ţării, pentru că Moldova este aproape inexistentă în PNRR. La o simplă căutare după cuvinte cheie în documentul de 1203 pagini, Clujul apare de 57 ori, Arad de 38 ori, Timiş de 40 de ori, pe când Galaţi de 7 ori şi Brăila de 2 ori. Din nou, Moldova primeşte doar firimiturile, iar Galaţiul nici măcar atât“, a declarat senatorul Laura Georgescu.

Județul Galați nu este amintit cu mari proiecte ce urmează a fi finanţate prin PNRR, ci se face vorbire despre faptul că este unul dintre judeţele cu risc de inundaţii, că suntem într-o zonă cu risc seismic ridicat sau că avem port. Însă nici pentru porturi nu sunt poiecte, ci se pare că se finanţează doar întocmirea unei strategii. „În ce priveşte transportul naval de mărfuri, strategia navală va include un plan de măsuri cu indicatori cuantificabili şi va fi corelată cu strategia feroviară în ce priveşte transportul multimodal“, se arată în PNRR. Pentru întocmirea acestei strategii este prevăzută o sumă de 120 milioane de euro, care se va duce probabil tot către firmele de consultanţă.

„Acum este clar motivul pentru care au refuzat să facă public PNRR înainte de depunerea la Comisia Europeană. Au ascuns intenţia de a direcţiona discreţionar banii, pe criterii care nu au legătură cu redresarea economică, cu reducerea decalajelor economice între zonele geografice. Ca urmare, apar întrebările dacă nu cumva PNRR este folosit pentru câştigarea şefiei PNL de către Cîţu prin direcţionarea unor sume importante către judeţele unde are interese şi de ce toţi românii trebuie să suporte nota de plată a campaniei electorale interne din PNL?“, a afirmat Laura Georgescu.

Publicat în Politica

Numirile membrilor Consiliilor de Administraţie de la Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) şi Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) făcute de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, despre care Monitorul de Galaţi a scris în premieră în articolul „Cine sunt noii membri ai Consiliilor de Administraţie de la AFDJ şi APDM Galaţi“, nu respectă criteriile obligatorii prevăzute de lege.
Acest fapt a fost făcut public de senatorul PSD, Marius Humelnicu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, în prezent memebru în Comisia pentru transporturi şi infrastructură in Senat.
„Cei nouă membri ai CA de la APDM şi AFDJ Galaţi, numiţi de USR, sub semnătura ministrului Drulă, nu îndeplinesc condiţiile legale prevăzute de OG nr. 22/1999 modificată prin Legea 235/2017, în care se stipulează că membrii organelor de conducere ale APDM şi AFDJ (art. 23 alin. 1) trebuie să fie selectaţi cu respectarea prevederilor  art. 42 alin (3) şi (4)”, se arată într-un comunicat de presă al senatorului Marius Humelnicu.
Legile citate de senatorul gălăţean prevăd ca în porturile în care infrastructura portuară aparţine domeniului public sau privat al statului, administraţiile portuare se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului ca unităţi care funcţionează în subordinea sau sub autoritatea ministerului (art. 23 alin 1), iar conform art. 42 alin (3) Membrii organelor de conducere ale administraţiilor prevăzute la art. 23 alin. (1) şi (2) vor fi selectaţi cu respectarea prevederilor legale în vigoare. La alin (4) al aceluiaşi articol se stipulează că procedura de selecţie prevăzută la alin. (3) va cuprinde cel puţin unul dintre următoarele criterii obligatorii:
a) competenţe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experienţă în administrarea sau managementul unor entităţi, persoane juridice ce desfăşoară activităţi specifice sectorului transport naval, logistic, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval;
b) competenţe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experienţă în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale ori instituţiilor publice, îndeplinind atribuţii de conducere, reglementare sau control în domeniul naval.
„Doar una dintre cele nouă persoane numite ca membri ai Consiliilor de Administraţie ale APDM și AFDJ are experienţă în domeniul naval, celelalte 8 fiind profesioniste în orice domeniu, numai în cel naval nu. Având în vedere declaraţiile publice ale ministrului Drulă şi ale preşedintelui USR Galaţi, Bogdan Rodeanu, în care cei doi au afirmat că «Numirile de la APDM şi AFDJ sunt făcute cu toată responsabilitatea», este cazul ca cei doi userişti să-şi asume cu adevărat responsabilitatea şi să facă numiri conform legii şi nu pe criterii dubioase”, mai spune senatorul Marius Humelnicu.

Publicat în Politica

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, şi preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, lansează o invitaţie la dialog cu toţi parlamentarii din judeţ pentru a identifica, promova şi susţine împreună cele mai bune proiecte pentru dezvoltarea Galaţiului, se arată într-o informare a municipalităţii remisă presei astăzi, vineri, 12 februarie 2021. „Invitaţia vine în contextul în care a fost supus dezbaterii publice proiectul legii bugetului de stat pe anul 2021, iar în condiţiile sociale şi economice actuale, cu restricţiile şi limitările impuse de pandemie, se impune o prioritizare riguroasă a proiectelor de dezvoltare şi o alocare judicioasă a resurselor“, se arată în informarea citată. Dezbaterea urmează să aibă loc săptămâna viitoare.

Vom anunţa data dezbaterii de îndată ce ne va fi comunicată de organizatori.

Cei 13 parlamentari de Galaţi sunt:
SENATORI: Laura Georgescu (PSD), Marius Humelnicu (PSD), George Scarlat (PNL) şi Andrei Postică (USR PLUS).
DEPUTAŢI: Aurel Nechita (PSD), Viorica Sandu (PSD), Mitică-Marius Mărgărit (PSD), Laurenţiu Viorel Gîdei (PSD), George Stângă (PNL), Onuţ Valeriu Atanasiu (PNL), Bogdan Rodeanu (USR PLUS), Sorin Titus Muncaciu (AUR) şi Lilian Scripnic (AUR).

Publicat în Politica