Aproape 20 de migranţi din Afganistan şi Nepal au fost descoperiţi, în ultimele 24 de ore, în timp ce încercau să iasă ilegal din România prin judeţele Arad şi Bihor, fiind ascunşi în autocamioane cu mărfuri care plecau în Spaţiul Schengen.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de Poliţia de Frontieră Arad, migranţii au fost descoperiţi în punctele de trecere a frontierei Vărşand, Nădlac II şi Borş.
La Nădlac II, unde poliţiştii de frontieră au efectuat controlul amănunţit asupra a două autocamioane, conduse de un bielorus şi un bulgar, au fost descoperiţi 11 migranţi din Afganistan şi Nepal, cu vârste cuprinse între 15 şi 31 de ani, solicitanţi de azil în România.
"Conform documentelor de însoţire a mărfii, şoferii transportau rafturi metalice şi produse din aluminiu pentru societăţi din Germania şi Polonia", precizează Poliţia de Frontieră Arad.
La Vărşand, într-un TIR condus de un cetăţean bulgar, care transporta piese auto în Franţa, au fost găsiţi trei afgani, cu vârste cuprinse între 15 şi 17 de ani, solicitanţi de azil în ţara noastră.
Poliţiştii de frontieră de la Borş au descoperit patru tineri afgani într-un TIR condus de un cetăţean bulgar care transporta piese metalice în Polonia. Migranţii au vârste cuprinse între 11 şi 22 de ani.
În toate cazurile, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări. (sursa Agerpres)

Publicat în National

Numărul persoanelor care fug de violenţă din Afganistan este din nou în creştere, potrivit mai multor experţi, citaţi marţi de DPA.
Cei care au o educaţie încearcă să obţină burse sau investiţii şi să ajungă în ţările vecine sau în Turcia, potrivit lui Thomas Ruttig de la think-tankul cu sediul la Kabul Afghanistan Analysts Network.
Mulţi alţii încearcă să ajungă în Iran.
În unele cazuri, convoiuri întregi au pornit, uneori chiar şi cu vehicule ale armatei şi poliţiei.
Migraţia din Afganistan către Turcia via Iran ar fi de asemenea în creştere.
Provincia turcă Van, care se învecinează cu Iranul, este plină de migranţi din Afganistan, potrivit lui Mehmet Karatas, şeful asociaţiei pentru drepturile omului IHD în provincie.
El a declarat că poate confirma informaţii din presă potrivit cărora aproximativ 1.000 de migranţi trec zilnic graniţa.
Potrivit lui Ruttig, cei care fug din Afganistan sunt refugiaţi de război, chiar dacă unii pretind că îşi doresc o viaţă mai bună când sunt chestionaţi de autorităţi. Faptul că acest lucru nu este posibil în Afganistan - unde situaţia de securitate s-a deteriorat recent - este rezultatul a peste 40 de ani de război, afirmă el.
De când trupele internaţionale au început să se retragă la începutul lunii mai, militanţii talibani au preluat controlul asupra a aproximativ un sfert din districtele ţării şi au intrat în mai multe capitale de provincie.
În mai multe provincii, miliţiile asistă acum forţele de securitate şi observatorii se tem că ţara ar putea aluneca într-un alt război civil. (sursa Agerpres)

Publicat în Mapamond

Primul contingent, alcătuit din circa 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit sâmbătă, 8 mai, în Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a partenerului american - vezi video mai jos! ↓.
Planul de retragere a celor peste 600 de militari este coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, astfel încât procesul să se desfăşoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă.
Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021, dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice.
Ministerul Apărării Naţionale a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a militarilor români din Afganistan, conform Declaraţiei comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniştrilor de externe si miniştrilor apărării din statele membre ale NATO, subiect despre care cotidianul nostru a relatat AICI.
România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operaţia Enduring Freedom cât şi la ISAF, în spiritul solidarităţii faţă de partenerul strategic american şi pentru consolidarea poziţiei naţionale ca partener aliat.
În ianuarie 2001, primele efective de militari români – un pluton de poliţie militară, o aeronavă C130 Hercules şi ofiţeri delegătură au fost dislocaţi în Afganistan, în cadrul operaţiei ISAF, iar în luna iulie 2002, a fost dislocat în teatrul de operaţii Afganistan primul batalion de infanterie românesc într-o misiune de luptă în afara teritoriului naţional după cel de Al Doilea Război Mondial.
Din 2002 şi până în prezent, un număr de peste 32.000 de militari ai Armatei României au participat la misiunea din Afganistan, în rotaţii de câte şase luni, atât în cadrul unor elemente de comandă şi control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forţe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaţionale de consiliere şi legătură (OMLT), detaşamente din cadrul Forţelor pentru Operaţii Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunităţi CIMIC. La misiuni au luat parte şi elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicaţiilor şi informaticii, structuri din cadrul Forţelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO şi multinaţionale. Forţele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA).
Misiunile militarilor români în teatrul de operaţii din Afganistan au fost coordonate de Comandamentul Forţelor Întrunite din cadrul MApN.
În ultima perioadă, România a fost unul dintre cele mai importante state contributoare cu trupe la Misiunea Resolute Support, cu peste 600 de militari dislocaţi, iar în ultimii şase ani participarea la RSM a constituit principala prioritate privind contribuţia Armatei României la operaţii în afara teritoriului statului roman.
În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi, potrivit unui comunicat al MApN.

Publicat în National

România va începe la 1 mai, alături de toţi ceilalţi aiaţi din cadrul NATO, retragerea trupelor din Afganistan. Ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, a precizat, joi, 15 aprilie 2021, că, în baza deciziilor de la Reuniunea extraordinară a miniştrilor de Externe şi ai Apărării din statele membre ale alianţei, misiunea din acest teatru de operaţii se va încheia în momentul în care toţi militarii români se vor întoarce în ţară în siguranţă.

„Ca unul din cele mai importante state contributoare cu trupele la Misiunea Resolut Support, cu peste 600 de militari dislocaţi în teatrul de operaţii, România va acţiona în acord cu deciziile aliate referitoare la calendarul retragerii. România a luat decizia acum două decenii să facă parte din coaliţia de luptă împotriva terorismului şi să se alăture aliaţilor săi strategici în efortul internaţional de combatere a unui inamic care a ameninţat liniştea şi securitatea cetăţenilor. Pe parcursul celor aproape 20 de ani zeci de mii de militari români au îndeplinit misiuni în teatrul de operaţii afgan, contribuind semnificativ la schimbarea în bine a situaţiei de securitate din zonă. Ne plecăm frunţile în memoria celor 27 de eroi ai României care au plătit cel mai greu preţ în numele libertăţii noastre. Un gând de recunoştinţă şi celor peste 200 de militari răniţi în aceste misiuni. Pentru Ministerul Apărării Naţionale misiunea în Afganistan se va încheia numai atunci când toţi militarii români vor fi în siguranţă acasă”, a declarat Nicolae Ciucă, Ministrul Apărării Naţionale.

Publicat în National