În urmă cu aproape 6 luni de zile, pe data de 23 decembrie, Guvernul format din PNL – USR PLUS – UDMR îşi prelua mandatul. Nu mai conteneau să se felicite unii pe alţii pentru reuşitele lor şi să dea speranţe nelimitate românilor. Doar că, după 6 luni de zile, speranţele s-au dovedit a fi deşarte. Promisiunile făcute în campania electorală de către PNL şi USR au picat precum piesele de domino.
S-au împlinit 6 luni de mandat pentru „noua clasă politică” reprezentată de PNL şi de USR-PLUS. Ce bilanţ are coaliţia? Cu ce rămân românii după aceste 6 luni?
Prima concluzie la 6 luni de mandat poate fi următoarea: multe certuri, multe conflicte, luptă acerbă pentru putere atât în coaliţie, cât şi în interiorul partidelor ce compun coaliţia. Conflictele din interiorul PNL şi USR – PLUS au ţinut agenda publică a ultimelor luni de zile. Dan Barna şi Dacian Cioloş se luptă pentru supremaţie în USR – PLUS, Florin Cîţu cu Ludovic Orban duc o bătălie pe viaţă şi pe moarte în PNL. Fiecare dintre aceşti lideri ai coaliţiei de guvernare este mai preocupat de propria sa luptă, de modalitatea în care poate capta toată puterea în propriile mâini. Dacian Cioloş vrea să îi fure partidul lui Dan Barna, Ludovic Orban vrea să scape de Florin Cîţu din funcţia de premier pentru a reveni el. Este o luptă a orgoliilor din care numai românii au de pierdut.
După 6 luni de zile ne-am fi aşteptat ca multe dintre promisiunile făcute de aşa-zisa nouă clasă politică să devină şi realitate. În schimb, fiecare ministru al noului val userist a fost într-o continuă campanie de imagine. Fostul ministru Voiculescu de la Sănătate a blocat un întreg sistem doar pentru că era mai preocupat de strategia lui de imagine. Ministrul Drulă de la Transporturi s-a bătut cu pumnul în piept în opoziţie că va realiza toate proiectele de infrastructură de care România are nevoie, doar că de 6 luni este la guvernare şi de 6 luni nu a făcut nimic. E mai uşor să te lauzi de pe margine, dar mai greu să şi faci ceva.
În cazul ministrului responsabil de fondurile europene şi de PNRR eşecul are cele mai grave consecinţe pentru România. Cristian Ghinea a îngropat PNRR şi şansele României de a putea accesa cât mai rapid banii europeni puşi la dispoziţie prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Ţări precum Grecia, Portugalia, Spania, Italia au deja PNRR-ul aprobat de Comisia Europeană. România încă aşteaptă.
După 6 luni de zile de guvernare, perioadă în care mediul de afaceri românesc a aşteptat o gură de aer din partea ministrului economiei de la USR, Claudiu Năsui, orice speranţă s-a năruit. Banii pentru sprijinirea firmelor româneşti întârzie să fie acordaţi. Mai mult, măsuri de sprijin sunt anulate din cauza incompetenţei ministrului Năsui. În privinţa domeniului justiţiei, Stelian Ion, cel foarte vocal în opoziţie, în cele 6 luni de mandat a reuşit doar să provoace revolta asociaţilor de magistraţi din România.
De asemenea, în toată această perioadă, am putut vedea cum fermierilor le-a ajuns cuţitul la os. Protestele fermierilor împotriva ministrului PNL al agriculturii au venit după un an extrem de greu, în care agricultura a fost afectată de secetă şi de criza de Covid-19. Guvernul PNL – USR PLUS – UDMR a lovit cât a putut în agricultura românească şi nu le-a păsat niciun moment de agricultori. Principalele probleme ale fermierilor, exprimate public, sunt: subvenţii de la bugetul naţional înjumătăţite faţă de 2020, întârzierea demarării noilor sesiuni de depunere a proiectelor europene, renunţarea la programul Tomata, excluderea investiţiilor în irigaţii şi a celor 8 depozite regionale din PNRR, riscul de insolvenţă pentru fermierii afectaţi de secetă în 2020 din cauza neacordării despăgubirilor.
Însă, cea mai mare problemă a României este aceea că actuala coaliţie a continuat politica economică păguboasă începută de Ludovic Orban în 2020, cea bazată pe împrumuturi. Economia care „duduie”, conform guvernanţilor, este ţinută în viaţă de împrumuturile pe care continuă să le facă Guvernul PNL – USR PLUS – UDMR.
Dacă economia ar dudui, aşa cum se laudă guvernanţii, atunci alocaţiile şi pensiile ar fi majorate aşa cum şi-au asumat anul trecut în campanie, atât PNL, cât şi USR – PLUS. Dacă lucrurile ar merge ca pe roate, atunci şomajul în România nu s-ar apropia de 6% (nivel la care era în guvernarea „rezist” a lui Dacian Cioloş).
6 luni au dovedit un lucru: actuala coaliţie este una a mediocrităţii. Cu oameni precum Ghinea, Mihăilă, Turcan, Năsui, Oros, dar şi alţii ca ei, puşi să gestioneze domenii vitale ale României nu putem avea speranţa că lucrurile vor merge mai bine. Mai rău e posibil, dar nu mai bine!

Consiliul Naţional al ALDE
Preşedinte Cristian Dima

Publicat în Politica

Bătălia pentru putere din PNL pune România pe pauză. În vreme ce situaţii disperate au loc în întreaga ţară cauzate de fenomenele extreme, liderii partidului de guvernământ par a fi mai preocupaţi de lupta lor internă.
Zilele trecute am putut vedea cum presa era luată cu asalt de valul de tragedii cauzate de inundaţii. Mai mulţi români şi-au pierdut viaţa în faţa şuvoaielor de apă. Cu toate acestea, competiţia internă din PNL a continuat nestingherită.
Pe principiul „apa trece, politica rămâne”, liderii PNL şi-au împărţit din nou ţara şi au mers la pas în competiţia electorală. În vreme ce românii se luptau cu apele, echipa Orban se lăuda cu victoriile reuşite în alegerile din mai multe filiale. În timp ce Galaţiul se confrunta cu vremea capricioasă, liderii PNL ţineau alegeri interne la municipiu. Aceeaşi situaţie şi la Brăila, acolo unde chiar locotenentul lui Ludovic Orban a fost să asiste la alegeri.
De cealaltă parte, echipa Cîţu era mai preocupată, în frunte cu premierul în exerciţiu, să combată declaraţiile adversarilor politici din interiorul partidului. În loc să genereze un sprijin real pentru românii afectaţi de şuvoaie, echipa Cîţu încerca din sediul Guvernului să convingă prefecţii de la USR şi PNL să îşi ia cizmele şi să coboare printre oameni.
Rolul unui premier este acela de a genera încredere că ţara este gestionată întru binele oamenilor. Premierul trebuie să le ofere românilor încredere că autorităţile ştiu ce trebuie făcut. Acest lucru nu poate fi realizat doar prin videoconferinţe cu prefecţii.
Dacă în cazul PNL putem să găsim o explicaţie legată de lipsa de reacţie în faţa unei situaţii extrem de dificilă pentru români, în privinţa partenerilor de coaliţie de la USR nu putem identifica vreo scuză.
Aţi văzut cumva vreun lider USR – PLUS să îşi pună cizmele în picioare şi să meargă în zonele afectate de inundaţii? L-aţi văzut pe vicepremierul Barna să dea dovadă de empatie faţă de români? Aţi văzut vreun ministru al USR – PLUS să se arate îngrijorat de soarta a milioane de români? Nu! Ministrul Drulă de la Transporturi era mai preocupat să îşi facă poze pe şantiere. Ministrul Sănătăţii, doamna Mihăilă, susţinea conferinţe de presă la un pupitru montat invers. Restul liderilor USR – PLUS nici nu s-au arătat public.
Incapacitatea guvernanţilor de a înţelege că este nevoie de sprijin pentru români, de empatie, de grijă pentru aceştia, ne arată că preocuparea celor care ne conduc este doar pentru binele lor şi doar al lor.
Doamnelor şi domnilor guvernanţi, arătaţi că sunteţi preocupaţi şi de români, nu doar de funcţii!

Consiliul Naţional al ALDE, Preşedinte Cristian Dima

Publicat în Politica

Antreprenorii români s-au săturat să tot aştepte banii europeni destinaţi întreprinderilor mici şi mijlocii în condiţiile în care Ministerul Economiei a blocat tot. Nu numai că nu au fost demarate noi programe destinate IMM-urilor, dar şi cele vechi, aflate în derulare, au fost blocate. Pe fondul crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a pus la dispoziţia ţărilor membre fonduri nerambursabile, dar şi alte instrumente financiare care vin în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, acestea fiind cele mai afectate în contextul economic actual. Pe scurt, este vorba despre granturi, împrumuturi şi garanţii. Ce s-a făcut la Ministerul Economiei pentru ca IMM-urile să poată beneficia de aceste programe europene? Au făcut în aşa fel încât au blocat tot! Aşa o lipsă de respect din partea ministerului de profil faţă de mediul de afaceri nu cred că a mai fost în ultimii 30 de ani.
Mii de firme sunt cu activitatea blocată sau  puternic diminuată din cauza crizei economice care a pus stăpânire pe ţara noastră. Cei care au îndrăznit să depună proiecte pe linii de finanţare acum blocate, nu mai reuşesc să respecte planurile de afaceri asumate din cauza faptului că se tot amână alocarea banilor pentru plăţi. Banii promişi de stat nu mai vin, noi linii de finanţare nu se deschid, iar mediul economic din România este la un pas de a se prăbuşi. Un colaps economic poate fi combătut doar cu intervenţii solide in partea statului prin programe de sprijin economic şi măsuri fiscale! Programele pentru IMM-uri trebuie deblocate urgent, altfel România va intra în colaps economic. Milioanele de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană vor fi pierdute, iar agenţii economici din ţara noastră se vor prăbuşi unul câte unul!

Publicat în Politica

Ministerul Finanţelor şi ANAF vor să oblige aproximativ 600.000 de PFA-uri şi circa 1 milion de firme să se înroleze pe platforma Spaţiu Privat Virtual (SPV) şi să transmită doar online documente către ANAF. Proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care vor să introducă această obligativitate a fost deja suspus dezbaterii publice.
Deşi pare o iniţiativă care ar trebui să uşureze relaţia dintre contribuabili şi stat, această intenţie nu face decât să fie o impunere agresivă a unei facilităţi care ar trebui să vină firesc, după ce sistemele informatice ale statului devin facile şi funcţionale în integritatea lor.
Este greu de înţeles de ce vor să oblige sute de mii de persoane fizice autorizate şi aproape un milion de firme, în mare parte IMM-uri, având în vedere că marii contribuabili sunt deja înrolaţi în SPV, fără o minimă investiţie în propriul sistem informatic care, se ştie, merge greu şi cu sincope. Astfel, Guvernul nu face decât - aşa cum se spune în popor - să pună căruţa înaintea boilor în graba de a desfiinţa dosarul cu şină. Deşi pare gratuită, înrolarea în SPV necesită certificat digital calificat de semnătură electronică ceea ce înseamnă o nouă cheltuială pentru micii întreprinzători, pentru persoanele fizice autorizate care şi aşa trec printr-o perioadă de criză economică acută din cauza pandemiei.
Să nu uităm că s-a mai procedat aşa atunci când a fost instituită obligativitatea achiziţionării caselor de marcat electronice fiscale, obligaţie care a pus sute de mii de mici întreprinzători sau PFA-uri să facă o cheltuială care s-a dovedit inutilă o bună perioadă de timp pentru că nu se putea realiza conectarea la sistemul informatic al ANAF.
La fel se poate întâmpla şi acum. Spaţiul Privat Virtual (SPV) acum este funcţional - când şi când cu sincope aşa cum ne-am obişnuit - însă vor rezista serverele unui aflux de aproape 2 milioane de noi utilizatori?

Publicat în Politica

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), program de maximă importanţă pentru reconstrucţia României şubrezită la propriu şi la figurat de criza provocată de pandemie, şi nu numai, ar trebui să fie colacul de salvare pentru ţara noastră. Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie 30 de miliarde de euro, însă riscăm să-i pierdem din cauza incompetenţei Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, ministerul responsabil de elaborarea acestui plan.
S-au perindat pe la conducerea ministerului şi USR, şi PNL. Indiferent cine a fost în fruntea acestui portofoliu, capacitatea de a întocmi un plan naţional bine pus la punct nu s-a numărat printre calităţile acestor miniştri. S-au dus la Comisia Europeană cu un simulacru de plan încercând să ducă cu preşul oficialii europeni, dar nu le-a mers. Au venit înapoi cu 100 de pagini de observaţii din partea Comisiei! Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, s-a făcut de ruşine deja de vreo două ori cand a prezentat nişte "schiţe" ale PNRR.
Termenul limită de prezentare a Programelor Naţionale de către statele membre este stabilit de Uniunea Europeană ca fiind 30 aprilie. Ai noştri au anunţat că vor transmite o nouă variantă până pe 31 mai 2021 dând dovadă de iresponsabilitate şi indiferenţă faţă de români şi de necazurile lor.
Nimeni nu mai poate avea încredere că ministrul Ghinea va fi capabil să elaboreze o variantă viabilă a PNRR! Ministrul Ghinea ar trebui să aibă decenţa de a lăsa pe cineva competent să-i ia locul!

Publicat în Politica

Creşterea atractivităţii Regiunii Sud-Est prin valorificarea potenţialului turistic şi al patrimoniului cultural şi natural este unul dintre obiectivele strategice ale Programului Operaţional Regional. Adică fonduri europene cu care regiunea noastră s-ar putea dezvolta. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii şi serviciilor, integrate într-o strategie care să valorifice potenţialul turistic al regiunii ar atrage milioane de euro din fonduri europene.
Autorităţile adminsitrativ-teritoriale trebuie să acorde prioritate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural antropic şi aici mă refer la monumente şi vestigii istorice, elemente arhitectonice de patrimoniu ca fiind un important factor de atractivitate turistică, dar şi la produsele de nişă, organizate şi comercializate în mod integrat, adică turismul gastronomic şi oenologic, itinerar şi de croazieră. Avem toate aceste elemente, însă prea des uitate ori neglijate.
Amenajarea falezei cu elemente specifice din toate zonele ţării, cu promovarea identităţii regionale şi naţionale, ar aduce beneficii pentru gălăţeni şi pentru turiştii interni şi externi, ar transforma zona, care ar deveni incomparabil mai atractivă din punct de vedere turistic.
Finanţările acordate pentru infrastructuri turistice şi restaurarea obiectivelor de patrimoniu au reprezentat şi reprezintă obiective ce pot fi finanţate prin intermediul programelor europene, însă autorităţile locale, trebuie să meargă pe proiecte corelate, unitar tratată zona. Proiectele fragmentate, fără o abordare coerentă şi integrată reduc dramatic şansa eligibilităţii şi a finanţării. Potenţialul turistic al Galaţiului trebuie valorizat, trebuie să-l generăm cu viziune, de frica staţionării sub spectrul subdezvoltării.

Publicat în Politica
Vineri, 05 Martie 2021 00:00

COMUNICAT DE PRESĂ 05.03.2021

Municipiul Galaţi este partener în proiectul BLUACT – Blue Growth Cities in Action, care a fost aprobat spre finanțare în cadrul programului URBACT III.

BluAct este o rețea de șapte orașe portuare europene, printre care se numără Piraeus (Grecia), Matosinhos (Portugalia), Burgas (Bulgaria), Mataro (Spania), Ostend (Belgia), Galati și Salerno cu scopul de a împărtăși bunele practici privind antreprenoriatul din economia albastră. Partenerul lider al proiectului este orașul Pireu din Grecia.

În cadrul proiectului, Municipiul Galați a organizat competiția de idei de afaceri în domeniul Economiei Albastre, inititulată Danube Growth Intiative.

In perioada noiembrie – decembrie 2020 s-a desfășurat  Programul de Incubare BluAct, program ce a cuprins 72 ore de pregătire realizate prin întâlniri între echipele câștigătoare și experți ai ULG. Programul de Incubare a avut drept scop realizarea de activități de consiliere, asistență, mentorat, instruire, acordată de experții ULG (Urban Local Group) în domeniul antreprenoriatului și al dezvoltării unei afaceri.

În data de 25 februarie 2021 a avut loc evenimentul Final Pitch, întâlnire în cadrul căreia echipa câștigătoare a competiției - Danube Eco Soap, a prezentat planul de afaceri elaborat în cadrul Programului de Incubare.

Echipa coordonată de dna. Prof univ. Abilitat Dr. Chimist Rodica Dinică a prezentat publicului prezent la eveniment un produs inovator dezvoltat de către tinerele antreprenoare Drd. Farmacist Anna Busuioc, Drd. Chimist Andreea Veronica Botezatu, Drd. Chimist Maria Daniela Mihăilă.

Danube Soap este un săpun prietenos cu mediul, obținut din grăsimi alimentare reziduale fiind un exemplu de bună practică în economia circulară locală și o oportunitate de promovare în cadrul economiei albastre. Inițiativa tinerelor antreprenoare din Galați a fost încurajată de către reprezentanții mediului de afaceri local pentru dezvoltarea afacerii nu doar în zona Dunării, ci pentru a deveni în timp o marcă emblematică la nivel european.

Publicat în De interes public
Pagina 2 din 2