Ministerul Apărării Naţionale se alătură şi în acest an instituţiilor publice şi organizaţiilor din întreaga lume care marchează „Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Violenţei asupra Femeilor”.
Astfel joi, 25 noiembrie, pe site-ul MApN va fi postat un banner de culoare portocalie - culoare adoptată, de Organizaţia Naţiunilor Unite, ca simbol al luptei împotriva violenţei asupra femeilor, iar clădirea ministerului va fi iluminată în aceeaşi culoare.
Ministerul Apărării Naţionale continuă să promoveze toleranţa zero şi lupta pentru combaterea actelor de violenţă împotriva femeilor şi susţine, în acest mod, eforturile de conştientizare asupra fenomenului violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeilor. De asemenea, MApN sprijină derularea în România, prin Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi, a Campaniei internaţionale pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor şi fetelor.
În anul 1991 a fost lansată Campania internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor şi fetelor, care marchează seria a 16 zile de activism împotriva violenţei asupra femeilor şi care se derulează, în fiecare an, în perioada 25 noiembrie (Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor) - 10 decembrie (Ziua Internaţională a Drepturilor Omului - adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului).
Prin rezoluţia A/RES/54/134 din 17 decembrie 1999, ziua de 25 noiembrie a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite drept Ziua Internaţională pentru Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor. Această zi este marcată în toată lumea prin manifestaţii şi acte de condamnare a diverselor forme de violenţă îndreptate asupra femeilor. În baza rezoluţiei amintite, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite invită guvernele, agenţiile Naţiunilor Unite, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale să organizeze evenimente, în această zi, cu scopul de a atrage atenţia opiniei publice şi factorilor de decizie asupra problemei violenţei împotriva femeilor şi a sublinia preocuparea constantă pentru implementarea politicilor publice necesare în scopul prevenirii şi combaterii violenţei domestice, informează MApN.

Publicat în National
Joi, 11 Noiembrie 2021 11:45

Astăzi este ZIUA VETERANILOR

Ziua Veteranilor va fi sărbătorită joi, 11 noiembrie, în Bucureşti şi în garnizoanele în care există unităţi militare ce au executat misiuni în teatrele de operaţii, prin organizarea unor ceremonii militare şi religioase, în format restrâns şi cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii virusului SARS-CoV-2, adaptate regulilor privind prevenirea şi combaterea pandemiei COVID-19 stabilite la nivel central şi local. Astfel de ceremonii vor avea loc şi în teatrele de operaţii în care sunt, în prezent, militari români, informează MApN.

Tot cu prilejul Zilei Veteranilor, Direcţia informare şi relaţii publice, cu sprijinul categoriilor de forţe ale armatei şi al Comandamentului forţelor întrunite, lansează pagina din internet dedicată misiunilor externe la care au luat parte militari ai Armatei României. Aici sunt prezentate, pe secţiuni, misiunile şi operaţiile aflate în curs de desfăşurare, cum ar fi cele din Polonia, Kosovo, Bosnia şi Herţegovina sau Marea Mediterană, precum şi cele deja încheiate - Afganistan, Irak. Pagina poate fi accesată de la linkul: https://misiuni.mapn.ro/, precizează MApN.

Ziua Veteranilor a fost instituită prin Legea nr.150/2014, privind modificarea şi completarea OUG nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celor decedaţi. Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei - intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11.00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Semnificaţia acestei zile pentru Armata României este legată şi de faptul că, pe data de 11 noiembrie 2003, a căzut la datorie sublocotenentul p.m. Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar român decedat în teatrul de operaţii din Afganistan. În perioada 1996-2021, România a pierdut 30 de militari în misiunile executate în teatrele de operaţii, iar alţi peste 200 au fost răniţi, menţionează MApN.

Publicat în Comunitate

Aniversăm, astăzi, 105 ani de la înfiinţarea Corpului Vânătorilor de Munte, militari de elită ai Armatei României al căror eroism este strâns legat de momentele importante ale istoriei naţionale contemporane, informează Ministerul Apărării Naţionale: "Acum un secol, contextul geopolitic a dus la înfiinţarea unei unităţi specializate în „misiuni de recunoaştere, de siguranţă şi de legătură”, care acţiona în special în trecătorile din Carpaţi. Faptele de arme ale vânătorilor de munte în cele două conflagraţii mondiale sunt bine cunoscute şi amintesc aici bătăliile de la Oituz, Coşna, Cireşoaia, eliberarea Bucovinei şi nordului Basarabiei, ajungând până în munţii Caucaz şi ai Crimeii, luptând apoi pentru eliberarea Transilvaniei, în Ungaria şi în Slovacia, în munţii Tatra, apoi în podişul Boemiei. Aducem un cald şi înălţător omagiu camarazilor care au făcut jertfa supremă sub flamura Drapelului Naţional. Peste tot pe unde au fost, acolo unde au participat la misiuni peste graniţe, fie în Al Doilea Război Mondial sau în dificilele misiuni din Afganistan, Balcanii de Vest sau Irak, vânătorii de munte şi-au dovedit profesionalismul, demonstrând că au, pe lângă pregătire militară de elită, şi compasiune, dând dovadă de empatie pentru cetăţenii din zonele în care au îndeplinit misiuni. Onorăm, astăzi, această moştenire bogată ce consolidează tradiţia Armatei României!".

Ministrul Apărării Naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, transmite cu această ocazie următoarele: "Cavaleri ai florii de colţ, sunteţi pregătiţi să acţionaţi în cele mai complexe zone muntoase, indiferent de condiţii meteo sau anotimp. Faceţi parte din corpul de elită al vânătorilor de munte! Continuaţi să acţionaţi cu acelaşi profesionalism şi dedicare pe care le-aţi demonstrat în toate misiunile la care aţi participat. Dragi apărători ai crestelor carpatine, cu prilejul aniversării a 105 ani de la înfiinţarea Corpului Vânătorilor de Munte vă felicit şi vă doresc sănătate şi succes în îndeplinirea misiunilor! Gânduri bune pentru familiile dumneavoastră, bucurii şi împliniri alături de cei dragi!".

Publicat în National

Secţia de Medicină Internă a Spitalului Militar de Urgenţă „Dr. Aristide Serfioti” Galaţi a fost extinsă. Noua facilitate este construită pe 4 nivele (S+DS+P+E), având o suprafaţă utilă totală de 2.215 metri pătraţi, valoarea investiţiei fiind de 23.600.655 lei. Subsolul asigură facilităţi conexe pentru personalul medico-sanitar şi un adăpost antiaerian. Demisolul este destinat ambulatoriului integrat - specialităţi medicale. Parterul şi etajul I au o capacitate de 72 paturi pentru pacienţii Secţiei Medicină internă, fiecare salon având o capacitate de 3 paturi şi grup sanitar propriu. „Prin implementarea acestui obiectiv de investiţii s-au obţinut noi spaţii medicale care să asigure desfăşurarea unui act medical de înaltă calitate şi în siguranţă pentru pacient“, informează Ministerul Apărării Naţionale (MApN). VEZI FOTO/VIDEO mai jos! ↓

Publicat în Eveniment

Ministerul Apărării Naţionale desfăşoară, prin Biroul informare-recrutare al Centrului militar judeţean Galaţi, activitatea de recrutare a candidaţilor pentru ocuparea celor 1.516 posturi de soldat şi gradat profesionist, pentru seria de formare 2021.

„1. Termenul final de înscriere a candidaţilor la biroul informare recrutare: 28.05.2021.
2. Selecţia candidaţilor înscrişi:
- evaluarea psihologică, evaluarea capacităţii motrice şi interviul de evaluare finală se vor desfăşura în perioada 24.05 - 25.06.2021;
- examinarea medicală se va efectua în perioada 27.05 - 30.06.2021;
- examinarea medicală specifică şi/ sau evaluarea psihologică a aptitudinilor speciale se vor efectua în perioada 05 - 16.07.2021.
3. Termenul final de întocmire a dosarelor de candidat: 23.07.2021.
4. Repartizarea pe unităţi, arme/ servicii/ specialităţi militare a candidaţilor declaraţi «Admis» la selecţie: 09 - 10.08.2021.
5. Termenul de prezentare la centrele de instrucţie/ unităţile de instruire a candidaţilor repartizaţi, care nu au stagiul militar satisfăcut: 23.08.2021.
6. Termenul de prezentare la centrele de instrucţie/ unităţile de instruire a candidaţilor repartizaţi, care au stagiul militar satisfăcut: 27.09.2021“, potrivit CMJ Galaţi.

Totodată, CMJ Galaţi precizează că se primesc candidaţi absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare (10 clase) şi care au vârsta între 18 ani împliniţi, la data începerii programului de instruire, şi cel mult 45 de ani împliniţi, la data finalizării programului de instruire. Lista posturilor pentru care se organizează concurs, precum şi criteriile specifice de recrutare şi selecţie pentru fiecare armă/ serviciu/ specialitate militară pot fi consultate la sediul biroului informare-recrutare. Pentru înscriere, în vederea parcurgerii procesului de selecţie şi repartizare, candidaţii trebuie să contacteze Biroul informare-recrutare din cadrul Centrului militar judeţean Galaţi, telefon 0236.497.031.

Publicat în Eveniment

Primul contingent, alcătuit din circa 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit sâmbătă, 8 mai, în Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a partenerului american - vezi video mai jos! ↓.
Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfăşoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă.
Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021, dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice.
Ministerul Apărării Naţionale a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform Declaraţiei comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniştrilor de externe si miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, subiect despre care cotidianul nostru a relatat AICI.
România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operaţia Enduring Freedom cât şi la ISAF, în spiritul solidarităţii faţă de partenerul strategic american şi pentru consolidarea poziţiei naţionale ca partener aliat.
În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliţie militară, o aeronavă C130 Hercules şi ofiţeri delegătură au fost dislocaţi în Afganistan, în cadrul operaţiei ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operaţii Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de Al Doilea Război Mondial.
Din 2002 şi până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotaţii de câte şase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă şi control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forţe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaţionale de consiliere şi legătură (OMLT), detaşamente din cadrul Forţelor pentru Operaţii Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunităţi CIMIC. La misiuni au luat parte şi elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicaţiilor şi informaticii, structuri din cadrul Forţelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO şi multinaţionale. Forţele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA).
Misiunile militarilor români în teatrul de operaţii din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forţelor Întrunite din cadrul MApN.
În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii şase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.
În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi, potrivit unui comunicat al MApN.

Publicat în National

Proiectul de lege care extinde atribuţiile Poliţiei Militare iniţiat de Ministerul Apărării Naţionale extinde jurisdicţia Poliţiei Militare, în situaţii de alertă, de urgenţă, de asediu, de mobilizare sau de război şi asupra populaţiei civile.

În condiţiile legii, Poliţia Militară va avea jurisdicţia extinsă astfel încât în timp de stare de alertă sau de urgenţă, aceasta va putea fi scoasă în stradă pentru controlarea mulţimilor protestatare, sancţionarea sau arestarea cetăţenilor care nu respectă măsurile impuse. Mai mult, cetăţeanul considerat vinovat de încălcarea anumitor legi, va putea fi evacuat din proprietatea sa privată.

Privită cu îngrijorare de societatea civilă, APADOR-CH (Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki) a transmis Ministerului Apărării Naţionale (MApN) câteva recomandări de îmbunătăţire a proiectului de lege aflat în dezbatere publică, proiect ce reglementează organizarea şi funcţionarea Poliţiei Militare.

„Noţiunea de «jurisdicţie a poliţiei militare asupra populaţiei civile» creează pentru omul obişnuit impresia că Poliţia Militară ajunge să cerceteze penal şi chiar să judece civili. Această impresie generează un sentiment de teamă, de insecuritate, despre care credem că nu a fost urmărit prin proiectului de lege. Conform DEX, termenul «jurisdicţie» are următorul înţeles: «JURISDÍCŢIE, jurisdicţii, s. f. 1. Putere, competenţă de a judeca a unui judecător sau a unei instanţe. 2. Totalitatea instanţelor judecătoreşti de acelaşi grad. 3. Ansamblul organelor care au competenţa de a judeca pricini de aceeaşi categorie. 4. Teritoriu în care un judecător sau o instanţă judecătorească îşi exercită puterea». Art. 14 al. 1 din proiect prevede că, pe durata stării de urgenţă, Poliţia Militară are, pe lângă atribuţiile obişnuite din timp de pace, şi alte atribuţii care îi acordă posibilitatea de a interfera cu civilii (participarea la legitimare, identificare, avertizarea persoanelor pentru a se conforma măsurilor dispuse pentru carantinare sau izolare, interzicerea temporară a accesului în anumite locaţii, dispunerea evacuării temporare din anumite locaţii, în caz de pericol, darea de indicaţii şi dispoziţii participanţilor la trafic)“, subliniază APADOR-CH.

APADOR-CH consideră că implicarea Poliţiei Militare în astfel de situaţii nu este necesară, nu aduce un plus de valoare, iar, până în prezent, autorităţile civile au putut gestiona starea de urgenţă şi fără implicarea Poliţiei Militare.

Grupurile naţionaliste Honor et Patria, N.O.i, Camarazii, au afişat sâmbătă acest mesaj în Bucureşti: „LEGEA POLIŢIEI MILITARE, ABUZURI SUPLIMENTARE!“.

Proiectul de lege poate fi consultat AICI.

Publicat în National