Uniunea Europeană urmează să aloce încă 40 de milioane de euro pentru armata Republicii Moldova, pe fondul dezvăluirilor despre eforturile Rusiei de a răsturna guvernul pro-occidental de la Chişinău, transmite miercuri Radio Europa Liberă Moldova, care citează EUobserver.
Potrivit sursei, care citează un memorandum intern al UE, cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită pe un "radar mobil de supraveghere cu rază lungă de acţiune la sol', pentru a ajuta Republica Moldova să îşi controleze spaţiul aerian.
Restul banilor vor fi cheltuiţi pentru vehicule tactice uşoare de mare mobilitate şi camionete, stivuitoare, autobuze şi camioane, echipamente de comunicare şi antipiraterie informatică.
Banii urmează să provină din programul Facilităţii Europene pentru Pace (European Peace Facility), un fond comun de 8 miliarde de euro creat de ţările UE, din care cea mai mare parte este destinată Ucrainei.
Achiziţiile pentru Republica Moldova vor fi gestionate de sucursala de achiziţii militare a Estoniei - Centrul estonian pentru investiţii în domeniul apărării.
Republica Moldova intenţionează, de asemenea, să achiziţioneze "un sistem radar de supraveghere aeriană, în completarea radarului propus în cadrul măsurilor de asistenţă ale UE'', adaugă EUobserver.
Pe 6 martie, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova şi liderul partidului de guvernământ (PAS), Igor Grosu, a declarat într-un interviu că autorităţile moldoveneşti au solicitat UE sisteme de apărare antiaeriană, prin intermediul programului Facilităţii Europene pentru Pace.
"Autorităţile europene şi-au exprimat disponibilitatea'', a spus Grosu, adăugând că "decizia este încă în curs de analiză'.
De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, mai multe rachete au survolat spaţiul aerian al Republicii Moldova şi fragmente de rachete au căzut în câteva localităţi din nordul republicii, la graniţa cu Ucraina. (sursa Agerpres)

Din dispoziţia prim-ministrului României, Ministerul Apărării Naţionale a pregătit toate cele 11 spitale militare din subordinea Direcţiei Medicale pentru asigurarea asistenţei şi tratamentului medical pentru militarii răniţi din Ucraina.
De asemenea, începând de duminică, 27 februarie, ora 12.00, Centrul de transfuzii sanguine al Direcţiei Medicale, care funcţionează în Bucureşti în curtea Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central, va fi deschis pentru donare de sânge în beneficiul militarilor răniţi. Centrul va funcţiona în fiecare zi, între orele 8.00 şi 14.00, pentru toţi cei care doresc să doneze sânge în acest scop. Donatorii vor fi aşteptaţi în intervalele orare precizate, la intrarea din Calea Plevnei nr. 134.
Totodată, în baza solicitărilor primite de la Ministerul Apărării al Ucrainei, Guvernul României a aprobat, duminică, 27 februarie, o hotărâre care reglementează donarea în regim de urgenţă, către Guvernul Ucrainei, a unor bunuri materiale de resortul muniţii şi echipamente de protecţie balistică asigurate din excedentul Ministerului Apărării Naţionale al României.
Valoarea elementelor de muniţie şi a celor 2.000 de căşti de protecţie balistică şi 2.000 de veste antiglonţ cu nivel de protecţie III-IV care vor fi donate armatei ucrainene se situează în jurul sumei de două milioane de euro.
Transferul de echipamente constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federaţiei Ruse, declanşată asupra teritoriului ucrainean în data de 24 februarie.
Transmiterea acestor materiale către Guvernul Ucrainean se circumscrie efortului general care se realizează de către statele membre ale NATO şi UE pentru sprijinirea Ucrainei în acţiunile de apărare a teritoriului propriu, independenţei şi integrităţii statului împotriva agresiunii armatei Federaţiei Ruse, informează MApN.

Armata rusă a programat exerciţii în Transnistria, regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova, transmite dpa.
Districtul militar vestic a făcut acest anunţ joi, în timp ce forţele ruse atacau Ucraina pe uscat şi din aer.
Potrivit comunicatului, a fost instituită o zonă specială de antrenament pentru a exersa oprirea de vehicule inamice.
Din comunicat nu reiese clar dacă manevrele s-au încheiat deja.
Armata rusă staţionează în Transnistria de la începutul anilor 1990. Regiunea se învecinează cu Ucraina la est şi condusă de separatişti pro-ruşi.
Rusia a desfăşurat recent manevre militare pe scară largă în Belarus. (sursa Agerpres)

Legislaţia din România prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară. Dar până să se ajungă aici, există o serie de etape premergătoare, ce pot fi decise de Preşedintele României.

Pentru a se putea aplica aceste prevederi legislative, există o condiţie esenţială de aplicare a art. 432: să fie declarată „stare de război” sau „stare de asediu”.

Cum este definită starea de asediu şi cum se aplică

În România există deja instituită starea de urgenţă, prin decretul prezidenţial din 16 martie 2020, emis de preşedintele Klaus Iohannis, din motive sanitare – pandemia de SARS-CoV-2, informează stirileprotv.ro.

Starea de urgenţă a fost instituită de Preşedintele României, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, „în temeiul prevederilor art. 93 alin. (1), ale art. 100 din Constituţia României, republicată şi ale art. 3 şi art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare”.

Similar, regimul stării de asediu se aplică şi în cazul unui eventual conflict armat în care România este parte, pe teritoriul naţional.

Potrivit ordonanţei de urgenţă a Guvernului din 1999 citate mai sus, „Starea de asediu sau starea de urgenţă se instituie de Preşedintele României prin decret, contrasemnat de primul-ministru şi publicat de îndată în Monitorul Oficial al României.”

„Art. 1. – Starea de asediu şi starea de urgenţă privesc situaţii de criză ce impun măsuri excepţionale care se instituie în cazuri determinate de apariţia unor pericole grave la adresa apărării ţării şi securităţii naţionale, a democraţiei constituţionale ori pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre.

Art. 2. – Starea de asediu reprezintă ansamblul de măsuri excepţionale de natură politică, militară, economică, socială şi de altă natură aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale, instituite pentru adaptarea capacităţii de apărare a ţării la pericole grave, actuale sau iminente, care ameninţă suveranitatea, independenţa, unitatea ori integritatea teritorială a statului. În cazul instituirii stării de asediu se pot lua măsuri excepţionale aplicabile pe întreg teritoriul ţării ori în unele unităţi administrativ-teritoriale.

(...)

Art. 11. – Decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă se aduce neîntârziat la cunoştinţă populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă, împreună cu măsurile urgente de aplicare, care intră imediat în vigoare. Decretul se difuzează pe posturile de radio şi de televiziune, în cel mult două ore de la semnare, şi este retransmis în mod repetat în primele 24 de ore de la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.

Art. 12. – În termen de cel mult 5 zile de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă, Preşedintele României solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate”.

Conform unui ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, în baza legii stării de asediu din 2006, pot fi încorporaţi în caz de război tinerii români cu vârste între 20 şi 35 de ani, cu condiţia să fie evaluaţi de medicul de familie. Legea prevede între 2 şi 7 ani de închisoare pentru românii care refuză încorporarea militară.