Începutul acestui an şcolar este deosebit. Este al treilea an şcolar în care sistemul de învăţământ se confruntă cu provocări unice, ca urmare a pandemiei de coronavirus. Totodată, acesta este un motiv întemeiat să ne reamintim de importanţa învăţământului.
Se ştie că educaţia nu înseamnă doar un bagaj de cunoştinţe, ci stă la baza dezvoltării intelectuale şi morale a generaţiilor viitoare.
Asigurarea unui învăţământ performant ar trebui să fie principala datorie pe care trebuie să ne-o asumăm cu toţii: autorităţi centrale şi autorităţi locale, cadre didactice şi părinţi.
Provocările cu care se confruntă sistemul educaţional, în contextul pandemiei, sunt din ce în ce mai mari. Eforturile susţinute ale elevilor, profesorilor şi părinţilor pentru a menţine calitatea actului educaţional nu mai sunt suficiente.
Odată cu cerinţele desfăşurării cursurilor online a apărut şi necesitatea de a se pune accent şi pe perfecţionarea profesorilor şi adaptarea elevilor la noile metode de învăţare. Asta înseamnă că statul trebuie să asigure dotarea cu echipamentele şi dispozitivele electronice necesare desfăşurării orelor online.
Şcoala nu trebuie să fie văzută doar ca o obligaţie, ci sistemul educaţional trebuie să dea şanse egale fiecărui copil, indiferent dacă provine din mediul urban sau dintr-o comună îndepărtată.
Nu în ultimul rând, sunt necesare investiţiile care să rezolve problemele logistice, dar numai atunci când banii sunt cheltuiţi eficient, în folosul elevilor şi asta înseamnă inclusiv alocarea de fonduri pentru remunerarea corectă a corpului profesoral.
De aceea, şcoala românească are nevoie de factori de răspundere care să dea importanţă calităţii în învăţământ.
La acest început de an şcolar, mai mult ca niciodată, în primul rând le doresc mult succes elevilor. Colegilor mei profesori le spun că, în pofida neajunsurilor actuale din sistem, trebuie să fie în continuare puternici şi dedicaţi, aşa cum îi ştiu, iar părinţilor vreau să le doresc să rămână încrezători şi să fie exemple demne de urmat de către propii lor copii.
Vă doresc tuturor un an şcolar liniştit, cu multe realizări!

Publicat în Politica

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) depus de Guvern la Comisia Europeană va avea efectul contrar scopului său declarat. În loc să sprijine redresarea ţării, de fapt îndatorează România pe termen lung, adânceşte decalajul între estul şi vestul României, dar mai ales între veniturile românilor şi cele ale cetățenilor din alte țări europene.

Cele 29.2 miliarde euro de care ar trebui să beneficieze ţara noastră sunt împărţite în 14,2 miliarde euro granturi şi 15 miliarde împrumuturi. Însă, din cele 23 de ţări care au depus Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă, doar 7 state doresc să acceseze şi partea de împrumut, iar alte 16 state au optat doar pentru granturi (ex. Austria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Spania etc).

„Exceptând Italia, ţara europeană cea mai afectată de pandemie, care solicită Comisiei Europene 68,9 miliarde euro granturi şi tot atât partea de împrumut, România este ţara care solicită cei mai mulţi bani împrumut (15 miliarde de euro), bani care vor fi plătiţi de toţi românii, până în 2050, indiferent dacă vor beneficia sau nu de proiectele de investiţii prevăzute în PNRR. Acest împrumut va fi plătit scump în special de categoriile populaţiei cele mai defavorizate atât timp cât, prin reformele cuprinse în PNRR, Guvernul Cîţu anunţă că timp de 5 ani nu vor mai creşte pensii, alocaţii, salarii, deşi Comisia Europeană nu a solicitat aşa ceva. Atrage atenția şi intenţia Guvernului de a creşte numărul şi cuantumul taxelor şi impozitor percepute atât operatorilor economici, cât şi populaţiei. Unde se vor duce toţi aceşti bani puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană? Fondurile europene accesate prin PNRR se vor duce cu precădere către vestul ţării, pentru că Moldova este aproape inexistentă în PNRR. La o simplă căutare după cuvinte cheie în documentul de 1203 pagini, Clujul apare de 57 ori, Arad de 38 ori, Timiş de 40 de ori, pe când Galaţi de 7 ori şi Brăila de 2 ori. Din nou, Moldova primeşte doar firimiturile, iar Galaţiul nici măcar atât“, a declarat senatorul Laura Georgescu.

Județul Galați nu este amintit cu mari proiecte ce urmează a fi finanţate prin PNRR, ci se face vorbire despre faptul că este unul dintre judeţele cu risc de inundaţii, că suntem într-o zonă cu risc seismic ridicat sau că avem port. Însă nici pentru porturi nu sunt poiecte, ci se pare că se finanţează doar întocmirea unei strategii. „În ce priveşte transportul naval de mărfuri, strategia navală va include un plan de măsuri cu indicatori cuantificabili şi va fi corelată cu strategia feroviară în ce priveşte transportul multimodal“, se arată în PNRR. Pentru întocmirea acestei strategii este prevăzută o sumă de 120 milioane de euro, care se va duce probabil tot către firmele de consultanţă.

„Acum este clar motivul pentru care au refuzat să facă public PNRR înainte de depunerea la Comisia Europeană. Au ascuns intenţia de a direcţiona discreţionar banii, pe criterii care nu au legătură cu redresarea economică, cu reducerea decalajelor economice între zonele geografice. Ca urmare, apar întrebările dacă nu cumva PNRR este folosit pentru câştigarea şefiei PNL de către Cîţu prin direcţionarea unor sume importante către judeţele unde are interese şi de ce toţi românii trebuie să suporte nota de plată a campaniei electorale interne din PNL?“, a afirmat Laura Georgescu.

Publicat în Politica