Preţurile ridicate la energie au un impact negativ major asupra consumatorilor din Uniunea Europeană, fie că este vorba despre familii sau despre întreprinderi. Astfel, în octombrie 2022, ţările UE au adoptat un regulament de urgenţă pentru a aborda problema preţurilor ridicate la energie şi pentru a ajuta cetăţenii şi întreprinderile care resimt cel mai mult efectele crizei energetice.

Totodată, liderii UE au invitat Consiliul şi Comisia să prezinte de urgenţă decizii concrete cu privire la unele măsuri suplimentare, inclusiv cu privire la: achiziţii comune voluntare de gaze, o nouă valoare de referinţă complementară pentru gaze, un coridor de preţuri dinamic temporar pentru tranzacţiile cu gaze naturale şi un cadru temporar al UE pentru plafonarea preţului gazelor în producţia de energie electrică.

În şedinţa plenară a Parlamentului European, s-au purtat dezbateri cu privire la acest subiect extrem de important în condiţiile în care deja iarna se pregăteşte să-şi intre în drepturi.

Europarlamentarul gălăţean Dan Nica a luat cuvântul în numele grupului S&D şi s-a adresat prezidiului plenului în termeni duri: „Doamnă preşedintă, doamnă comisară, domnule ministru, scopul acestei comunicări a Comisiei ar trebui să fie unul foarte clar, şi anume să ţină facturile pentru cetăţenii europeni la un nivel acceptabil, suportabil şi firmele din Uniunea Europeană să poată să traverseze iarna asta şi să producă ceva. Măsura principală care este plasa de siguranţă sau declanşarea mecanismului de siguranţă se face doar dacă preţurile TTF (bursa de gaze) pentru două săptămâni vor avea o creştere mai mare de 275 de euro şi, deci cumulativ, dacă preţul LNG (gaze naturale lichefiate) pe 10 zile faţă de preţul de referinţă are o creştere mai mare de 58 de euro. Doamnă comisară, ori cei care fac speculaţii au scris această chestiune/idee, ori e o greşeală de dactilografie. Pentru că dacă e cu «şi» ce înţelegem: că dacă e 1000 de euro la gaze şi doar 57 de euro creşterea în lege rămâne aşa, nu avem plasă de siguranţă. Probabil că această chestiune trebuie să o luaţi ca fiind o avertizare extrem de serioasă. Nu pot să nu existe măsuri de siguranţă care să nu fie puse sau să poată să fie aplicate niciodată. Pe de altă parte, dacă e urgenţă, cine a pus 1 ianuarie? 1 decembrie e peste două săptămâni, nu începe iarna? Sau poate la Bruxelles se face frig după 1 ianuarie, dar în toată Uniunea Europeană iarna începe la 1 decembrie. Şi această chestiune arată că nu vom avea şi nu vom putea atinge obiectivul nostru: oamenii să aibă facturi suportabile, firmele să poată să supravieţuiască, brutarii să facă pâine. Astăzi, când vorbim, sute de mii de firme din Uniunea Europeană îşi închid porţile şi sute de mii de oameni intră în şomaj. Acestea nu sunt măsuri de siguranţă şi nu sunt măsuri urgente. Şi vă cer să-i transmiteţi doamnei Ursula von der Leyen că aceste măsuri de corectare trebuie luate imediat şi să avem măsuri care să poată să intre în funcţiune acum, până nu este prea târziu”, a spus Dan Nica.

Raportul Comisiei Europene cu privire la stadiul în care se află România în vederea aderării la Schengen va fi discutat miercuri la Bruxelles de Colegiul comisarilor (n.r. - o echipă de comisari, câte unul din fiecare ţară a UE). În acest moment, România se confruntă cu opoziţia Olandei şi, mai nou, şi cu cea a Suediei, al cărei Parlament a dat un vot negativ primirii ţării noastre în spaţiul Schengen.

Potrivit unor surse de la Bruxelles citate de Euractiv, rapoartele privind pregătirea Bulgariei, Croaţiei şi României pentru aderarea la Schengen sunt pozitive. Raportul privind extinderea Schengen va ajunge apoi la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), care ar urma să se reunească în 8 şi 9 decembrie şi să ia o decizie.

Premierul Nicolae Ciucă spunea la finalul lunii octombrie că raportul de evaluare realizat de experţii Comisiei Europene şi ai statelor membre privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen este "foarte pozitiv".

Olanda nu şi-a trimis însă experţi în România, invocând că această misiune „nu a fost suficient de largă”. De asemenea, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, "crede" că "Olanda nu a luat încă o decizie privind aderarea României la spaţiul Schengen", el spunând recent, la Digi 24, că "e încă spaţiu pentru demersuri politice, diplomatice, tehnice", notează Hotnews.

Dan Nica, liderul Delegaţiei PSD din Parlamentul European, o acuză pe Ramona Strugariu şi pe colegii ei eurodeputaţi ai partidului condus de Dacian Cioloş că „acţionează cu premeditare şi consecvenţă împotriva intereselor esenţiale ale României şi ale românilor”.
„Am reuşit, împreună cu Victor Negrescu, să obţinem sprijinul Grupului S&D şi al altor familii politice din Parlamentul European pentru a avea condiţii de acordare a fondurilor UE adaptate contextului războiului din imediata noastră vecinătate, crizei energetice şi riscului crizei alimentare globale. Asta e vestea bună pentru români: datorită amendamentului nostru la Regulamentul RepowerEU, aceste fonduri pot ajunge mai repede, acolo unde e mai multă nevoie de ele. Flexibilizarea şi adecvarea la realitatea atât de presantă nu înseamnă câtuşi de puţin evitarea reformelor - cum susţine, fără temei, Ramona Strugariu. Aici e vestea rea pentru ea şi colegii ei de partid: încercarea lor de a capitaliza electoral, cu orice preţ, chiar şi acela al sabotării propriei ţări, nu mai ţine nici la Bruxelles, nici la Bucureşti”, a declarat Dan Nica.
Liderul europarlamentarilor PSD subliniază că toţi reprezentanţii României ar trebui să susţină, la votul din plen, programat peste două săptămâni, modificarea regulamentului UE ce va permite accesarea rapidă şi eficientă a fondurilor europene de către statele membre afectate de consecinţele războiului şi de criza preţurilor la energie.
„A vota împotriva acestui amendament - aşa cum au făcut, în comisia de specialitate, membrii Renew, instigaţi de europarlamentarii Reper - înseamnă a-i condamna pe români la dificultăţi majore, în perioada imediat următoare, care se anunţă extrem de complicată”, a punctat Dan Nica.

Comisia Europeană a acordat Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia”, aseară, la Bruxelles, în cadrul unei ceremonii oficiale, la care au participat sute de persoane, titlul „Marca Patrimoniului European”.
Acest important şi râvnit trofeu a fost acordat pentru rolul deosebit pe care Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi (astăzi sediul Bibliotecii) l-a avut în istoria şi cultura europeană, precum şi în crearea Europei de astăzi.
Încântat de acest nou succes al Galaţiului, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a declarat: „Îi felicit pe toţi cei implicaţi în acest demers şi pentru obţinerea acestui valoros trofeu care pune Galaţiul şi fostul Palat al Comisiei Europene a Dunării pe harta patrimoniului european”.
În România, în afară de Palatul Comisiei Europene a Dunării de la Galaţi, acest titlu european a mai fost primit doar de Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighetu Marmaţiei.
„Este o mare onoare pentru noi să primim acest trofeu. A fost un efort al întregii echipe şi ţin să le mulţumesc colegilor pentru tot. Totodată, mulţumesc Consiliului Judeţean, principalul nostru partener, care sprijină activitatea Bibliotecii şi toate eforturile noastre de a conserva patrimoniul pe care îl gestionăm. Îi mulţumim de asemenea domnului prof. univ. dr. Constantin Ardeleanu, care ne-a fost aproape în acest proiect. Trofeul este, în primul rând, al comunităţii gălăţene, dar şi al României”, a spus Corina-Emanuela Dobre, managerul Bibliotecii Judeţene „V. A. Urechia” din Galaţi.
Situl de la Galaţi a fost înscris în marea competiţie europeană de Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Galaţi, cu un proiect serios, prin intermediul căruia a fost prezentată istoria clădirii monument istoric, a fost argumentată semnificaţia europeană a sitului şi s-au propus o serie de acţiuni şi evenimente de promovare a Palatului Comisiei Europene a Dunării, de conştientizare şi de insuflare în rândul publicului, în special celui tânăr, a valorilor europene şi sentimentului de apartenenţă la marea familie europeană, se arată într-un comunicat al Bibliotecii.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat marţi, 15 martie 2022, că a convocat un summit extraordinar al liderilor ţărilor din Alianţa Nord-Atlantică pe data de 24 martie la Bruxelles, unde va participa, potrivit Casei Albe, şi preşedintele american Joe Biden, relatează AFP şi Reuters.

Joe Biden va lua parte de asemenea la o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE care va avea loc tot la Bruxelles. Summitul NATO va aborda "consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia, sprijinul nostru ferm pentru Ucraina şi întărirea capacităţii de descurajare şi a apărării NATO în faţa noii realităţi pentru securitatea noastră", a transmis Stoltenberg printr-un comunicat de presă.

"În această perioadă critică, America de Nord şi Europa trebuie să continue să facă front comun", a mai spus el.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a anunţat că preşedintele american va participa la summitul Alianţei pentru a reafirma "angajamentul ferm" al SUA faţă de aliaţii lor din NATO, în plină invazie rusă în Ucraina.

Biden va participa de asemenea la o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE, în cursul căreia vor fi evocate eforturile care urmăresc impunerea de sancţiuni economice Rusiei, furnizarea de ajutor umanitar celor afectaţi de violenţă şi reacţia la alte provocări, a precizat purtătoarea de cuvânt.

În altă ordine de idei, ministrul polonez de Externe, Zbigniew Rau, a declarat tot marţi că "pare foarte probabilă" o vizită a preşedintelui american în Polonia, cu ocazia deplasării liderului de la Casa Albă în Europa, potrivit agenţiei poloneze de ştiri PAP.

"Este greu de imaginat un loc mai bun pentru a marca poziţia SUA şi NATO în ansamblul său decât cea mai puternică legătură de pe flancul estic, care este Polonia", a afirmat şeful diplomaţiei poloneze, citat de Agerpres.

Guvernul ungar a calificat marţi ca inacceptabil ceea ce consideră a fi un şantaj din partea Bruxelles-ului cu privire la validarea planului său de redresare şi se declară gata să renunţe la fondurile europene, cu două zile înaintea expirării termenului limită de examinare de către Comisia Europeană, informează AFP citat de stiripesurse.ro.
"Da, ne putem lipsi" de fondurile europene,"avem destui bani pentru a începe aceste proiecte" de redresare, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto într-un interviu acordat AFP la Strasbourg.
Analiza planului de redresare transmis la Bruxelles pe 12 mai, dar care se confruntă de luni de zile cu dezacorduri pe subiectul respectării statului de drept în Ungaria, a fost prelungită până pe 30 septembrie de către Comisia Europeană. Executivul european a evidenţiat în special o luptă insuficientă împotriva corupţiei şi lipsa de independenţă din justiţie.
Szijjarto nu se aşteaptă la un acord din partea Bruxelles-ului până joi. În opinia sa,"dezbaterea nu este dacă planul de redresare este bun sau nu". Blocajul are legătură cu adoptarea în iunie a unei legi acuzate că subminează drepturile persoanelor LGBT +, lege pe care guvernul Viktor Orban o prezintă drept un instrument pentru protejarea copiilor. "Folosirea fondurilor europene ca mijloc de şantaj pentru a promova schimbarea politică este inacceptabilă", a insistat Peter Szijjarto.
Dacă Bruxellesul decide sau nu să prelungească în continuare termenul limită pentru examinarea planului Ungariei de investiţii şi reformă care ar permite Budapestei să beneficieze de 7,2 miliarde de euro în subvenţii din partea UE, "nu cred că are vreo importanţă, pentru că nu vom face niciun compromis pe acest subiect", a afirmat ministrul ungar de externe.

Instanţa din Belgia a ordonat miercuri, 31 martie 2021, guvernului belgian să ridice în termen de 30 de zile toate măsurile restrictive impuse în contextul pandemiei, relatează Politico şi Agerpres. În caz de neconformare, guvernului îi va fi aplicată o penalitate de 5.000 de euro pe zi, potrivit presei locale.
Acţiunea în justiţie a fost introdusă de Liga Drepturilor Omului, care a argumentat că nu a fost prezentată baza legală a măsurilor respective şi că, prin urmare, ordinele ministeriale care stabileau restricţiile sunt ilegale.
Judecătorul a hotărât în favoarea organizaţiei, admiţând argumentul acesteia conform căreia guvernul nu a prezentat o bază legală suficientă pentru impunerea restricţiilor şi i-a acordat un termen de 30 de zile pentru remedierea situaţiei.
Belgia a impus restricţii de circulaţie pe timp de noapte şi închiderea tuturor magazinelor cu produse neesenţiale - unde accesul este permis doar cu programare -, în cadrul eforturilor de combatere a pandemiei. Toate călătoriile în afara ţării sunt interzise, cu excepţia celor esenţiale, cum sunt cele în scop profesional sau pentru îngrijirea unui membru de familie în străinătate.
Rămâne însă de văzut dacă guvernul belgian va respecta ordinul tribunalului, cu atât mai mult cu cât amenda este plafonată la 200.000 de euro, potrivit cotidianului Le Soir, scrie agenţia dpa.

Asociaţia „Moldova Vrea Autostradă” - MVA a anunţat, vineri, 26 martie 2021, că a fost înscrisă în Registrul Transparenţei al Comisiei Europene, şi a fost inclusă în categoria III şi anume „Organizaţii neguvernamentale”, mai precis: „Organizaţii neguvernamentale, platforme, reţele şi organizaţii similare”.
Registrul de transparenţă este o bază de date în care figurează organizaţiile care încearcă să influenţeze procesul de legiferare şi punerea în aplicare a politicilor de către instituţiile UE. Registrul arată ce interese sunt urmărite, de către cine şi cu ce buget. În acest fel, registrul permite controlul public, oferindu-le cetăţenilor şi altor grupuri de interese posibilitatea de a urmări activităţile de lobby.
Scopul registrului de transparenţă este acela de a se asigura că cei care încearcă să interacţioneze cu instituţiile UE îşi declară interesul în mod public şi oferă informaţii despre ei înşişi. Înregistrarea este voluntară, dar poate fi necesară pentru anumite tipuri de acces.
„Este un moment important pentru MVA care validează eforturile discrete făcute de noi până acum la Bruxelles dar mai ales deschide noi posibilităţi de relaţionare cu membrii Parlamentului European şi cu structuri specializate ale Comisiei Europene promovând principiul transparenţei”, a declarat Marius Alexa membru în conducerea colectivă a asociaţiei.
„Înscrierea în Registrul Transparenţei ne va oferi posibilitatea de a intensifica activităţile de lobby ale MVA la Bruxelles, într-un cadru transparent, prin care atât cetăţenii cât şi instituţiile europene pot urmări activitatea noastră, obiectivele urmărite şi resursele alocate în acest sens”, a declarat Iulian Boia coordonator al operaţiunilor MVA la Bruxelles şi membru în conducerea colectivă a asociaţiei.

Comisia Europeană va lansa miercuri un program menit să studieze mutaţiile coronavirusului, a dezvăluit preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, într-un interviu acordat pentru ediţia de marţi a cotidianului financiar francez Les Echos, notează AFP.
Numit "Hera incubator", noul program "va reuni companii farmaceutice, autorităţi sanitare, oameni de ştiinţă şi Comisia Europeană, cu importante fonduri dedicate", a afirmat ea, fără să precizeze sumele.
"De acum înainte, şi în paralel cu eforturile asupra vaccinurilor actuale, trebuie să ajutăm producătorii să dezvolte capacităţi de producţie" pentru "vaccinuri din generaţia a doua", a detaliat Ursula von der Leyen în acest interviu, explicând că "aceste mutaţii ne îngrijorează foarte mult".
Bruxelles şi-a anunţat deja intenţia de a lansa o nouă agenţie europeană, Health Emergency Response Authority (HERA, Autoritatea pentru reacţii sanitare de urgenţă), pentru a lupta împotriva viitoarelor pandemii şi o coordonare mai bună între cei 27.
În ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a unor noi vaccinuri capabile să răspundă mai bine la mutaţiile COVID-19, comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a anunţat duminică o accelerare a procedurii de autorizare de către Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA).
Pe de altă parte, preşedinta executivului european a mai lansat în acest interviu un apel la "dezvoltarea unor parteneriate mai sistematice între laboratoare, cu o partajare controlată a licenţelor, dincolo de etapa unică de îmbuteliere". (Sursa Agerpres)