Preşedintele Klaus Iohannis efectuează, miercuri şi joi, o vizită de stat în Republica Estonia, la Tallinn, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, vizita are loc în contextul aniversării centenarului relaţiilor diplomatice româno-estone şi a 30 de ani de la restabilirea relaţiilor diplomatice, precum şi ca urmare a dialogului constant româno-eston la nivel înalt din ultimii ani.
Preşedintele Iohannis va avea consultări politice cu omologul eston, Kersti Kaljulaid. De asemenea, şeful statului va avea întrevederi cu prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, precum şi cu preşedintele Parlamentului eston, Jüri Ratas.
Printre subiectele care se vor afla pe agenda convorbirilor preşedintelui Klaus Iohannis cu înalţii oficiali estoni se află consolidarea relaţiei bilaterale, inclusiv a cooperării economice şi sectoriale dintre cele două state, cu accent pe sectorul digital, combaterea pandemiei de COVID-19, precum şi teme de pe agenda europeană: viitorul Uniunii Europene, Planul european de redresare, tranziţia verde şi digitală, procesul de extindere a Uniunii şi Parteneriatul Estic al UE, evoluţiile din Republica Moldova, Ucraina şi Belarus.
Discuţiile vor viza şi cooperarea româno-estonă în cadrul NATO, inclusiv în ceea ce priveşte situaţia de securitate la Marea Neagră şi Marea Baltică, dar şi în contextul rezultatelor Summitului NATO din 14 iunie, precum şi cooperarea dintre cele două ţări în cadrul Formatului Bucureşti 9 şi al Iniţiativei celor Trei Mari.
Preşedintele Iohannis va depune o coroană de flori la Monumentul Războiului de Independenţă şi va vizita Primăria oraşului Tallinn, Centrul e-Estonia şi start-up-ul Unicorn Squad, şcoală profesională de robotică. (sursa Agerpres)

Publicat în Politica

Preşedintele României, Klaus Iohannis, şi omologul său polonez, Andrzej Duda, au asistat astăzi, marţi, 11 mai 2021, la faza finală a exerciţiului militar „Justice Sword 21”, desfăşurat la Poligonul Smârdan din Galaţi, aşa cum cotidianul nostru a anunţat în articolul „Preşedintele Klaus Iohannis şi Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, vin la Poligonul de la Smârdan”.

La exerciţiu participă peste 5.000 de soldaţi din cele două ţări şi peste 500 de mijloace de luptă. Este un exerciţiu la care Polonia participă cu forţe desfăşurate în România, în cadrul prezenţei înaintate de pe flancul estic aliat, din structurile brigăzii multinaţionale NATO. Ambele ţări vor să îşi extindă colaborarea pe tema securităţii.

Ambii preşedinţi au apreciat exerciţiul şi au felicitat militarii. „Este extrem de important să aibă loc astfel de exerciţii pentru a verifica şi a creşte gradul de interoperativitate. Este pentru noi, pe flancul estic al NATO, extrem de important să avem forţe bine antrenate, bine pregătite pentru apărare”, a precizat Klaus Iohannis.

Omologul său polonez a apreciat invitaţia şi a spus că speră ca să se intensifice colaborarea dintre cele două ţări. „Mă bucură că există aceste condiţii de exerciţii comune, de demonstraţii comune. Este foarte important pentru soldaţii noştri, dar şi pentru soldaţii români că pot vedea şi lucra împreună. Am speranţa că vom putea să urmărim astfel de exerciţii şi în ţara mea, tot ale soldaţilor noştri, împreună”, a declarat Andrzej Duda, preşedintele Poloniei.

Exerciţiul are loc în cadrul efortului de creştere a interoperativităţii cu structurile altor state NATO.

Publicat în Eveniment

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, marţi, 04 mai 2021, actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, prin care cresc şi remuneraţiile.
Legea iniţiată de Guvern vizează creşterea atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar prin mărirea nivelului de remunerare şi eliminarea unor constrângeri.
Potrivit actului normativ, rezerviştii voluntari beneficiază de indemnizaţie de instalare egală cu solda de funcţie, la care se adaugă solda de grad şi solda de comandă, după caz, acordată la semnarea fiecărui contract cu durata de minim 3 ani.
Rezerviştii voluntari, în perioada în care nu participă la instruire sau la misiuni, sunt menţinuţi în sistemul public de pensii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi în sistemul asigurărilor de şomaj, beneficiază lunar de indemnizaţie în cuantum de 30% din sumă, reprezentând solda de funcţie în care sunt încadraţi conform contractului încheiat, la care se adaugă solda gradului deţinut.
"Rezerviştii voluntari care nu respectă angajamentul (...) şi/sau care întrerup instruirea iniţială din motive imputabile lor au obligaţia de a plăti cheltuielile efectuate pentru instruirea iniţială", prevede legea.
Potrivit actului normativ, pe durata participării la instruire sau la misiuni, rezerviştilor militari le este interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 28 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Rezerviştii voluntari pot fi concentraţi sau mobilizaţi pentru participarea la instruire sau îndeplinirea unor misiuni în ţară şi în afara teritoriului statului român, potrivit obligaţiilor asumate de România prin tratate internaţionale.

Publicat în Economie

Klaus Iohannis a fost întrebat, marţi, 27 aprilie 2021, în cadrul unei conferinţe de presă, despre criteriile de integritate anunţate în campanie, în contextul în care şeful CJ Iaşi, Costel Alexe, şi primarul din Iaşi, Mihai Chirica, ambii de la PNL, sunt cercetaţi penal.
Răspunsul şefului statului a fost: "Ar fi cazul să reacţioneze politic şi PNL, dacă nu o va face în următoarele zile, voi avea o discuţie pe această speţă", a replicat Iohannis.
Întrebat dacă vocea sa mai contează pentru PNL, în contextul în care şeful statului le-a cerut liberalilor să ia o decizie şi după apariţia acuzaţiilor la adresa lui Costel Alexe, Iohannis a răspuns: "Vom vedea".
Întrebările jurnaliştilor au venit ca urmare a faptului că patru persoane au fost reţinute la Iaşi, iar alte şapte au fost puse sub control judiciar în dosarul DIICOT în care sunt cercetaţi mai mulţi funcţionari din cadrul Primăriei Iaşi în legătură cu concesionarea unui teren al primăriei. Surse judiciare au precizat că primarul Iaşiului Mihai Chirica are calitatea de inculpat în acest dosar, după ce a fost audiat la DIICOT în cursul zilei de luni. El este acuzat de omisiunea sesizării, infracţiune pentru care Codul Penal prevede o pedeapsă cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă.
Fostul ministru al Mediului Costel Alexe este urmărit penal de Direcţia Naţională Anticorupţie pentru luare de mită şi instigare la delapidare, după ce a solicitat şi primit tablă şi alte produse siderurgice de la combinatul siderurgic Liberty Galaţi.

Citeşte şi Costel Alexe şi Bogdan Grecu, fostul director al combinatului siderurgic din Galaţi, plasaţi sub control judiciar de către DNA

Publicat în Politica

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că săptămâna viitoare va fi convocată o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru a discuta despre situaţia din zona Mării Negre. "Voi convoca pe săptămâna viitoare o şedinţă a CSAT dedicată special acestei zone de tensiune din Marea Neagră şi acumulării de trupe pe graniţa de est a Ucrainei. Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, dar vreau să îi asigur pe români că noi suntem pe fază", a declarat joi şeful statului.

El a catalogat situaţia din zonă "îngrijorătoare". "Au apărut tensiuni în regiunea Mării Negre cu accent special pe zona de graniţă de est a Ucrainei. Noi urmărim cu foarte mare atenţie aceste lucruri. Să nu îşi imagineze cineva că noi stăm şi aşteptăm informaţii de la alţii. Noi dăm informaţii altora, fiindcă avem servicii foarte performante pe această zonă. Am avut mai multe discuţii cu ministrul Apărării şi cu alţi conducători de servicii specializate, cunoaştem foarte bine situaţia din teren şi tensiunile care se creează acolo ne preocupă foarte mult. Suntem extrem de îngrijoraţi. Însă situaţia este una care trebuie extrem de atent evaluată, nu doar militar şi securitar, ci şi diplomatic. Şi acest lucru îl facem", a precizat preşedintele Klaus Iohannis citat de Agerpres.

Publicat în National

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat luni, 8 martie 2021, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021. Educaţia primeşte în 2021 doar 2,5% din PIB, în timp ce anul trecut acelaşi minister primea 2,7% din PIB alocare iniţială. Bugetul de stat a trecut fără amendamente de Parlament.
Suma exactă pe care Ministerul Educaţiei o primeşte de la Bugetul Statului este de 28,507 miliarde lei, iar raportată la PIB-ul estimat de 1116,8 miliarde lei, pe care s-a construit bugetul 2021, înseamnă 2,55% din PIB.
Suma este mai mică decât alocarea din 2020, când primise 30,574 miliarde lei, cu peste 2 miliarde de lei mai mult potrivit Ministerului Finanţelor. Din banii alocaţi, 20,031 miliarde lei sunt banii de salarii, care reprezintă 70,2% din buget.

„Investiţiile, reformele şi creşterea economică sunt pilonii pe care este construit bugetul pentru 2021, astfel încât să fie respectate totodată principiile responsabilităţii fiscal-bugetare şi al sustenabilităţii finanţelor publice. Ţinta de deficit bugetar, de 7,16% din PIB, indică un efort considerabil de consolidare bugetară, care nu împovărează cetăţeanul prin noi taxe şi impozite. Astfel se creează premisele unei creşteri economico-sociale echilibrate şi sustenabile.
Bugetul pe anul 2021, axat preponderent pe investiţii şi pe accesarea fondurilor europene, va permite dezvoltarea României în sectoare esenţiale, prea adesea ignorate în trecut. Sunt alocate sume semnificative pentru investiţii în infrastructura de transport, spitale şi şcoli, dar şi pentru continuarea eforturilor de gestionare a campaniei de vaccinare, precum şi a riscurilor asociate crizei sanitare şi economice provocate de pandemia de COVID-19. Investiţiile majore asigură susţinerea mediului de afaceri, noi oportunităţi de dezvoltare şi crearea de locuri de muncă mai bine plătite.
Creşterea ponderii în PIB a veniturilor din fonduri europene echivalează cu un angajament ferm al Guvernului de a beneficia pe deplin de investiţiile din fondurile europene şi de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Totodată, obiectivul de eficientizare a cheltuirii banului public nu se poate realiza, pe termen mediu, fără o amplă reformă a cadrului fiscal-bugetar şi a sistemului de administrare fiscală. Doar prin reforme autentice, care să genereze transparenţă şi eficienţă în sistemul administrativ, veniturile la bugetul de stat vor înregistra creşteri sustenabile, de care România are nevoie în anii următori”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

Publicat în National

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretul privind promulgarea legii prin care sunt eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi al Senatului a votat pe 17 februarie pentru eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari. Potrivit proiectului adoptat, nu se vor mai acorda nici cele aflate în plată.
Anunţul Administraţiei prezidenţial vine după ce Avocatul Poporului, Renate Weber, a anunţat că nu a sesizat Curtea Constituţională pentru legea care elimină pensiile speciale ale parlamentarilor. Asociaţia Foştilor Parlamentari înaintase o petiţiei Avocatului Poporului în care cerea sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate.
„Nu am sesizat Curtea Constituţională. Termenul a expirat ieri. Nu am identificat niciun motiv de neconstituţionalitate”, a declarat Renate Weber, pentru Digi24.ro.
Asociaţia Foştilor Parlamentari susţinea că este „discriminatoriu” ca cei care aplică legea, cum ar fi magistraţii, să primească pensie specială, iar parlamentarii, cei care „crează legea” să nu primească o indemnizaţie pentru limită de vârstă.
De asemenea, asociaţia susţine că abrogarea acestui „drept” „aruncă în derizoriu activitatea legislativă a parlamentarilor”. „Totodată, adoptarea acestui act legislativ aduce în discuţie teoria drepturilor câştigate, fiind un drept conferit prin lege, la fel ca pensiile de serviciu ale magistraţilor”, se mai arată în petiţie.
Asociaţia Foştilor Parlamentari se plânge şi că termenul de „pensie specială” vehiculat în diferite medii ale societăţii, este „manipulatoriu şi menit a crea confuzie şi repulsie” în rândul populaţiei. (Sursa digi24.ro)

Publicat în Politica