Duminică, 06 noiembrie 2022, s-au împlinit 30 de ani de când Sfântului Apostol Andrei a fost chemat ca ocrotitor spiritual al oraşului Galaţi şi al Eparhiei Dunării de Jos.
"Această mare împlinire pentru clerul şi credincioşii de la Dunărea de Jos a fost realizată în anul 1992 la iniţiativa Înaltpreasfinţitul Părinte Casian şi prin hotărârea Consiliului Local Galaţi. Oraşul Galaţi este primul oraş din ţară care a primit ocrotirea spirituală a întâiul chemat la apostolie de către Mântuitorul Iisus Hristos.
În această zi de sărbătoare, chiriarhul Dunării de Jos a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Arhiepiscopală „Sf. Ap. Andrei” din municipiul Galaţi.
Evenimentul de astăzi deschide seria frumoaselor şi numeroaselor manifestări spiritual-liturgice, pastoral-misionare, cultural-educaţionale şi social-filantropice desfăşurate pe tot parcursul lunii noiembrie în parohiile şi aşezămintele social-filantropice, în şcolile teologice, precum şi în instituţiile de învăţământ şi de cultură din Eparhia Dunării de Jos, închinate Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat la apostolat şi ocrotitor al creştinilor de la Dunăre, dar şi al întregului neam românesc.
La slujbă au fost prezenţi credincioşi din municipiu, iar răspunsurile liturgice au fost oferite de corul acestui sfânt locaş.
Aflându-ne în duminica a 24-a după Rusalii, ierarhul Dunării de Jos a tâlcuit pasajul evanghelic de la Sfântul Luca din capitolul VIII, versetele de la 41 la 56, în care sunt relatate două minuni săvârşite de Domnul nostru Iisus Hristos, şi anume vindecarea femeii bolnave care s-a atins pe ascuns de veşmintele Domnului şi învierea fiicei lui Iair, o copilă de numai doisprezece ani, singură la părinţi.
„Prima întâlnire a Mântuitorului Hristos în mulţime este cu o femeie disperată căreia nimeni nu-i putea oferi ajutor, dar drumul mergea mai departe către o minune şi mai mare, şi anume către o copilă care avea doisprezece ani de viaţă şi nici nu intrase bine în viaţă şi din cauza unei boli cumplite trebuia să iasă din viaţă tocmai când ar fi trebuit să crească în viaţă. În plus, ea era fiica mai marelui singogii şi mare va fi fost disperarea celui ce tot timpul vorbea cu Dumnezeu în rugăciune şi nu au fost suficiente rugăciunile lui pentru a-şi creşte fiica aşa cum cer Sfintele Scripturi, familia şi firea omenească normală.
Vedem două mari prăbuşiri în durere. Una când te epuizezi de pe picioare şi nu mai ai sânge. Cu toate perfuziile de sânge din lumea aceasta, sângele nu ajută. Şi alta, când trebuie să închizi ochii numai la doisprezece anişori. Acestea sunt fapte reale care se petrec tot timpul în tot locul. Ele sunt întâmpinate cu consternare, cu durere şi cu multă neputinţă. Abia în faţa unor astfel de stări ne măsurăm mai bine puterea noastră omenească, pentru că adesea ne considerăm mult prea puternici. Iată până unde duce puterea omenească!
Totuşi în Sfânta Evanghelie ni se mai spune ceva, că fără Domnul Hristos nu putem să facem nimic (Ioan 15, 5) pentru a lupta cu moartea sau uneori cu boala aducătoare de moarte. Pe de altă parte, prim Măritul Apostol Pavel, pe care Mântuitorul Hristos l-a înviat din răutate, din necredinţă şi din păcat, ne-a arătat că există în viaţa aceasta o înviere la starea de respect, preţuire şi comuniune cu toţi oamenii.
După cum există o moarte trupească în lumea aceasta, există şi o moarte spirituală atunci când, fiind sănătoşi tun din punct de vedere biologic, înstăriţi şi cu bun rost, dar fără respect faţă de oameni, devenim morţi pentru oameni. Omul care nu mai este dorit de oameni este un om mort pentru oameni. Datorită comportamentelor noastre agresive în gândire, în vorbire şi în mândria care umileşte orice om.
Din ambele morţi, Mântuitorul Hristos a venit ca să ne scape. Din Stăpânul şi Învăţătorul nostru, Domnul Hristos devine Doctorul şi Vindecătorul de cele două morţi, sufletească şi trupească”, a spus Înaltpreasfinţia Sa.
La final, chiriarhul Dunării de Jos i-a binecuvântat pe toţi cei prezenţi la slujbă", a transmis, duminică, Arhiepiscopia.

Biroul Executiv al Filialei Judeţene Galaţi „Gl. Alexandru Cernat” a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria” organizează în data de 19 mai 2022, între orele 11.00 şi 13.00, la sediul din Cercul Militar Galaţi, str. Eroilor nr. 40, adunarea festivă cu prilejul Zilei Eroilor – 02 iunie 2022 şi aniversării a 30 de ani de la înfiinţarea filialei.
Programul adunării cuprinde în prima parte evocarea istorică a Zilei eroilor, a înfiinţării şi evoluţiei Asociaţiei şi Filialei, simultan cu proiectarea unei prezentări video a acestora, mesaje de la invitaţi, acordarea de distincţii şi diplome fondatorilor şi celor mai activi membri, precum şi colaboratorilor din alte structuri asociative şi unele instituţii gălăţene, în semn de preţuire pentru colaborarea din ultimii ani.
Se vor prezenta şi principalele priorităţi şi obiective ale conducerii Filialei în anul 2022 şi în perspectivă, două cărţi cu tematică eroică, o Monografie a operelor comemorative de război din judeţul Galaţi, un invitat veteran din Republica Moldova în Anul Recunoştinţei faţă de veteranii şi eroii războiului nistrean de acum 30 de ani.
Vor fi prezenţi ca invitaţi reprezentanţi din conducerea centrală a ANCERM şi filiale vecine, autorităţi şi instituţii publice, asociaţii colaboratoare.

Istoria Cultului Eroilor Galaţi

"După Revoluţia din 1989, ecoul Comitetului de iniţiativă din Bucureşti pentru constituirea «Comitetului Naţional pentru Restaurarea şi Îngrijirea Monumentelor şi Cimitirelor Eroilor» (C.N.R.Î.M.C.E.), care a primit personalitate juridică prin Hotărârea Judecătoriei S 1 Bucureşti cu nr. 664, din data de 19.11.1991, s-a resimţit şi la Galaţi. În martie 1992 s-a constituit un Comitet de iniţiativă pentru înfiinţarea Organizaţiei Judeţene Galaţi condus de lt.col.(r) Gheorghe Lipan, Comitet care a fost împuternicit să organizeze constituirea conform metodologiei primite de la Bucureşti.
De la înfiinţare, Comitetul Naţional a preluat obiectivele şi activităţile Societăţii «Mormintele Eroilor Căzuţi în Război» înfiinţată în septembrie 1919, redenumită Aşezământul Naţional «Regina Maria» pentru Cultul Eroilor în 1940, care a funcţionat până în anul 1948. Comitetul şi-a desfăşurat activitatea sub patronajul Ministerului Apărării Naţionale şi al Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. În toate judeţele ţării s-au înfiinţat comitete judeţene, municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti. Cu prilejul celei de a treia Conferinţe Naţionale a Comitetului, în ziua de 28 noiembrie 1997 s-a hotărât schimbarea denumirii C.N.R.Î.M.C.E. în Asociaţia Naţională «Cultul Eroilor». De asemenea, s-a hotărât reluarea tradiţiei interbelice, de editare a revistei «România Eroică», care a devenit organul de presă al Asociaţiei Naţionale «Cultul Eroilor».
Prin Hotărârea Guvernului României nr. 698, înregistrată în Monitorul Oficial nr. 619 din 19 august 2014, A.N.C.E. «Regina Maria» a primit statutul de utilitate publică.
Pentru a asigura un cadru legal activităţii, ANCERM a propus legiuitorului – Parlamentul României proiectul care a devenit Legea nr. 379/30.09.2003, în baza căruia s-a înfiinţat apoi Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, ca departament în structura M.Ap.N.
Filiala Judeţeană Galaţi ANCERM s-a înfiinţat în aprilie 1992 şi a obţinut personalitate juridică proprie prin Hotărâre Judecătorească şi a fost înscrisă în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor la Judecătoria Galaţi în 2016, iar din 2019 are Statut propriu. Ultima adunare generală de alegeri a avut loc pe 14.04.2021, noile organe de conducere fiind înregistrate la Judecătoria Galaţi prin Încheierea  nr. 378/29.06.2021, pentru un mandat de 4 ani.
Adunarea festivă din 19 mai 2022, dedicată Zilei Eroilor şi celei de-a 30-a aniversări de la înfiinţarea Filialei, va prilejui ocazia unei mai bune cunoaşteri a scopului şi obiectivelor asociaţiei şi filialei, precum şi a activităţii la nivelul judeţului Galaţi, în care putem găsi forme de colaborare", precizează, prin intermediul unui comunicat de presă, Preşedintele Filialei, Comandor(r) Constantin Asofronie (foto ↑).

Şedinţa festivă a Consiliului Judeţean Galaţi de joi, 28 aprilie 2022, în care s-au sărbătorit 30 de ani de la înfiinţarea instituţiei a reunit aproape toţi preşedinţii şi vicepreşedinţii care s-au perindat la conducere de-a lungul acestor ani. În cadrul şedinţei, acestora li s-a acordat titlul simbolic de ”Cetăţean de onoare al judeţului Galaţi”. Au primit titlul postmortem Răsvan Angheluţă şi Dumitru Nicolae care au fost preşedinţi în perioada 1992-2000, Dan Lilion Gogoncea nu a fost prezent din cauza unei răceli severe, iar Eugen Durbacă, Eugen Chebac şi Nicolae Dobrovici Bacalbaşa au primit laudatio şi dimplome.

Deşi iniţial, pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean era şi proiectul de hotărâre pentru acordarea acestui titlu şi Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, acesta nu a mai fost supus aprobării consilierilor, nu a mai fost acordat. În schimb, ÎPS Casian a oferit, în numele preoţimii şi credincioşilor Arhiepiscopiei, un ”Act de preţuire şi binecuvântare Consiliului Judeţean Galaţi, tuturor consilierilor de ieri şi de azi şi preşedinţilor, la 30 de ani de activitate neîntreruptă pentru promovarea valorilor educaţionale, culturale şi sociale de sorginte creştinească şi românească prin proiectele şi programele de restaurare, consolidare şi de inovare a patrimoniului economic în folosul şi spre binele comunităţii judeţului Galaţi”. Actul a fost însoţit şi de o cuvântare emoţionantă în care ÎPS Casian a vorbit despre pace, despre istoria şi valorile culturale ale judeţului şi despre susţinerea copiilor şi bătrânilor nevoiaşi.

Însă festivitatea a avut şi o parte ”umbrită” de opoziţie. Consilierii PNL (majoritatea au participat în format online) au anunţat prin vocea consilierei Georgia Mocanu că grupul liberal va avea o opinie diferită în privinţa votului pentru acordarea titlurilor de ”Cetăţean de Onoare al judeţului Galaţi”. Opinia diferită s-a reflectat prin exprimarea votului împotriva acordării acestor titluri, dar nu pentru toată lumea.

De altfel, în timp ce se desfăşura şedinţa, iar titlurile şi diplomele erau acordate, PNL Galaţi a transmis un comunicat de presă în care se arată că ”Astăzi, în şedinţa aniversară a Consiliului Judeţean Galaţi, consilierii PNL au avut opinii diferite faţă de colegii din alte partide în ceea ce priveşte propunerile preşedintelui consiliului judeţean de a oferi distincţia de cetăţean de onoare al judeţului domnilor Nicolae Bacalbașa, Eugen Chebac, Eugen Durbacă şi Lilion Dan Gogoncea, foşti preşedinţi ai CJ Galaţi, votând împotrivă. Motivele acestui vot negativ - din cadrul unei şedinţe cu pronunţat şi total nepotrivit caracter festivist de tip PSD - sunt neimplicarea celor menţionaţi în problemele cetăţenilor, lipsa realizărilor în majoritatea domeniilor, precum şi atitudinea nepotrivită de care au dat dovadă în relaţia directă cu cetăţenii. Pentru domnii Dumitru Nicolae, Răzvan Angheluţă, ca şi pentru IPS Casian Crăciun, arhiepiscop al Dunării de Jos, voturile au fost favorabile”.

Însă proiectul de hotărâre privind acordarea titlului pentru ÎPS Casian nu a mai fost supus votului consilierilor şi, fireşte, nici nu a mai fost acordat. Întrebat dacă acest proiect a fost supus la vot sau nu, având în vedere afirmaţiile din comunicatul de presă, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, a spus ”Se vede că consilierii PNL nu ştiu ce votează”.

De ce nu a mai fost acordat premiul, rămâne un mister pe care nimeni nu vrea să-l comenteze oficial, însă se pare că Înalt Preasfinţitului Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos a ţinut mai mult să ofere el diploma decât să primească.
Trebuie menţionat că au primit diplome de excelenţă şi 28 de instituţii, lista acestora o puteţi citi AICI.

Ca un element de cancan, consilierul local PNL, Cătălin Moroşanu, a participat la şedinţă online, se vedea că este în maşină şi la un moment dat a închis conexiunea şi n-a mai revenit.

În fiecare an, în preajma sărbătoririi Sfântului Apostol Andrei, în Arhiepiscopia Dunării de Jos se desfăşoară ample activităţi cultural-educative ce au în vedere pregătirea duhovnicească a studenţilor şi masteranzilor din cadrul Departamentului de Teologie al Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” pentru a întâmpina şi a marca aşa cum se cuvine această mare sărbătoare eparhială.

Întrucât, anul acesta se intră în cel de-al treizecilea an de când Sfântul Apostol Andrei a fost chemat ca ocrotitor spiritual al oraşului Galaţi şi al Eparhiei Dunării de Jos, Centrul de Cercetare Teologică şi Interdisciplinară „Sfinţii Trei Ierarhi” şi Cercul de Patristică şi Liturgică din cadrul Facultăţii de Istorie, Filosofie şi Teologie din Galaţi a organizat Sesiunea de comunicări ştiinţifice intitulată: „(Spre) 30 de ani sub omoforul Sfântului Apostol Andrei”.

Manifestarea culturală s-a desfăşurat în format hibrid, cu participare fizică în sala „Episcop Melchisedec Ştefănescu” din cadrul respectivei facultăţi şi cu prezenţă online, prin intermediul unei platforme de comunicare creată special pentru această întrunire.

La eveniment a fost prezent şi Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, care a deschis sesiunea printr-o meditaţie teologică în care a vorbit despre complexitatea sfinţeniei şi a trăsăturilor sfântului, evidenţiind totodată şi trei dintre dimensiunile apostolatului Sfântului Andrei: de evanghelizare, taumaturgică şi filantropică.

De asemenea, ierarhul locului a reliefat aspecte ce privesc evlavia poporului român faţă de cel care ne-a încreştinat şi ne ocroteşte neîncetat ca popor cu o moştenire culturală de excepţie, plină de tradiţii şi obiceiuri strămoşeşti.

La activitate, alături de cadrele didactice universitare, studenţii şi masteranzii teologi, a fost invitat, pentru o intervenţie online, pcuv. arhim. dr. Mihail Stanciu, fostul stareţ al Mănăstirii Antim din Bucureşti, care a susţinut prelegerea: „Sfântul Apostol Andrei şi Sfântul Ierarh Antim: legături duhovniceşti şi misionare”.

În cadrul întrunirii au mai fost susţinute prelegeri cu titluri precum: „Contribuţia ştiinţifică a Acad. Emilian Popescu privind propovăduirea Sfântului Andrei în Scyţia Minor”, „Fotografii-document privind cinstirea Sfântului Apostol Andrei la Dunărea de Jos”.

La final, participanţii au avut posibilitatea de a audia câteva cântări închinate Apostolului românilor, interpretate de corul studenţilor teologi gălăţeni, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos.

Freddie Mercury (Farrokh Bulsara) - compozitor, instrumentist şi solist al trupei Queen - s-a născut la 5 septembrie 1946, la Stone Town, în Zanzibar, dar şi-a petrecut copilăria în India. La şapte ani a început sa studieze pianul, iar la opt, părinţii l-au înscris la un internat în stil englezesc, unde a căpătat porecla ''Freddie''.
Părinţii artistului s-au mutat în Anglia în 1964. După ce a absolvit facultatea a lucrat o perioadă, iar în aprilie 1970, împreună cu chitaristul Brian May şi bateristul Roger Taylor a pus bazele unei formaţii noi - Queen. Totodată, solistul decide să-şi schimbe numele din Bulsara în Mercury, potrivit site-ului bestmusic.ro.
În 1971, basistul John Deacon a fost ales pentru completarea trupei. Primul album al grupului a avut un succes comercial rapid. În 1975, apare albumul ''A Night at the Opera'', care îi aduce trupei Queen notorietate internaţională. Piesa ''Bohemian Rhapsody'' devine emblematică pentru formaţie.
Mercury îşi dorea să compună un album personal. Primul său single a fost ''Love Kills'', apărut în 1984. Un an mai târziu, a scos albumul solo ''Mr. Bad Guy''. Anul 1986 a fost marcat de lansarea albumului ''A Kind of Magic'' şi de turneul european ''Magic Tour''. În acelaşi an a avut loc celebrul concert ''Live at Wembley''.
Albumul ''The Great Pretender'' a apărut în 1987, an în care Mercury a primit diagnosticul de infectare cu HIV. În 1988 a fost lansat ultimul său album, care include ''Barcelona'', la care a colaborat cu soprana Montserrat Caballé. Cântecul a devenit tema oficială a Jocurilor Olimpice din 1992.
În perioada 1990-1991 au avut loc ultimele înregistrări ale artistului cu Queen. În videoclipurile realizate pentru albumul ''Innuendo'' se vede faptul că Freddie Mercury era slăbit şi obosit. Ultima sa apariţie publică a fost la British Awards, când trupa Queen a fost premiată, în 20 februarie 1990. A mai continuat să înregistreze melodii şi videoclipuri (''Headlong'', ''I'm Going Slightly Mad'' şi ''These Are the Days of Our Lives'', ''The Show Must Go On'').
La 23 noiembrie 1991, Mercury anunţa public faptul că are SIDA. Pneumonia de care suferea de mai multe săptămâni i-a grăbit sfârşitul. Freddie a murit la doar 45 de ani, în 24 noiembrie 1991. În 20 aprilie 1992, fanii formaţiei au fost prezenţi la un concert tribut Freddie Mercury, pe stadionul Wembley, la care au participat Annie Lennox, Guns'n'Roses, Def Leppard, Elton John, George Michael, David Bowie, Metallica şi Liza Minnelli, împreună cu ceilalţi membri Queen.
Pe parcursul carierei sale, Freddie Mercury a susţinut peste 700 de concerte în întreaga lume cu Queen. (sursa Agerpres)