60% dintre români au un animal de companie, iar 20% spun că dețin animalele de companie de cel puțin doi ani, se arată într-un studiu Reveal Marketing Research, remis Agerpres.
Potrivit documentului citat, câinele este cel mai comun animal de companie deținut la nivelul gospodăriilor din mediul urban și rural, datele arătând că 73% dintre posesorii de animale de companie au câine, în vreme ce 57% au pisici. Topul celor mai populare animale de companie este completat de păsări papagali/canari (9%), pești (7%), broască țestoasă și hamster/ cobai/ porcușor de Guineea (3%).
Studiul analizează și locurile din care românii cumpără hrană pentru animalele de companie. Majoritatea preferă hypermarketurile/supermarketurile (78%) și magazinele specializate (55%), urmate de veterinar (20%) și de achiziția online (15%).
Se observă o preocupare mai mare a persoanelor din mediul urban în ceea ce privește îngrijirea animalelor de companie pe care le dețin, întrucât 64% dintre acestea cumpără hrană de la magazinele specializate, care comercializează inclusiv produse premium. Acest lucru se poate datora puterii de cumpărare mai ridicate în zona urbană, cât și unei prezențe și diversități mai mari a serviciilor, magazinelor specializate și a cabinetelor veterinare.
Ce fac românii cu animalele de companie atunci când pleacă de acasă cu toată familia? Majoritatea găsesc soluții la familie sau prieteni (63%) sau le lasă în casă și roagă pe cineva să treacă să le dea mâncare (36%). De asemenea, o altă soluție pentru care românii declară că optează este cazarea într-un hotel special pentru ei animale (6%).
Românii vor să adopte animale de companie (57%), mai degrabă decât să le cumpere (43%).

Publicat în Pet Mania

Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a declarat, marţi, că România se află în valul patru al pandemiei, iar varianta Delta a virusului este pe cale să devină dominantă.
"Este clar că suntem în momentul de faţă pe un trend ascendent din punct de vedere epidemiologic, suntem în valul patru, înregistrăm un număr din ce în ce mai mare de cazuri noi şi ca urmare a faptului că varianta Delta este pe cale să devină dominantă în România", a spus Gheorghiţă, în cadrul unei conferinţe.
El a precizat că un motiv important pentru creşterea numărului de cazuri în această perioadă este mobilitatea crescută, interacţiunea crescută între persoane, coroborat cu nerespectarea măsurilor de prevenţie şi din acest motiv nu se aşteaptă ca în perioada următoare situaţia să se stabilizeze.
"La nivelul medicilor de familie, în momentul de faţă sunt 2.730 de cabinete care înregistrează activităţi de vaccinare şi au fost vaccinate până pe data de 22 august peste 346.000 de persoane, majoritatea - 55%, fiind în mediul rural. La nivelul unităţilor sanitare sunt 149 de spitale publice care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii cronici, pentru pacienţii internaţi şi au fost vaccinaţi, începând cu a doua jumătate a lunii mai, peste 7.177 de pacienţi cronici. Cred că este o oportunitate când ajungem la spital să solicităm, în cazul în care nu am fost vaccinaţi, să beneficiem de vaccinare", a afirmat Gheorghiţă.
El a adăugat că sunt 26 de unităţi sanitare private care înregistrează şi care au activităţi de vaccinare pentru pacienţii internaţi, fiind imunizate 1.521 de persoane până la acest moment. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a declarat, marţi, că ultima raportare primită de la Institutul Naţional de Sănătate Publică arată că, în perioada de vârf pandemic a valului patru, este posibil să se ajungă la aproximativ 4.000 de pacienţi spitalizaţi.
"Ultima raportare de la Institutul Naţional de Sănătate Publică corectează de fapt o raportare anterioară şi estimează că vârful s-ar putea să fie pe la finalul lunii septembrie. Dar este o estimare, ne putem aştepta să apară modificări faţă de această estimare, iar în scenariul cel mai rău posibil INSP apreciază că s-ar putea să ajungem la aproximativ 4.000 de pacienţi spitalizaţi în perioadele de vârf pandemic. Acesta este scenariul cel mai rău posibil", a declarat Ioana Mihăilă. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

În Germania a început al patrulea val de infectare cu noul coronavirus, informează dpa, care citează cel mai recent raport al Institutul Robert Koch (RKI), agenţia naţională responsabilă cu prevenirea şi controlul bolilor.
Proporţia probelor pozitive în cazul testelor PCR a crescut de la 4% la 6% în decurs de o săptămână până la jumătatea lunii august, potrivit ultimului raport săptămânal al RKI, dat publicităţii joi seară.
Categoriile mai tinere din rândul populaţiei sunt cele care au fost afectate în mod special de COVID-19, conform sursei citate.
"Acest lucru arată acum în mod clar începutul celui de-al patrulea val, care devine din ce în ce mai puternic, în special din cauza infectărilor populaţiei adulte tinere", se arată în raport.
De la începutul lunii iulie s-a înregistrat o creştere a ratei incidenţei în Germania, în special în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 10 şi 49 de ani, afirmă RKI.
În vara acestui an, varianta Delta, care este mai contagioasă, este dominantă, reprezentând 99% din cazuri.
Rata de incidenţă în ultimele şapte zile a fost joi de aproximativ 44 de cazuri la 100.000 de locuitori, însă cu fluctuaţii regionale puternice.
Per ansamblu, 63,7% din populaţie a fost vaccinată cu o doză, în timp ce 58,2% sunt complet imunizaţi.
Raportul săptămânal al RKI este publicat cu întârziere. Majoritatea rezultatelor din ultima analiză se referă la datele din prima săptămână a lunii august. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Eliminarea foametei în lume până în 2030, unul dintre obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de ONU, va fi dificil de atins, cu atât mai mult cu cât pandemia a agravat problema sub-alimentaţiei, arată un raport comun publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), transmite AFP.
Chiar dacă, la nivel global, domeniul agriculturii şi alimentaţiei a rezistat mai bine decât alte sectoare ale economiei la pandemia de Covid-19, "efectul combinat al pierderilor de venituri şi inflaţiei preţurilor de consum pentru produsele alimentare a făcut şi mai dificil accesul la o alimentaţie sănătoasă pentru numeroase persoane", susţin autorii raportului.
Obstacolele care stau în calea atingerii acestui obiectiv diferă de la o ţară la alta. Potrivit prognozelor incluse în acest raport "media disponibilităţii alimentare mondiale ar urma să urce cu 4% în următorii zece ani, pentru a ajunge la 3.025 de calorii per persoană pe zi", susţin autorii raportului.
Însă, această creştere a mediei globale se datorează în mare parte progreselor realizate de ţările cu venituri intermediare, "în timp ce în statele cu venituri mici regimul alimentar va rămâne în mare parte neschimbat". De exemplu, în Africa sub-sahariană, unde 224,3 milioane de persoane au suferit de malnutriţie în perioada 2017-2019, "disponibilitatea alimentară pe cap de locuitor nu ar urma să crească decât cu 2,5% în acest deceniu, pentru a ajunge la 2.500 de calorii pe zi în 2030", subliniază cele două organizaţii.
În ceea ce priveşte consumul de proteine animale pe cap de locuitor, acesta ar urma să se stabilizeze în ţările bogate, unde consumatorii vor înlocui din ce în ce mai mult carnea roşie cu carnea de pasăre şi produsele lactate, în special din motive ce ţin de mediul înconjurător.
În schimb, în ţările cu venituri medii, cererea pentru produse din crescătorii şi pescării va rămâne una puternică, iar "disponibilitatea în privinţa proteinelor animale pe cap de locuitor va creşte cu 11%, reducând astfel la 4% decalajul de consum faţă de ţările bogate, până la 30 de grame per persoană pe zi în 2030", arată prognozele FAO-OCDE.
De asemenea, conform estimărilor incluse în raportul publicat luni, producţia agricolă mondială ar urma să urce cu 1,4% pe an în următorul deceniu, în special graţie progreselor realizate în economiile emergente şi ţările cu venituri reduse.
În ceea ce priveşte preţul produselor agricole şi alimentare, care au crescut exploziv începând din al doilea semestru al lui 2020, stimulate în special de o cerere puternică pentru nutreţuri în China, "o corecţie este aşteptată în primii ani ai perioadei acoperite" de acest raport (2021-2030). (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Şapte din zece (70%) dintre start-up-urile de tehnologie româneşti au fost afectate de pandemia de COVID-19, iar în cazul a 50% dintre fondatorii acestor afaceri a existat consultare cu echipa pentru a găsi soluţii de atenuare a impactului crizei sanitare, arată rezultatele unui studiu iniţiat de Romanian Tech Startups Association (ROTSA), în parteneriat cu peste 130 de actori ai ecosistemului naţional de start-up-uri.
Conform cercetării "Impactul COVID19 asupra Start-up-urilor de tehnologie din România", afacerile de acest tip din România au venituri, în medie, de 150.000 de euro pe an, sunt active pe piaţă de mai puţin de patru ani şi au sub patru angajaţi.
Pentru a lua decizii în vederea atenuării impactului pandemiei, fondatorii start-up-urilor s-au consultat cu întreaga echipă (50%) sau cu consiliul consultativ, cu mentorii şi antrenorii (49%), în timp ce 39% au primit sfaturi de la alţi antreprenori.
Cel mai prosper ecosistem de start-up-uri de tehnologie locale se află în Bucureşti, acesta fiind urmat de Cluj, Timiş şi Bihor.
De asemenea, cea mai semnificativă evoluţie a ecosistemului de start-up-uri din România a avut loc în anul 2017, când numărul de start-up-uri tehnologice nou-înfiinţate aproape s-a triplat faţă de anul precedent.
Potrivit sursei citate, principalele pieţe reprezentate sau vizate de ecosistemul de start-up-uri din România sunt în Europa (în Franţa, Spania şi Italia), în timp ce 41% dintre respondenţi indică SUA drept piaţa principală.
Start-up-urile cu cel mai mare număr de angajaţi sunt cele din categoriile fintech (35,2%), automatizare (35,2%) şi marketing (14,2%). Pe de altă parte, start-up-urile cu cele mai mari venituri se regăsesc în aceleaşi categorii: automatizare (38,1%), fintech (31,8%) şi marketing (12,1%).
La capitolul finanţare, principala sursă a acestor afaceri de tehnologie este autofinanţarea, peste o treime (36%) dintre acestea au realizat strângere de fonduri private (Business Angels - în proporţie de 23%, VC - de 9% şi Equity Crowdfunding - de 4%). (sursa Agerpres)

Publicat în Economie

Vicepremierul Dan Barna a declarat, vineri, că în Coaliţie şi în Guvern au avut loc discuţii despre stimularea campaniei de vaccinare, în condiţiile în care autorităţile se tem de valul patru al pandemiei. Printre posibilele măsuri, Barna a anunţat că românii vor putea merge la mall în weekend doar dacă sunt vaccinaţi. De asemenea, vicepremierul a precizat că sunt luate în calcul tombole cu utilaje agricole pentru cei care se vaccinează, pentru a încuraja campania de vaccinare în mediul rural.

„Am discutat chiar în şedinţa coaliţiei din această săptămână. Au fost prezentate mai multe variante, pe unele dintre ele premierul si-a exprimat sustinerea. E clar că trebuie să venim cu măsuri pe modelul celorlalte state europene pentru încurajarea campaniei de vaccinare. Probabil valul patru va avea acel efect de stimul pentru acea parte din populaţie care nu s-a dus până acum să se vaccineze. Sunt doua tipuri de demersuri, cele de încurajare şi stimulare, dar şi acele măsuri pentru cadre medicale, pentru accesul la anumite servicii neesenţiale, existenţa vaccinarii să fie o condiţionalitate. De exemplu, mersul la mall, să fie condiţionat de existenţa vaccinării. Persoanele vaccinate să meargă la mall în weekend, restul, în cursul săptămânii E un mesaj foarte clar: dacă vrem să nu ne mai întoarcem la perioada de restricţii care ne-a chinuit atât de mult, e necesar să ne vaccinăm. Vom avea cu toţii probleme dacă nu vom creşte procentul de vaccinare. Ne-am gândit la stimulente. În bani direct nu am discutat despre stimulente, dar se discută diverse variante de vouchere, bonuri, tichete prin care cetăţenii să fie încurajaţi să se vaccineze. S-a discutat şi subiectul unei potenţiale loterii, chiar cu utilaje agricole, astfel încât să reacţioneze cei din mediul rural. Am văzut în aceşti doi ani de pandemie că ceea ce s-a întâmplat în altă parte, după două săptămâni s-a întâmplat şi în România. Ne aşteptăm să crească şi aici numărul de cazuri. Liderii coaliţiei au discutat, marţi, o serie de variante care ar putea încuraja vaccinarea. Potrivit informaţiilor obşinute în exclusivitate de Digi24, printre propunerile formulate se numără tombole şi loterii, precum şi vouchere de vacanţă“, a declarat vicepremierul Dan Barna.

Pe lângă stimulente sunt puse în discuţie şi o serie de constrângeri. persoanele nevaccinate ar putea avea accesul restricţionat în spaţii publice închise pentru participarea la activităţi neesenţiale. O altă măsură deja discutată în spaţiul public este obligativitatea testării periodice a personalului medical nevaccinat, pe banii lor. O decizie privind aceste măsuri ar urma să fie luată în cadrul următoarei şedinţe de coaliţie. (sursa digi24.ro)

Publicat în Politica

În intervalul 12-19 iulie 2021, în România s-au înregistrat 403 cazuri noi de infecţie cu noul coronavirus, în creştere faţă de săptămâna anterioară (296). Cele mai multe cazuri în 24 de ore de la debutul pandemiei în România s-au înregistrat la 18 noiembrie 2020, respectiv 10.269. Recordul negativ de decese în 24 de ore a fost înregistrat la 20 aprilie 2021, când au fost raportate 237 persoane decedate. România se menţine, la 19 iulie 2021, pe poziţia a 14-a în Europa în ceea ce priveşte numărul total de cazuri confirmate. La nivel mondial, numărul infectărilor şi al deceselor cu noul coronavirus a fost în creştere faţă de cel din săptămâna anterioară.

Evoluţia COVID-19 în România până la 19 iulie 2021

Până la data de 19 iulie 2021, în România au fost confirmate 1.081.678 cazuri de COVID-19, cu 46 infectări mai mult decât în ziua precedentă. Au fost declaraţi vindecaţi 1.046.776 pacienţi, conform raportării Grupului de Comunicare Strategică (GCS) din 19 iulie 2021, ora 13.00.

Până la data menţionată, 34.254 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au murit, în intervalul 18 iulie (ora 10.00) - 19 iulie (ora 10.00) fiind raportat de către INSP un singur deces (femeie), pacientă infectată cu noul coronavirus, internată într-un spital din Iaşi.

În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 269. Dintre acestea, 33 sunt internate la ATI.

Până la 19 iulie, la nivel naţional, au fost prelucrate 8.552.078 teste RT-PCR şi 1.674.630 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.081 de teste RT-PCR (1.798 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.283 la cerere) şi 6.892 de teste rapide antigenice.

Evoluţia COVID-19 în România în intervalul 12-19 iulie 2021: 403 de cazuri noi; între 1 şi 4 decese noi pe zi

În intervalul 12-19 iulie 2021, numărul cazurilor confirmate pozitiv cu noul coronavirus a crescut până la 1.081.678 cazuri în 19 iulie 2021, de la 1.081.275 cazuri în 12 iulie 2021.

Evoluţia cazurilor în intervalul 12-19 iulie 2021, pe zile, a fost următoarea: 12 iulie: 39 cazuri; 13 iulie: 51 cazuri; 14 iulie: 79 cazuri: 15 iulie: 62 cazuri; 16 iulie: 72 cazuri; 17 iulie: 49 cazuri; 18 iulie: 44 cazuri; 19 iulie: 46 cazuri.

Numărul deceselor la 24 de ore, în intervalul 12-19 iulie 2021, a oscilat între 1 şi 4. Numărul de decese raportate de INSP zilnic a fost mai mare în intervalul menţionat, dar restul de decese sunt anterioare intervalului mai sus menţionat şi au fost introduse în baza de date, la solicitarea Ministerului Sănătăţii, de către Direcţiile de Sănătate Publică din ţară, în urma verificărilor efectuate, conform raportărilor zilnice ale GCS.

Evoluţia COVID-19 în România, în ultimele 3 luni: intervalul 12-19 iulie, în creştere faţă de intervalul 5-12 iulie 2021

În intervalul 12-19 iulie 2021 s-au înregistrat 403 cazuri, o uşoară creştere faţă de săptămâna anterioară (296 cazuri).

Evoluţia numărului de cazuri noi, pe săptămâni, în ultimele aproximativ trei luni ale pandemiei: săptămâna 5-12 apr. - 30.504; săptămâna 12-19 apr. - 22.582; săptămâna 19-26 apr. - 16.448; săptămâna 26 apr.-3 mai - 10.817; săptămâna 3-10 mai - 8.394; săptămâna 10-17 mai - 5.560; săptămâna 17-24 mai - 382; săptămâna 24-31 mai: 1.964; săptămâna 31 mai - 7 iunie: 1.215; săptămâna 7-14 iunie: 824; săptămâna 14-21 iunie: 506; săptămâna 21-28 iunie: 385; săptămâna 28 iun. - 5 iul.: 312 cazuri; săptămâna 5-12 iul.: 296 cazuri; săptămâna 12-19 iul.: 403.

Evoluţia numărului de decese noi, pe săptămâni, în ultimele circa trei luni ale pandemiei în ţara noastră: săptămâna 5-12 apr. - 1.058; săptămâna 12-19 apr. - 1.133; săptămâna 19-26 apr. - 1.130; săptămâna 26 apr.-3 mai - 869; săptămâna 3-10 mai - 654; săptămâna 10-17 mai - 537; săptămâna 17-24 mai - 406; săptămâna 24-31 mai - 335; săptămâna 31 mai - 7 iunie - 197; săptămâna 7-14 iunie: 119; săptămâna 14-21 iunie: 61; săptămâna 21-28 iunie: 45; săptămâna 28 iun. - 5 iul.: 24; săptămâna 5-12 iul.: 15; săptămâna 12-19 iul.: 18.

Evoluţia COVID-19 la nivel mondial în ultimele opt zile şi pe săptămâni: peste 190.000.000 de cazuri şi peste 4.080.000 decese, până la 19 iulie 2021

La nivel mondial, în ultimele opt zile, numărul de cazuri confirmate a crescut cu 3.635.077 de la 186.806.577 în 12 iulie, la 190.441.654 cazuri în 19 iulie, ora 13.00, conform hărţii Arcgis, realizate de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţă şi Ingineria Sistemelor (sursa: https://coronavirus.jhu.edu/map.html).

Din totalul de 190.441.654 cazuri în 19 iulie 2021, 4.089.175 erau reprezentate de decese. Numărul deceselor a crescut, astfel, de la 4.032.630 în 12 iulie 2021 la 4.089.175 cazuri în 19 iulie, ora 13.00, conform sursei citate.

Numărul deceselor (56.545) a fost, în intervalul 12-19 iulie 2021, în creştere faţă de cel din intervalul anterior (55.441).

Evoluţia numărului de decese noi, pe săptămâni, din ultimele aproximativ trei luni ale pandemiei, la nivel mondial: săptămâna 1-8 mart. - 62.437; săptămâna 8-15 mart. - 60.565; săptămâna 15-22 mart. - 61.975; săptămâna 22-29 mart. - 67.861, săptămâna 29 mart.-5 apr. - 68.895, săptămâna 5-12 apr. - 84.284; săptămâna 12-19 apr. - 83.044; săptămâna 19-26 apr. - 89.436; săptămâna 26 apr.-3 mai - 106.294; săptămâna 3-10 mai - 76.937; săptămâna 10-17 mai - 86.260; săptămâna 17-24 mai - 84.729; săptămâna 24-31 mai - 78.047; săptămâna 31 mai - 7 iun. - 187.479; săptămâna 7-14 iun. - 74.885; 14-21 iun. - 84.417; săptămâna 21-28 iun. - 33.973; săptămâna 28 iun. - 5 iul. - 54.044; săptămâna 5-12 iul. - 55.441; săptămâna 12-19 iul. - 56.545.

La 19 iulie 2021, ora 13.00, în topul ţărilor cu cele mai multe infectări raportate, cu peste 5 milioane cazuri, se aflau: SUA (34.080.007 cazuri şi 609.021 decese), India (31.144.229 cazuri şi 414.108 decese), Brazilia (19.376.574 cazuri şi 542.214 decese), Franţa (5.929.929 cazuri şi 111.662 decese), Rusia (5.908.691 cazuri şi 146.686 decese),Turcia (5.529.719 cazuri şi 50.554 decese), Regatul Unit (5.455.276 cazuri şi 128.988 decese), indică harta Arcgis, realizată de Centrul Johns Hopkins pentru Ştiinţa şi Ingineria Sistemelor.

Situaţia COVID-19 pe continente: America pe prima poziţie, Europa pe locul al doilea, Asia pe locul al treilea

În privinţa distribuţiei COVID-19 pe continente, la data ultimei actualizări a Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC), din 15 iulie 2021, America se află pe primul loc (cu peste 74,2 milioane de cazuri), Europa pe locul al doilea (cu peste 55,9 milioane cazuri) şi Asia, pe locul al treilea (cu peste 51,1 milioane cazuri). Urmează Africa (cu circa 5,9 milioane cazuri) şi Oceania (cu peste 90.000 cazuri), informează www.ecdc.europa.eu. (sursa Agerpres)

Publicat în Sanatate

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a informat, joi, că, în cadrul hotărârii privind prelungirea stării de alertă, care a fost adoptată de Guvern, au fost introduse o serie de modificări, printre care posibilitatea participării a 1.000 de persoane, pe scaune, la activităţi cultural-artistice desfăşurate în aer liber şi diminuarea spaţiului care trebuie asigurat pentru participanţii la evenimente private.
Într-o declaraţie de presă susţinută la Palatul Victoria, secretarul de stat a afirmat că una dintre cele mai importante modificări vizează creşterea de la 90 la 180 de zile a perioadei pentru care sunt aplicabile exceptările de la măsurile de prevenire şi control al răspândirii COVID-19 pentru persoanele care au trecut prin boală.
"Poate cea mai importantă modificare este a celor care au trecut prin boală. Până acum, noi am mers ca între 14 - 90 de zile. Urmează să fie modificat în 14 - 180 de zile, tocmai să vină în concordanţă cu ordonanţa de urgenţă privind certificatul digital şi abordarea europeană. Deci în loc de 14 - 90 de zile pentru cei trecuţi prin boală să se prelungească la 180 de zile. Deci va fi valabilă trecerea prin boală 180 de zile", a precizat Raed Arafat.
Potrivit acestuia, la spectacole se va permite prezenţa a până la 1.000 de persoane pe scaune, iar în vederea participării la evenimente private va fi necesară asigurarea unei suprafeţe de doi metri pătraţi/persoană.
"La organizarea şi desfăşurarea activităţii instituţiilor publice sau private de cultură care administrează spaţii speciale destinate activităţilor cultural-artistice în aer liber se permite până la 1.000 de persoane pe scaune; la organizarea de evenimente private - nunţi, botezuri - suprafaţa pe persoană de la patru la doi metri pătraţi, ca să fie toate la fel. La organizarea de evenimente private aferente meselor festive, din nou, doi metri în loc de patru. La locurile de joacă pentru copii nu se va mai solicita ca însoţitorii să fie vaccinaţi. (...) Plus, la exterior la restaurante nu mai este regula de şase persoane la masă, deci, se elimină regula de şase persoane la masă din momentul în care este eliminată şi în interior", a explicat şeful DSU. (sursa Agerpres)

Publicat în National

După un an şi jumătate de restricţii, A.C.S. Triumf Dojo a revenit pe tatami. Prima competiţie a fost luna trecută, Campionatul Naţional de Kata de la Tulcea. Clubul gălăţean a participat cu trei sportivi care s-au clasat după cum urmează: locul I - Crina Stase şi David Chitaru; locul II - Maya Matei.
Pe 3 iulie, a avut loc Cupa Cetăţuia Luncaviţei - ediţia a VII-a, competiţie de kumite. ACS Triumf Dojo a făcut deplasarea  cu un lot de 13 „pitbuli” care au obţinut rezultate importante după cum urmează: Locul  I - Crina Stase; locul II - Eduard Mitrea, Ştefan Dumitrache, Maya Matei, David Sava, Mateo Pătraşcu; locul II: Răzvan Bulgaru, Darius Năstase, Patrick Mitrea, Ana Doljenco, Iustin Mihalache, Irina Stavăr, David Chitaru.
„Aceste competiţii au avut loc sub auspiciile Federaţiei Române de Karate Kyokushin cu toate normele în vigoare (toţi sportivii au prezentat test Covid negativ etc.). Menţionez că sunt mândră de sportivii mei, sunt cei mai buni. Le mulţumesc părinţilor pentru răbdarea de care au dat dovadă şi pentru susţinerea necondiţionată a sportivilor”, ne-a declarat Ana Cristina Stase, antrenor ACS Triumf Dojo.

Publicat în Sport
Pagina 1 din 6