În fiecare an, pe 2 februarie, se aniversează Ziua Mondială a Zonelor Umede. Evenimentul îşi propune să crească gradul de conştientizare globală cu privire la rolul vital al zonelor umede pentru oameni şi planetă, transmite Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi.

Această zi marchează şi data adoptării Convenţiei privind Zonele Umede la 2 februarie 1971, în oraşul iranian Ramsar. Obiectivul declarat al Convenţiei a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice, iar pe de altă parte constituie cele mai importante resurse de valoare economică, naturală, ştiinţifică şi recreativă, a căror pierdere ar fi ireparabilă.

"Desemnarea unei zone umede ca sit Ramsar este o recunoaştere a importanţei acesteia ca resursă de mare valoare economică, naturală, ştiinţifică şi a rolului lor multiplu în menţinerea calităţii mediului prin controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea ţărmurilor şi protecţia împotriva furtunilor, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menţinerea biodiversităţii. România a aderat la Convenţia Ramsar la 21 septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor acesteia, în prezent având 20 de situri desemnate ca Zone umede de importanţă internaţională (Situri Ramsar), cu o suprafaţă de 1.177.749 de hectare, dintre care cele mai cunoscute sunt Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Parcul Natural Porţile de Fier, Lacul Techirghiol, Lunca Mureşului, Insula Mică a Brăilei", potrivit APM Galaţi.

Tema din acest an „Este timpul pentru restaurarea zonelor umede” a fost aleasă pentru a evidenţia necesitatea urgentă de a acorda prioritate refacerii zonelor umede.

"Aproape 90% din zonele umede ale lumii au fost degradate încă din anii 1700 şi pierdem zonele umede de trei ori mai repede decât pădurile. Cu toate acestea, zonele umede sunt ecosisteme de o importanţă deosebită care contribuie la biodiversitate, atenuarea şi adaptarea la climă, disponibilitatea apei dulce, economiile mondiale şi multe altele. Este urgent să creştem gradul de conştientizare naţional şi global cu privire la zonele umede pentru a inversa pierderea rapidă a acestora şi pentru a încuraja acţiunile de conservare şi restaurare a acestora", precizează APM Galaţi.

! APM Galaţi marchează acest eveniment prin găzduirea în data 02.02.2023 a celei de-a XII a ediţii a Simpozionului Internaţional dedicat Zilei Mondiale a Zonelor Umede organizat de Asociaţia „Tinerii şi Viitorul” şi prin derularea mai multor activităţi tematice în perioada 31.01.2023 - 10.02.2023 în colaborare cu şcolile partenere.

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi informează că Direcţia Generală de Mediu din cadrul Comisiei Europene organizează anual, în perioada 16-22 septembrie, Săptămâna Europeană a Mobilităţii. "Campania europeană de promovare a mobilităţii urbane durabile oferă oraşelor mari şi mici, deopotrivă, ocazia de a folosi formele alternative de transport ecologic şi de a sublinia faptul că mobilitatea sporeşte în mod clar calitatea vieţii în oraşe, ajutând la reducerea poluării aerului, a poluării fonice şi a accidentelor, precum şi la reducerea numărului persoanelor sedentare. Renunţând pentru o săptămâna sau numai pentru o zi la maşina personală, aducem beneficii imense, atât mediului, cât şi sănătăţii noastre", se arată într-un comunicat al APM Galaţi.
Tema din acest an a Săptămânii Europene a Mobilităţii este „Conexiuni mai bune - Better Connections”, iar sloganul este „Combină şi deplasează-te - Mix & Move”. "Practic acest slogan/îndemn este o premieră în campania de mobilitate, prin faptul că va fi folosit pe o perioada mai lungă de timp şi va funcţiona împreună cu brandul EUROPEANMOBILITYWEEK şi în următorii ani (2023, 2024). Principala preocupare a campaniei este să îi facă pe oameni mai conştienţi de necesitatea de a acţiona împotriva poluării cauzate de creşterea traficului motorizat în mediul urban", se mai arată în comunicatul citat.
Săptămâna se încheie cu evenimentul „În oraş fără maşină!”, prin care oraşele participante stabilesc una sau mai multe zone exclusiv pentru pietoni, ciclişti şi transportul în comun pentru o zi întreagă. "S-a constatat că oraşele care promovează mersul pe jos şi cu bicicleta în locul autoturismelor sunt mai atractive, au un trafic mai descongestionat şi o calitate mai ridicată a vieţii. Orice oraş este invitat să participe în cadrul Săptămânii Europene a Mobilităţii şi să ia parte la cel mai important eveniment dedicat transportului durabil prin înscrierea activităţilor la: https://registration.mobilityweek.eu/login.php", precizează APM Galaţi.

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi informează că, în vederea eficientizării gestionării deşeurilor, a fost publicată în Monitorul Oficial al României nr. 344/07.042022 Ordonanţa de Urgenţă nr. 38 din 08 aprilie 2022 pentru modificarea unor acte normative.
Modificările vizează, în principal, Ordonanţa de Urgenţă nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deşeurilor.
Cea mai importantă modificare:
Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte:
- incendierea oricărui tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect;
- îngroparea deşeurilor;
- eliminarea deşeurilor în afară spaţiilor autorizate.
A fost definită acţiunea de abandonare a deşeurilor care va fi sancţionată cu amendă de la 10.000 la 20.000 lei pentru persoane fizice şi de la 50.000 la 70.000 pentru persoanele juridice. De asemenea, au fost aduse completări Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului prin care  este interzisă arderea miriştilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase.
Amenzile pentru arderea miriştilor, turbăriilor, litierelor pădurii, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase pentru persoane fizice sunt de minim 7.500 de lei şi maxim 15.000 lei, în timp ce pentru persoane juridice sunt cuprinse între 50.000 şi 100.000 de lei.
Aceleaşi sancţiuni vor primi şi proprietarii terenurilor care nu iau măsuri pentru prevenirea arderilor, atenţionează APM Galaţi.

Citeşte şi Amenzi enorme pentru cei care dau foc la "orice tip de deşeu şi/sau substanţă sau obiect"

Agentia pentru Protectia Mediului (APM) Galati informeaza ca a fost publicat in Monitorul Oficial Ordinul nr. 675/2022 privind stabilirea perioadelor si zonelor de prohibitie a pescuitului, precum si a zonelor de protectie si refacere biologica a resurselor acvatice vii in anul 2022.

Prin acest ordin au fost stabilite urmatoarele perioade de prohibitie pentru anul 2022:
• in intervalul 9 aprilie – 7 iunie (60 zile) in habitatele acvatice naturale.
• in intervalul 24 aprilie – 7 iunie (45 zile) in apele care constituie frontiera de stat.
In intervalele mentionate, restrictia se aplica tuturor speciilor de pesti.

Perioadele de prohibitie pe specii de pesti:
• Stiuca in perioada 1 februarie – 15 martie (43 zile).
• Salaul si bibanul in perioada 20 martie – 7 iunie (72 zile).
• Pastravul in perioadele 1 ianuarie – 31 martie 2022 si 1 octombrie 2022 – 31 martie 2023.
Restrictia se aplica pentru speciile de pastrav indigen, curcubeu si fantanel, pescuitul pastravului de mare fiind interzis pe tot timpul anului.
Specii interzise tot timpul anului: pietrarul, fusarul, ghibortul de rau, cernusca, salaul vargat, aspretele, pecarina, guvidul, zglavoaca rasariteana, lostrita, mihaltul, caracuda, coregonul, lipanul, pastravul de mare si sturionii.

Perioadele de prohibitie in 2022 la scrumbie variaza de la un sector al Dunarii la altul:
• de la Marea Neagra pana la Ceatal Chilia, Mm 43, in perioada 25 martie – 3 aprilie (10 zile).
• de la Ceatal Chilia, Mm 43 pana la Vadul Oii, km 238, in perioada 31 martie – 14 aprilie (15 zile). Acest sector al Dunarii este aferent judetului Galati.
• de la Vadul Oii, km 238, pana la Chiciu, km 374,5, in perioada 12 aprilie – 26 aprilie (15 zile).
• de la Chiciu, km 374,5, pana la Baraj Portile de Fier II, inclusiv bratul Gogosu, km 874,8, in perioada 22 aprilie – 6 mai (15 zile).
Pescuitul scrumbiei este interzis in tot cursul anului in fata gurilor de varsare a Dunarii in mare pe o adancime de 5km in largul marii si pe un coridor lat de 2km socotit cate 1km de o parte si de alta a axului bratelor Sfantu Gheorghe si Sulina, in fata bratului Chilia, latimea coridorului interzis este de 1km spre sud de axul bratului, iar spre nord pana la limita apelor teritoriale romane.
Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sanctioneaza potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul si acvacultura aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.317/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit APM Galaţi.

Articole similare: A fost stabilită perioada de prohibiţie la pescuit pentru anul 2022

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi informează că a fost publicat Ordinul nr. 710/1 aprilie 2022 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind ecologizarea zonelor afectate de deşeuri.

Astfel, începând cu 05 aprilie 2022, solicitanţii Unităţile Administrativ - Teritoriale (UAT) organizate la nivel de comună, oraş, municipiu, judeţ, subdiviziunile administrativ - teritoriale şi Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) se pot înscrie în Programul privind ecologizarea zonelor afectate de deşeuri - Curăţăm România.

Suma alocată sesiunii de finanţare este de 27 milioane lei, iar finanţarea se acordă în cuantum de 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Suma maximă care poate fi acordată de Administraţia Fondului pentru Mediu pentru finanţarea unui proiect, cu condiţia încadrării în bugetul Programului, se stabileşte în funcţie de numărul locuitorilor la nivelul UAT solicitante sau, în cazul în care cererea de finanţare este depusă de către ADI, în funcţie de numărul cumulat de locuitori ai UAT care intră în componenţa ADI, în cazul în care aceasta din urma este solicitant, astfel:
- 30.000 lei pentru solicitantul care are peste 400.001 locuitori;
- 27.000 lei pentru solicitantul care are între 200.001 şi 400.000 locuitori;
- 24.000 lei pentru solicitantul care are între 100.001 şi 200.000 locuitori;
- 21.000 lei pentru solicitantul care are între 50.001 şi 100.000 locuitori;
- 18.000 lei pentru solicitantul care are între 20.001 şi 50.000 locuitori;
- 15.000 lei pentru solicitantul care are între 10.001 şi 20.000 locuitori;
- 12.000 lei pentru solicitantul care are între 5.001 şi 10.000 locuitori;
- 9.000 lei pentru solicitantul care are între 3.001 şi 5.000 locuitori;
- 5.000 lei pentru solicitantul care are între 1.501 şi 3.000 locuitori;
- 3.000 lei pentru solicitantul care are sub 1.500 locuitori.

Sunt eligibile proiectele care au ca scop ecologizarea zonelor afectate de poluarea cu deşeuri (plastic, metal, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, sticlă, hârtie, cartoane, lemn, cauciuc, materiale textile, baterii şi acumulatori, anvelope), inclusiv a gospodăriilor, zonelor de protecţie din jurul lacurilor naturale, lacurilor de acumulare, cursurilor de apă, digurilor, canalelor, barajelor şi a altor lucrări hidrotehnice, câmpurilor, pădurilor, de pe raza teritorială a UAT/ADI, doar în condiţiile în care cantităţile respective de deşeuri nu intră în responsabilitatea operatorilor licenţiaţi/autorizaţi, conform contractelor încheiate de solicitant cu aceştia.

Solicitantii vor transmite dosarele de înscriere pe e-mail la adresa curatamromania@afm.ro, până cel târziu la data de 06 iunie 2022.

Ghidul de finanţare a Programului Curăţăm România şi Instrucţiunile de înscriere în program pot fi consultate pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu, la secţiunea Programe de finanţare: https://www.afm.ro/curatam_romania_ghid.php, potrivit unui comunicat al APM Galaţi.

Având în vedere numărul ridicat de incendii produse în ultima perioadă, ca urmare a arderii necontrolate a miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi atrage atenţia asupra importanţei respectării prevederilor legislative privind aceste activităţi.

"Arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase fără acceptul autorităţii competenţe pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă de către proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu, constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 96, alin. 1) punctul 9 din O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări de Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice. De asemenea, arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice, constituie infracţiune potrivit art. 98, alin. 1) lit. a) şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei, dacă sunt de natură să pună în pericol viaţă ori sănătatea umană, animală sau vegetală", semnalează APM Galaţi.

APM Galaţi emite acceptul pentru desfăşurarea activităţii de incendiere la solicitarea deţinătorilor legali de terenuri, doar în baza următoarelor documente:
- notificare către I.S.U. (din care să reiasă asumarea conformării cu prevederile Ordinului M.A.I. nr. 163/2007, pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, art. 97 alin.(3),(4), art. 99 alin. (3);
- notificare către Grada Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Galaţi;
- act doveditor de la Direcţia Fitosanitară privind prezenţa bolilor sau dăunătorilor;
- adresa de notificare către Primăria pe rază căreia se află situat terenul, privind solicitarea acceptului;
- avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate - Serviciul Teritorial Galaţi, pentru terenurile situate pe teritoriul sau în vecinătatea ariilor naturale protejate.

"Atragem atenţia că, incendierea terenurilor în scopul eliberării acestora de resturile vegetale rezultate în urmă recoltării este strict interzisă. Vegetaţia ierboasă sau lemnoasă de pe pajiştile permanente nu trebuie arsă întrucât se distruge materia organică şi se poluează atmosfera, de aceea este indicată utilizarea şi a altor metode alternative agrotehnice de combatere a dăunătorilor. Totadată, în conformitate cu art. 30, alin. 4) din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006 (republicată), cu modificările şi completările ulterioare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei fapta de aprindere şi/sau ardere a deşeurilor din recipientele de precolectare/colectare sau de ardere a deşeurilor vegetale rezultate de la operaţiunile de curăţare a spaţiilor verzi, arbuştilor, arborilor etc.", potrivit APM Galaţi.

Ca în fiecare an, în data de 22 martie, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Apei, având ca scop aducerea în atenţia opiniei publice a problemelor legate de necesitatea protejării cantitative şi calitative a apelor şi de a pune în adevărata lumină rolul, îndatoririle şi responsabilităţile celor cu atribuţii în întreţinerea, valorificarea şi protejarea surselor de apă. "Tema din acest an - «Apele subterane» - atrage atenţia asupra acestei resursei de apă ascunse care a fost întotdeauna extrem de importantă, dar nu este pe deplin recunoscută în elaborarea politicilor de dezvoltare durabilă. Sub titlul «Apele subterane - Să facem vizibil invizibilul», campania din acest an va explică rolul vital al apelor subterane în sistemele de apă şi canalizare, agricultură, industrie, ecosisteme şi adaptarea la schimbările climatice", transmite Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi.

Mesajul general al campaniei este că explorarea, protejarea şi utilizarea durabilă a apelor subterane va fi esenţială pentru supravieţuirea şi adaptarea la schimbările climatice şi pentru satisfacerea nevoilor unei populaţii în creştere. "Apele subterane sunt invizibile, dar impactul lor este vizibil peste tot. Fără să le vedem, sub picioarele noastre, apele subterane sunt o comoară ascunsă care ne îmbogăţeşte viaţă. Potenţialele ameninţări la adresa calităţii apelor subterane sunt contaminarea naturală (geogena) şi sursele de contaminare din utilizarea terenurilor şi alte activităţi umane (contaminare antropică). Creşterea populaţiei, urbanizarea rapidă şi dezvoltarea economică sunt doar câţiva dintre factorii care determina creşterea cererii de apă, energie şi alimente. Agricultură este cel mai mare consumator de resurse de apă dulce din lume şi mai mult de un sfert din energia utilizată la nivel global este cheltuită pentru producţia şi furnizarea de alimente. Apele subterane sunt poluate în multe zone, iar remedierea este adesea un proces lung şi dificil. Acest lucru creşte costurile de prelucrare a apelor subterane şi, uneori, chiar împiedică utilizarea acesteia", precizează APM Galaţi.

Cu această ocazie, Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi în colaborare cu Asociaţia "Tinerii şi viitorul" Galaţi şi în parteneriat cu Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi - Facultatea de Inginerie organizează, în data de 24 martie 2022, simpozionul "Ape subterane - Faceţi vizibil invizibilul", cu scopul de a înţelege importanţa apelor subterane, dar şi a celor de suprafaţă în viaţa prezentă, cât şi în cea a generaţiilor viitoare.

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi anunţă operatorii economici că, odată cu ridicarea restricţiilor, autorizaţiile de mediu/ autorizaţiile integrate de mediu care au expirat pe perioada stării de alertă sunt valabile încă 90 de zile de la încetarea acesteia, termenul limita fiind 07.06.2022.

Astfel, se vor aplică prevederile Art. 4, alin. (5) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările şi completările ulterioare, care stipulează că actele de reglementare sunt valabile pe toată perioada stării de alertă, precum şi pentru o perioada de 90 de zile de la încetarea acestei stări.

În cazul în care operatorii economici se regăsesc în situaţia de mai sus, este necesar că aceştia să transmiteţi la Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi o documentaţie de solicitare autorizaţie de mediu/ autorizaţie integrată de mediu. Formularele necesare se regăsesc pe site-ul APM Galaţi, rubrica Reglementări: Autorizaţia de mediu: http://www.anpm.ro/web/apm-galati/autorizatia-de-mediu, respectiv Autorizaţia integrată de mediu: http://www.anpm.ro/web/apm-galati/autorizatia-integrata-de-mediu.

"Totodată, reamintim operatorilor economici de pe rază judeţului Galaţi care deţin autorizaţie de mediu sau autorizaţie integrată de mediu că, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1150/2020 privind aprobarea Procedurii de aplicare a vizei anuale a autorizaţiei de mediu şi autorizaţiei integrate de mediu, termenul în care titularul activităţii solicită aplicarea vizei anuale este de maximum 90 de zile şi de minimum 60 de zile înainte de ziua şi luna corespunzătoare zilei şi lunii în care a fost emisă autorizaţia pe care acesta o deţine. În cazul în care autorizaţia pe care acesta o deţine a fost revizuită, termenul de 60 de zile se va calcula în funcţie de ziua şi luna în care a fost emisă autorizaţia iniţială", precizează APM Galaţi.

Având în vedere numărul ridicat de incendii produse în ultima perioadă, ca urmare a arderii necontrolate a miriştilor, vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale, Agenţia Pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi atrage atenţia asupra importanţei respectării prevederilor legislative privind aceste activităţi.

Arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor sau vegetaţiei ierboase fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă de către proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu titlu sau fără titlu, constituie contravenţie în conformitate cu prevederile art. 96, alin. 1) punctul 9 din O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări de Legea 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 25.000 lei la 50.000 lei, pentru persoane juridice.

De asemenea, arderea miriştilor, stufului, tufărişurilor şi vegetaţiei ierboase din ariile protejate şi de pe terenurile supuse refacerii ecologice, constituie infracţiune potrivit art. 98, alin. 1) lit. a)  şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă penală de la 30.000 lei la 60.000 lei, dacă sunt de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală.

APM Galaţi emite acceptul pentru desfăşurarea activităţii de incendiere la solicitarea deţinătorilor legali de terenuri, doar în baza următoarelor documente:
- notificare către I.S.U. (din care să reiasă asumarea conformării cu prevederile Ordinului M.A.I. nr. 163/2007, pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, art. 97 alin.(3),(4), art. 99 alin. (3);
- notificare către Grada Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Galaţi;
- act doveditor de la Direcţia Fitosanitară privind prezenţa bolilor sau dăunătorilor;
- adresă de notificare către Primăria pe raza căreia se află situat terenul, privind solicitarea acceptului;
- avizul Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate –Serviciul Teritorial Galaţi, pentru terenurile situate pe teritoriul sau în vecinătatea ariilor naturale protejate.

„Atragem atenţia că, incendierea terenurilor în scopul eliberării acestora de resturile vegetale rezultate în urma recoltării este strict interzisă. Vegetaţia ierboasă sau lemnoasă de pe pajiştile permanente nu trebuie arsă întrucât se distruge materia organică şi se poluează atmosferă, de aceea este indicată utilizarea şi a altor metode alternative agrotehnice de combatere a dăunătorilor. Totodată, în conformitate cu art. 30, alin. 4) din Legea serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006 (republicată), cu modificările şi completările ulterioare, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei fapta de aprindere şi/sau ardere a deşeurilor din recipientele de precolectare/colectare sau de ardere a deşeurilor vegetale rezultate de la operaţiunile de curăţare a spaţiilor verzi, arbuştilor, arborilor etc.“, precizează APM Galaţi.

Având în vedere pericolul mare pe care îl reprezintă ambrozia asupra sănătăţii oamenilor, Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi atrage atenţia asupra importanţei respectării prevederilor legislative privind combaterea buruienii ambrosia conform Legii nr. 62/2018 cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 129/2020.
Originară din America de Nord, ambrozia face parte din categoria speciilor invazive. Este o plantă anuală, perenă, prezentă în grădini, în culturile de cereale şi de floarea-soarelui, respectiv în zonele lăsate în paragină, cum sunt cele de pe marginea drumurilor şi a căilor ferate, în apropierea dărâmăturilor pe şantierele de construcţii, în zonele în care s-a depozitat pământ excavat, respectiv pe terenurile lipsite de vegetaţie şi neîntreţinute.
Pericolul mare pe care il reprezintă extinderea acestei specii nu este concurenţa ei cu plantele de cultură ci efectul deosebit de grav asupra sănătăţii oamenilor, cauzat de polenul produs în perioada înfloririi (peste 20 grame). Alergiile cauzate de polenul acestei plante pot să apară chiar şi după 24-48 de ore după ce persoanele sensibile au intrat în contact cu polenul plantei.
Proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole, precum şi beneficiarii lucrărilor de construcţii, unde au fost identificate focare de infestare cu ambrozie, au obligaţia distrugerii buruienii ambrozia şi să informeze în scris autoritatea administraţiei publice locale pe raza căruia se află terenul infestat, în vederea verificării aplicării lucrărilor de combatere.
Măsurile recomandate pentru prevenirea, combaterea şi distrugerea buruienii ambrozia sunt: cosirea repetată, manual sau mecanic, în funcţie de locul şi suprafaţa infestată, distrugerea cu unelte agricole, smulgerea, în cazul unor suprafeţe izolate, efectuarea unor arături adânci şi discuiri pe terenurile agricole, erbicidarea, după caz. Aceste măsuri se vor aplica periodic, în special în perioada cuprinsă între răsărirea acestei plante şi apariţia primelor inflorescenţe, respectiv cel târziu până la data de 30 iunie a fiecărui an, însă aceste măsuri se menţin până la sfârşitul perioadei de vegetaţie a buruienii ambrozia, respectiv sfârşitul lunii octombrie
Potrivit Legii nr.62/2018 constituie contravenţie nerespectarea prevederilor din avertisment de către proprietarii sau deţinătorii de terenuri, beneficiarii lucrărilor de construcţii, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţie şi ai bazinelor piscicole şi se sancţionează cu amendă de 1.000 lei la 5.000 lei pentru persoanele fizice şi cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru persoanele juridice.  
Verificarea şi constatarea nerespectării prevederilor legale, precum şi aplicarea sancţiunilor se fac de către autorităţile administraţiei publice locale pe a căror rază teritorială se face controlul, prin personal împuternicit de primar, de către poliţişti locali sau de către comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu. Îndeplinirea obligaţiilor care le revin autorităţilor administraţiilor publice locale se verifică de către specialisti desemnaţi de Instituţia Prefectului, care au şi competenţa de a sancţiona nerespectarea prevederilor legale în acest sens, informează Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi.