Toţi copiii din Smârdan care au absolvit anul acesta clasa a VIII-a au vizitat, miercuri, 14 iulie 2021, Parlamentul României. Cu această ocazie, elevii au avut oportunitatea de a cunoaşte istoria instituţiei şi rolul ei legislativ, şi au făcut turul Palatului Parlamentului ghidaţi de deputatul USR Bogdan Rodeanu.
„Pentru ei, noi reprezentăm oamenii politici, oamenii care fac legile, oamenii care apar mereu la televizor şi oamenii pentru care părinţii lor votează. Pentru noi, ei sunt viitorul. Iar viitorul se construieşte atât prin fuziunea dintre generaţii, cât şi prin încredere: avem încredere în ei, în cei ce au zâmbit de la pupitru, natural, degajat, calm, aşa cu ar trebui să facă orice politician. Şi avem multe de învăţat de la ei. O vizită în Parlament a însemnat emoţie, dar şi aprofundarea faptului că, o încăpere mare, somptuoasă, nu este decât un spaţiu unde politicienii lucrează. Transparenţa este esenţială şi nu se transmite prin programe televizate. O zi în Parlament a făcut delimitarea între politician şi om. Copiii au învăţat că, dincolo de costume, dincolo de declaraţii de presă şi de dezbateri, dincolo de divergenţe şi de lupte politice, noi suntem umani şi suntem oamenii care au fost, cândva, copii. Mulţi politicieni şi-au uitat copilăria, în momentul în care au păşit în Parlament. Au fost forţaţi sau şi-au autoimpus. Prezenţa copiilor din Smârdan la pupitrul Camerei Deputaţilor ne-a făcut pe noi, ca politicieni, să ne reamintim că «România e casa noastră» şi că avem încredere în viitor. Alături de primarul Zinica Silviu, voi repeta că «România e casa noastră». Este casa celor mari, celor mici, celor care au votat, celor care vor vota, poate pentru prima dată în viaţă. Pentru că împreună alegem viitorul României. Indiferent de vârstă”, a declarat deputatul Bogdan Rodeanu.

Publicat în Politica

Camera Deputaţilor a ratificat, săptămâna trecută, Acordul între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind cooperarea în domeniul tehnico-militar, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi semnat la Bucureşti în luna septembrie 2020. Acesta vine ca urmare a schimbărilor intervenite în contextul regional de securitate din ultimii ani.

”Acordul vizează, printre altele, cooperarea în achiziţiile de armament şi de tehnică militară în cadrul proiectelor comune de apărare, reparaţia şi modernizarea armamentului şi tehnicii militare sau vânzarea de licenţe de producţie a armamentului şi tehnicii militare şi nu contravine nici legislaţiei româneşti, şi nici obligaţiilor şi angajamentelor internaţionale ale României. Acest Tratat a avut rolul iniţial de a da posibilitatea României să cumpere piese de schimb pentru tehnica militară de origine sovietică, aflată atunci în dotarea Armatei. Dar asta s-a întâmplat mult înainte de intrarea României în NATO şi mult înainte ca acţiunile Federaţiei Ruse să ameninţe stabilitatea la Marea Neagră. Acum situaţia s-a schimbat. Prin acest tratat, România devine furnizor de  echipament militar pentru Ucraina. Nu este un tratat militar, ci unul comercial, care dă posibilitatea capacităţilor de producţie româneşti să exporte echipamente militare în Ucraina. Trebuie spus că acest acord nu blochează, nu exclude şi, mai ales, nu eludează procesul de negocieri bilaterale dintre cele două ţări în privinţa statutului minorităţii româneşti din Ucraina. Aşteptările României sunt bine înţelese la Kiev şi partenerii noştri cunosc faptul că România nu va renunţa la protecţia drepturilor românilor, indiferent de ce alte acorduri bilaterale vom semna”, a explicat deputatul USR, Bogdan Rodeanu.

”Proiectul de lege de ratificare a acestui Acord, al cărui raportor am fost în Comisia pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, consolidează profilul României ca stat promotor al stabilităţii regionale şi se circumscrie obiectivului politicii de apărare şi de dezvoltare a relaţiilor de cooperare în plan bilateral şi regional. Interesul României este de a susţine parcursul şi integrarea euro-atlantica a Ucrainei, prin dezvoltarea unui parteneriat funcţional, acceptat şi sprijinit şi de statele din flancul estic al NATO, pentru obţinerea stabilităţii prin întărirea capacităţii de apărare a partenerilor NATO de la Marea Neagră”, a mai declarat Bogdan Rodeanu.

Obiectivul general de securitate la Marea Neagră a fost asumat şi în cadrul Summitului Formatului Bucureşti găzduit de preşedintele României, Klaus Iohannis, alături de Andrzej Duda, preşedintele Poloniei, şi la care au participat şi Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO şi Joe Biden, preşedintele Statelor Unite ale Americii.

Publicat în Politica

Fuziunea prin absorbţie dintre USR şi PLUS a fost validată, vineri, 16 aprilie 2021, de către Curtea de Apel Bucureşti. Decizia instanţei este definitivă. Pe data 15 august 2020, delegaţii Uniunii Salvaţi Românie şi PLUS au aprobat, în cadrul unui congres desfăşurat online, un protocol ce prevede fuziunea celor două partide, copreşedinţi până la Congres fiind Dan Barna şi Dacian Cioloş.

"Fuziunea USR – PLUS rămâne definitivă! Astăzi (n.r. - 16 aprilie 2021), instanţa a constatat deplina legalitate a fuziunii prin absorbţie, procedura de trecere de la Alianţa USR PLUS la USRPLUS. Este un mare pas înainte pentru crearea şi de jure a partidului care uneşte forţele politice reformatoare ale României. De facto, colaborarea a început dinaintea alegerilor europarlamentare. Suntem împreună şi mergem cât se poate de hotărâţi pe calea reformelor de care România are atât de mare nevoie!", a declarat preşedintele USRPLUS Galaţi, Bogdan Rodeanu.

Publicat în Politica

A fost nevoie de 10 ani pentru ca autorităţile locale din Galaţi să recunoască evidentul: pontonul ”Schengen”, deţinut de APDM este, deocamdată, inutil. A costat 1 milion de euro dar, pentru că a fost proiectat greşit, este incompatibil tehnic cu navele de croazieră care navighează pe Dunăre. Are bordul liber prea jos pentru navele de croazieră şi nu poate fi folosit pentru scopul în care a fost construit.

Repet: 10 ani. A fost nevoie de 10 ani, în care pontonul nu a fost utilizat, pentru ca autoritaţile să recunoască evidentul.

Ce facem? Îl lăsăm să rămână inutil, sau transformăm un proiect greşit, într-un proiect de viitor?

În acest moment, soluţia propusă ar fi ca acesta să fie transformat în restaurant.

Propun încă o opţiune, academică: de a folosi pontonul pentru programul de cercetare iniţiat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, care urmează să deruleze monitorizarea şi cercetarea complexă a mediului şi a vieţii acvatice pe tot cursul Dunării, inclusiv cu o navă de cercetare specializată, a cărei achiziţie ESTE deja aprobată cu finanţare nerambursabilă europeană.

E vorba de cel mai mare proiect cu acest specific din TOATĂ Europa, iniţiat de o universitate din România, care a primit şi aprobare, şi finanţare. Da, de aici, din Galaţi.

Pontonul ar urma să extindă facilităţile de bazare a echipamentelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetători implicate în operaţiunile REXDAN.

Bineînţeles că putem găsi multiple întrebuinţări acestui ponton care, în prezent, zace nefolosit.

Întrebările sunt:

- Care dintre acestea ar fi mai utile Galaţiului? Ce ar fi mai de impact: un restaurant sau o staţie de cercetare?

- Pe ce vrem să ne axăm? Pe ce avem deja, sau pe ceva ce ne-ar aduce recunoaştere internaţională, progres şi întărirea poziţiei centrului academic gălăţean pe plan european?

Voi susţine cooperarea şi dialogul între toate părţile mai sus citate cu factorii decizionali guvernamentali, pentru ca această soluţie să fie analizată şi să fie PRIMA OPŢIUNE în contextul necesităţii de a identifica o întrebuinţare Pontonului ”Schengen”.

Bogdan Rodeanu
Deputat USRPLUS Galaţi
Vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională

Publicat în Politica