Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, atrage atenţia că în România sunt mult mai mulţi cetăţeni îngrijoraţi de sfârşitul lunii, decât de schimbările climatice, în contextul Pachetului Fit for 55, propus de Comisia Europeană, care va creşte facturile la energie si combustibil pentru toţi cetăţenii.

„Această propunere va obliga furnizorii de energie si carburanţi să cumpere drepturi de poluare, iar preţul se va reflecta direct în factura consumatorului. Creşterea preţului combustibililor va conduce către un lanţ nesfârşit de scumpiri (alimente, transport, energie şi utilităţi), greu de suportat de cetăţenii români care nu beneficiază, din păcate, de nicio politică guvernamentală de creştere a nivelului de trai. Ar fi inuman să ajungem în punctul în care familiile cu venituri mici să fie cele care să plătească cel mai mult factura acestui demers, de altfel unul constructiv şi de viitor, dar în absenţa unor măsuri active de compensare”, a explicat Dan Nica.

Eurodeputatul PSD admite că deşi pachetul menţionat are multe elemente importante şi benefice, fiind compus din 12 propuneri legislative menite să reducă emisiile şi să putem atinge obiectivele fixate în ceea ce priveşte legea climatică, unele dintre aceste măsuri riscă să aibă un impact negativ asupra cetăţenilor vulnerabili, mai ales prin extinderea sistemului de certificate de emisii poluante (sistemul ETS) pentru carburanţii de transport si pentru energia termică pentru locuinţe.

Social-democratul a mai arătat că Fit for 55 mai prevede ca autorităţile publice, inclusiv cele locale, să fie obligate să renoveze 3% pe an din clădiri, în timp ce Fondul Social pentru Climă, propus pentru statele aflate în dificultate, va însemna ca jumătate din suma prevăzută să provină din bugetul propriu al statelor membre, lucru extrem de dificil de realizat de ţara noastră, în condiţiile austerităţii şi a datoriei publice fără precedent.

„Pachetul prezentat astăzi de Comisie este cel mai ambiţios pachet legislativ din această legislatură, iar Delegaţia Română S&D salută angajamentul CE pentru lupta împotriva schimbărilor climatice. Susţinem aşadar aceste eforturi, multe dintre propuneri fiind benefice, însă dacă dorim cu adevărat ca această tranziţie către o economie decarbonificată să devină realitate, ea trebuie să aibă în prim plan cetăţeanul şi să fie bazată pe principiul potrivit căruia nimeni nu este lăsat în urmă şi nimeni nu este tratat cu o dublă măsură”, a mai spus eurodeputatul PSD.

În acelaşi timp, Dan Nica s-a arătat surprins de faptul că în propunerea de astăzi Comisia  nu a inclus o revizuire a pachetului pe mobilitate, care prevede întoarcerea camioanelor goale în ţara de origine, odată la două săptămâni.

„Această aberaţie legislativă are un efect nociv asupra mediului, aşa cum o arată însăşi studiul de impact al CE. Ne aşteptăm ca, din această perspectivă, Comisarul pe Transport, Adina Vălean, să introducă măsura în pachet, în scopul alinierii cadrului legislativ european cu obiectivele climatice”, a precizat şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European.

Publicat în Politica

Programul naţional de start-up-uri în 2021 e un dezastru, aşa cum a fost şi în 2020. Renunţarea la Măsura 3 de susţinere a investiţiilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii a fost o decizie care a afectat puternic IMM-urile. PNRR-ul este şi el un program în care micii antreprenori sunt ignoraţi total.
Criza economică provocată de pandemie este accentuată şi de lipsa măsurilor de sprijini cu care ar fi trebuit să vină statul în sprijinul mediului de afaceri. Conjuctura economică actuală a atras, inevitabil, şi o criză a forţei de muncă.
Înainte de pandemie, ţara noastră înregistra o creştere a ratei şomajului în rândul tinerilorcu 17%. În prezent, s-a ajuns la 23%. În acelaşi timp, lipsa forţei de muncă pe care o resimt acut toţi antreprenorii rezidă din faptul că românii emigrează mai mult ca niciodată în special către ţările europene care deja au început să pună în practică programe europene de redresare şi reconstrucţie.
În România, dacă nu se va începe punerea în practică a investiţiilor derulate cu fondurile europene puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, şi care ar trebui puse în practică prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), vom ajunge la un deficit al forţei de muncă ce nu va putea fi acoperit prea uşor.
Unele state membre sunt la a patra rundă de susţinere a mediului de afaceri pentru revenirea din criza COVID, în timp ce România nu a are un Plan de Redresare finalizat şi aprobat. Dacă nu există mobilizare în această direcţie, ţara noastră se va confrunta cu o criză economică fără precedent!

Publicat în Politica

PNL, USR-PLUS şi UDMR sunt de mai bine de 6 luni la guvernare împreună. Marile promisiuni, marile reforme bat pasul pe loc. De 6 luni de zile viaţa românilor nu e mai bună, iar România nu e nici pe departe o ţară ca afară, aşa cum ne promiteau useriştii domnilor Barna şi Cioloş.

„După 6 luni de guvernare PNL - USR-PLUS - UDMR şi încă un an de guvernare sub Ludovic Orban economia gâfâie, sistemul de sănătate este şi el la pământ, iar agricultorilor le-a ajuns cuţitul la os. Viaţa tinerilor în România nu e mai bună, ci mai grea, a vârstnicilor la fel. Pe scurt, e durere mare! După 6 luni de guvernare PNL - USR-PLUS - UDMR încă aşteptăm să intre în România măcar 1 euro din cele 80 de miliarde de euro promise în campania electorală. Probabil că la toamnă va fi luat în discuţie PNRR-ul depus de România, un document care poate fi considerat cea mai cinică glumă pe care ministrul USR al fondurilor europene, Cristian Ghinea, putea să o facă României. În schimb, avem multe răfuieli politice în interiorul partidelor de guvernământ. Vedem zilnic cum taberele din PNL şi USR-PLUS intră prin «alunecare» pentru a se faulta între ele. În aceste condiţii apare o întrebare legitimă: ce ar face votanţii PNL şi USR-PLUS dacă ar trebui să voteze din nou?”, spune preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, Cristian Dima.

Acesta este de părere că votanţii PNL şi USR-PLUS trebuie să se uite întâi la ce fac aceste partide la guvernare, iar abia după aceea să aleagă. Cei care şi-au pus speranţele în cele două formaţiuni trebuie să vadă cine sunt cu adevărat cei cărora le-au dat votul şi ce fac ei cu încrederea acordată. „Pentru toţi cei care mai aveau dubii cu privire la statutul USR-PLUS pe scena politică, în aceste 6 luni de zile s-au convins, cel mai probabil, că USR-PLUS este şi va rămâne partidul sistemului, un partid care a readus epoca dosarelor politice «scurse» în presă”, a mai afirmat Cristian Dima.

Publicat în Politica

Liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, Dan Nica, a avut astăzi un schimb de opinii cu doamna Céline Gauer, şefa unităţii pentru redresare (DG RECOVER) din cadrul Comisiei Europene, cu privire la sectorul sănătăţii. Intervenţia eurodeputatului român a avut loc în cadrul grupului de lucru al Parlamentului European, care evaluează Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă.

Oficialul român a arătat că, în lumina pandemiei Covid-19, a devenit tot mai evident că în multe ţări din UE îmbătrânirea populaţiei şi migraţia reprezintă provocări care pun presiune din ce în ce mai mare pe durabilitatea sistemului de sănătate. Astfel, este esenţială abordarea onestă a tuturor problemelor structurale din sistem, precum şi dezvoltarea unui mecanism de asistenţă preventivă, cu măsuri de politici publice foarte bine direcţionate.

Europarlamentarul român a mai susţinut că România are nevoie urgentă de investiţii în infrastructura spitalicească locală, judeţeană şi regională, aceasta aflându-se în proprietatea autorităţilor locale. Acesta a atras atenţia că în PNRR a fost introdusă obligativitatea ca investiţiile să fie gestionate centralizat, la nivelul MS, printr-o agenţie care va deveni operaţională în 2023.

„Asta înseamnă blocarea investiţiilor locale şi întârzierea obţinerii rezilienţei în sănătate. PSD a solicitat în dese rânduri descentralizarea deciziei şi a finanţării la nivel de PNRR, astfel încât redresarea sistemului să se facă mai rapid şi mai simplificat”, a informat oficialul român, solicitând o opinie a Comisiei pe această temă.

„Faptul că România este departe de a avea un succes în ceea ce priveşte PNRR este confirmat de semnalele negative care continuă să vină de la Bruxelles. Riscăm să rămânem în coada clasamentului european dacă nu înţelegem mecanismele de aprobare a Planurilor Naţionale de Rezilienţă”, a mai spus şeful Delegaţiei PSD din Parlamentul European.

Publicat în Politica

În urmă cu aproape 6 luni de zile, pe data de 23 decembrie, Guvernul format din PNL – USR PLUS – UDMR îşi prelua mandatul. Nu mai conteneau să se felicite unii pe alţii pentru reuşitele lor şi să dea speranţe nelimitate românilor. Doar că, după 6 luni de zile, speranţele s-au dovedit a fi deşarte. Promisiunile făcute în campania electorală de către PNL şi USR au picat precum piesele de domino.
S-au împlinit 6 luni de mandat pentru „noua clasă politică” reprezentată de PNL şi de USR-PLUS. Ce bilanţ are coaliţia? Cu ce rămân românii după aceste 6 luni?
Prima concluzie la 6 luni de mandat poate fi următoarea: multe certuri, multe conflicte, luptă acerbă pentru putere atât în coaliţie, cât şi în interiorul partidelor ce compun coaliţia. Conflictele din interiorul PNL şi USR – PLUS au ţinut agenda publică a ultimelor luni de zile. Dan Barna şi Dacian Cioloş se luptă pentru supremaţie în USR – PLUS, Florin Cîţu cu Ludovic Orban duc o bătălie pe viaţă şi pe moarte în PNL. Fiecare dintre aceşti lideri ai coaliţiei de guvernare este mai preocupat de propria sa luptă, de modalitatea în care poate capta toată puterea în propriile mâini. Dacian Cioloş vrea să îi fure partidul lui Dan Barna, Ludovic Orban vrea să scape de Florin Cîţu din funcţia de premier pentru a reveni el. Este o luptă a orgoliilor din care numai românii au de pierdut.
După 6 luni de zile ne-am fi aşteptat ca multe dintre promisiunile făcute de aşa-zisa nouă clasă politică să devină şi realitate. În schimb, fiecare ministru al noului val userist a fost într-o continuă campanie de imagine. Fostul ministru Voiculescu de la Sănătate a blocat un întreg sistem doar pentru că era mai preocupat de strategia lui de imagine. Ministrul Drulă de la Transporturi s-a bătut cu pumnul în piept în opoziţie că va realiza toate proiectele de infrastructură de care România are nevoie, doar că de 6 luni este la guvernare şi de 6 luni nu a făcut nimic. E mai uşor să te lauzi de pe margine, dar mai greu să şi faci ceva.
În cazul ministrului responsabil de fondurile europene şi de PNRR eşecul are cele mai grave consecinţe pentru România. Cristian Ghinea a îngropat PNRR şi şansele României de a putea accesa cât mai rapid banii europeni puşi la dispoziţie prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă. Ţări precum Grecia, Portugalia, Spania, Italia au deja PNRR-ul aprobat de Comisia Europeană. România încă aşteaptă.
După 6 luni de zile de guvernare, perioadă în care mediul de afaceri românesc a aşteptat o gură de aer din partea ministrului economiei de la USR, Claudiu Năsui, orice speranţă s-a năruit. Banii pentru sprijinirea firmelor româneşti întârzie să fie acordaţi. Mai mult, măsuri de sprijin sunt anulate din cauza incompetenţei ministrului Năsui. În privinţa domeniului justiţiei, Stelian Ion, cel foarte vocal în opoziţie, în cele 6 luni de mandat a reuşit doar să provoace revolta asociaţilor de magistraţi din România.
De asemenea, în toată această perioadă, am putut vedea cum fermierilor le-a ajuns cuţitul la os. Protestele fermierilor împotriva ministrului PNL al agriculturii au venit după un an extrem de greu, în care agricultura a fost afectată de secetă şi de criza de Covid-19. Guvernul PNL – USR PLUS – UDMR a lovit cât a putut în agricultura românească şi nu le-a păsat niciun moment de agricultori. Principalele probleme ale fermierilor, exprimate public, sunt: subvenţii de la bugetul naţional înjumătăţite faţă de 2020, întârzierea demarării noilor sesiuni de depunere a proiectelor europene, renunţarea la programul Tomata, excluderea investiţiilor în irigaţii şi a celor 8 depozite regionale din PNRR, riscul de insolvenţă pentru fermierii afectaţi de secetă în 2020 din cauza neacordării despăgubirilor.
Însă, cea mai mare problemă a României este aceea că actuala coaliţie a continuat politica economică păguboasă începută de Ludovic Orban în 2020, cea bazată pe împrumuturi. Economia care „duduie”, conform guvernanţilor, este ţinută în viaţă de împrumuturile pe care continuă să le facă Guvernul PNL – USR PLUS – UDMR.
Dacă economia ar dudui, aşa cum se laudă guvernanţii, atunci alocaţiile şi pensiile ar fi majorate aşa cum şi-au asumat anul trecut în campanie, atât PNL, cât şi USR – PLUS. Dacă lucrurile ar merge ca pe roate, atunci şomajul în România nu s-ar apropia de 6% (nivel la care era în guvernarea „rezist” a lui Dacian Cioloş).
6 luni au dovedit un lucru: actuala coaliţie este una a mediocrităţii. Cu oameni precum Ghinea, Mihăilă, Turcan, Năsui, Oros, dar şi alţii ca ei, puşi să gestioneze domenii vitale ale României nu putem avea speranţa că lucrurile vor merge mai bine. Mai rău e posibil, dar nu mai bine!

Consiliul Naţional al ALDE
Preşedinte Cristian Dima

Publicat în Politica

Bătălia pentru putere din PNL pune România pe pauză. În vreme ce situaţii disperate au loc în întreaga ţară cauzate de fenomenele extreme, liderii partidului de guvernământ par a fi mai preocupaţi de lupta lor internă.
Zilele trecute am putut vedea cum presa era luată cu asalt de valul de tragedii cauzate de inundaţii. Mai mulţi români şi-au pierdut viaţa în faţa şuvoaielor de apă. Cu toate acestea, competiţia internă din PNL a continuat nestingherită.
Pe principiul „apa trece, politica rămâne”, liderii PNL şi-au împărţit din nou ţara şi au mers la pas în competiţia electorală. În vreme ce românii se luptau cu apele, echipa Orban se lăuda cu victoriile reuşite în alegerile din mai multe filiale. În timp ce Galaţiul se confrunta cu vremea capricioasă, liderii PNL ţineau alegeri interne la municipiu. Aceeaşi situaţie şi la Brăila, acolo unde chiar locotenentul lui Ludovic Orban a fost să asiste la alegeri.
De cealaltă parte, echipa Cîţu era mai preocupată, în frunte cu premierul în exerciţiu, să combată declaraţiile adversarilor politici din interiorul partidului. În loc să genereze un sprijin real pentru românii afectaţi de şuvoaie, echipa Cîţu încerca din sediul Guvernului să convingă prefecţii de la USR şi PNL să îşi ia cizmele şi să coboare printre oameni.
Rolul unui premier este acela de a genera încredere că ţara este gestionată întru binele oamenilor. Premierul trebuie să le ofere românilor încredere că autorităţile ştiu ce trebuie făcut. Acest lucru nu poate fi realizat doar prin videoconferinţe cu prefecţii.
Dacă în cazul PNL putem să găsim o explicaţie legată de lipsa de reacţie în faţa unei situaţii extrem de dificilă pentru români, în privinţa partenerilor de coaliţie de la USR nu putem identifica vreo scuză.
Aţi văzut cumva vreun lider USR – PLUS să îşi pună cizmele în picioare şi să meargă în zonele afectate de inundaţii? L-aţi văzut pe vicepremierul Barna să dea dovadă de empatie faţă de români? Aţi văzut vreun ministru al USR – PLUS să se arate îngrijorat de soarta a milioane de români? Nu! Ministrul Drulă de la Transporturi era mai preocupat să îşi facă poze pe şantiere. Ministrul Sănătăţii, doamna Mihăilă, susţinea conferinţe de presă la un pupitru montat invers. Restul liderilor USR – PLUS nici nu s-au arătat public.
Incapacitatea guvernanţilor de a înţelege că este nevoie de sprijin pentru români, de empatie, de grijă pentru aceştia, ne arată că preocuparea celor care ne conduc este doar pentru binele lor şi doar al lor.
Doamnelor şi domnilor guvernanţi, arătaţi că sunteţi preocupaţi şi de români, nu doar de funcţii!

Consiliul Naţional al ALDE, Preşedinte Cristian Dima

Publicat în Politica

Antreprenorii români s-au săturat să tot aştepte banii europeni destinaţi întreprinderilor mici şi mijlocii în condiţiile în care Ministerul Economiei a blocat tot. Nu numai că nu au fost demarate noi programe destinate IMM-urilor, dar şi cele vechi, aflate în derulare, au fost blocate. Pe fondul crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, Uniunea Europeană a pus la dispoziţia ţărilor membre fonduri nerambursabile, dar şi alte instrumente financiare care vin în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, acestea fiind cele mai afectate în contextul economic actual. Pe scurt, este vorba despre granturi, împrumuturi şi garanţii. Ce s-a făcut la Ministerul Economiei pentru ca IMM-urile să poată beneficia de aceste programe europene? Au făcut în aşa fel încât au blocat tot! Aşa o lipsă de respect din partea ministerului de profil faţă de mediul de afaceri nu cred că a mai fost în ultimii 30 de ani.
Mii de firme sunt cu activitatea blocată sau  puternic diminuată din cauza crizei economice care a pus stăpânire pe ţara noastră. Cei care au îndrăznit să depună proiecte pe linii de finanţare acum blocate, nu mai reuşesc să respecte planurile de afaceri asumate din cauza faptului că se tot amână alocarea banilor pentru plăţi. Banii promişi de stat nu mai vin, noi linii de finanţare nu se deschid, iar mediul economic din România este la un pas de a se prăbuşi. Un colaps economic poate fi combătut doar cu intervenţii solide in partea statului prin programe de sprijin economic şi măsuri fiscale! Programele pentru IMM-uri trebuie deblocate urgent, altfel România va intra în colaps economic. Milioanele de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană vor fi pierdute, iar agenţii economici din ţara noastră se vor prăbuşi unul câte unul!

Publicat în Politica

Ministerul Finanţelor şi ANAF vor să oblige aproximativ 600.000 de PFA-uri şi circa 1 milion de firme să se înroleze pe platforma Spaţiu Privat Virtual (SPV) şi să transmită doar online documente către ANAF. Proiectul de ordonanţă de urgenţă prin care vor să introducă această obligativitate a fost deja suspus dezbaterii publice.
Deşi pare o iniţiativă care ar trebui să uşureze relaţia dintre contribuabili şi stat, această intenţie nu face decât să fie o impunere agresivă a unei facilităţi care ar trebui să vină firesc, după ce sistemele informatice ale statului devin facile şi funcţionale în integritatea lor.
Este greu de înţeles de ce vor să oblige sute de mii de persoane fizice autorizate şi aproape un milion de firme, în mare parte IMM-uri, având în vedere că marii contribuabili sunt deja înrolaţi în SPV, fără o minimă investiţie în propriul sistem informatic care, se ştie, merge greu şi cu sincope. Astfel, Guvernul nu face decât - aşa cum se spune în popor - să pună căruţa înaintea boilor în graba de a desfiinţa dosarul cu şină. Deşi pare gratuită, înrolarea în SPV necesită certificat digital calificat de semnătură electronică ceea ce înseamnă o nouă cheltuială pentru micii întreprinzători, pentru persoanele fizice autorizate care şi aşa trec printr-o perioadă de criză economică acută din cauza pandemiei.
Să nu uităm că s-a mai procedat aşa atunci când a fost instituită obligativitatea achiziţionării caselor de marcat electronice fiscale, obligaţie care a pus sute de mii de mici întreprinzători sau PFA-uri să facă o cheltuială care s-a dovedit inutilă o bună perioadă de timp pentru că nu se putea realiza conectarea la sistemul informatic al ANAF.
La fel se poate întâmpla şi acum. Spaţiul Privat Virtual (SPV) acum este funcţional - când şi când cu sincope aşa cum ne-am obişnuit - însă vor rezista serverele unui aflux de aproape 2 milioane de noi utilizatori?

Publicat în Politica

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), program de maximă importanţă pentru reconstrucţia României şubrezită la propriu şi la figurat de criza provocată de pandemie, şi nu numai, ar trebui să fie colacul de salvare pentru ţara noastră. Uniunea Europeană ne pune la dispoziţie 30 de miliarde de euro, însă riscăm să-i pierdem din cauza incompetenţei Ministerului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, ministerul responsabil de elaborarea acestui plan.
S-au perindat pe la conducerea ministerului şi USR, şi PNL. Indiferent cine a fost în fruntea acestui portofoliu, capacitatea de a întocmi un plan naţional bine pus la punct nu s-a numărat printre calităţile acestor miniştri. S-au dus la Comisia Europeană cu un simulacru de plan încercând să ducă cu preşul oficialii europeni, dar nu le-a mers. Au venit înapoi cu 100 de pagini de observaţii din partea Comisiei! Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, s-a făcut de ruşine deja de vreo două ori cand a prezentat nişte "schiţe" ale PNRR.
Termenul limită de prezentare a Programelor Naţionale de către statele membre este stabilit de Uniunea Europeană ca fiind 30 aprilie. Ai noştri au anunţat că vor transmite o nouă variantă până pe 31 mai 2021 dând dovadă de iresponsabilitate şi indiferenţă faţă de români şi de necazurile lor.
Nimeni nu mai poate avea încredere că ministrul Ghinea va fi capabil să elaboreze o variantă viabilă a PNRR! Ministrul Ghinea ar trebui să aibă decenţa de a lăsa pe cineva competent să-i ia locul!

Publicat în Politica

Creşterea atractivităţii Regiunii Sud-Est prin valorificarea potenţialului turistic şi al patrimoniului cultural şi natural este unul dintre obiectivele strategice ale Programului Operaţional Regional. Adică fonduri europene cu care regiunea noastră s-ar putea dezvolta. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii şi serviciilor, integrate într-o strategie care să valorifice potenţialul turistic al regiunii ar atrage milioane de euro din fonduri europene.
Autorităţile adminsitrativ-teritoriale trebuie să acorde prioritate pentru punerea în valoare a patrimoniului cultural antropic şi aici mă refer la monumente şi vestigii istorice, elemente arhitectonice de patrimoniu ca fiind un important factor de atractivitate turistică, dar şi la produsele de nişă, organizate şi comercializate în mod integrat, adică turismul gastronomic şi oenologic, itinerar şi de croazieră. Avem toate aceste elemente, însă prea des uitate ori neglijate.
Amenajarea falezei cu elemente specifice din toate zonele ţării, cu promovarea identităţii regionale şi naţionale, ar aduce beneficii pentru gălăţeni şi pentru turiştii interni şi externi, ar transforma zona, care ar deveni incomparabil mai atractivă din punct de vedere turistic.
Finanţările acordate pentru infrastructuri turistice şi restaurarea obiectivelor de patrimoniu au reprezentat şi reprezintă obiective ce pot fi finanţate prin intermediul programelor europene, însă autorităţile locale, trebuie să meargă pe proiecte corelate, unitar tratată zona. Proiectele fragmentate, fără o abordare coerentă şi integrată reduc dramatic şansa eligibilităţii şi a finanţării. Potenţialul turistic al Galaţiului trebuie valorizat, trebuie să-l generăm cu viziune, de frica staţionării sub spectrul subdezvoltării.

Publicat în Politica
Pagina 1 din 2