În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014. Potrivit Legii nr. 171/2014, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia. În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ''O istorie a românilor'' (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a. În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau: autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România; prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat; guvern reprezentativ şi constituţional, Adunarea obştească cu putere legislativă, garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai - 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman). În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor. Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub "garanţia colectivă" a puterilor urmau "să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi" purtând denumirea de "Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei", separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe. Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor. Domnul urma să fie ales în fiecare ţară "pe viaţă". Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. ("Istoria românilor, Constituirea României moderne", volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun. După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul "Concordia" din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu "spiritul Convenţiei", a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis "Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei", prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, "Unirea definitivă a Principatelor", iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003). (sursa Agerpres)

Instituţia Prefectului – Judeţul Galaţi, Primăria Municipiului Galaţi şi Garnizoana Galaţi, în calitate de organizatori, au anunţat programul manifestărilor dedicate ”Zilei Unirii Principatelor Române”, care vor avea loc după următorul program:

BISERICA VOVIDENIA

12.00-12.30- Te Deum pentru Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi mama sa.

STATUIA DOMNITORULUI ALEXANDRU IOAN CUZA

13.00-13.05 - Întâmpinarea oficialităţilor, salutul Drapelului de luptă şi intonarea Imnului de Stat al României;

13.05. 13.10 - Alocuţiuni

13.10-13.15 - Evocarea însemnătăţii Unirii Principatelor 

13.15-13.25 - Depunere de buchete de flori la statuia Domnitorul Alexandru Ioan Cuza;

13.25-13.35 - Scurt moment susţinut de artiştii Ansamblului “Doina Covurluiului” al Centrului Cultural “Dunărea de jos”;
13.35-13.45 - Hora Unirii.

Primăria municipiului Galaţi informează că, pentru buna desfăşurare a acţiunilor dedicate Zilei Unirii Principatelor Române, în data de 24 ianuarie 2023, sunt necesare unele restricţii de trafic şi devieri ale unor mijloace de transport în comun.

Astfel, în intervalul orar 13.00 – 14.00, traficul rutier va fi restricţionat pe str. Domnească (tronsonul cuprins între str. V. Alecsandri şi str. Cezar) şi pe str. Dimitrie Bolintineanu (tronsonul cuprins între str. Domnească şi str. Ştiinţei).

Rutele ocolitoare recomandate pentru autovehicule sunt:
• Pe direcţia Centru – Parc C.F.R.: str. Domnească – str. Ep. Melchisedec Şt. – str. Grădina Veche – str. Cezar – str. Domnească;
• Pe direcţia Parc C.F.R. – Centru: str. Domnească – str. Radu Negru – str. Ştiinţei – str. V. Alecsandri – str. Domnească;
• Pe direcţia Piaţa Centrală – Parc C.F.R.: str. Traian – str. Rizer – str. V. Alecsandri – str. Gradina Veche – str. Cezar – str. Domnească;
• Pe direcţia Parc C.F.R. – Piaţa Centrală: str. Domnească – str. Radu Negru – str. Ştiinţei – str. Basarabiei – str. Dr. Al. Carnabel – Piaţa Centrală.

În intervalul 12.30 – 14.30 vor surveni următoarele modificări în programul de transport:
- troleibuzele care asigură traseul 102 (Micro 19 – Parc CFR) vor întoarce în Centru pe str. Brigadierilor;
- autobuzele de pe traseul 105 (Micro 19 – Grădina Publică) vor circula deviat pe str. Domnească – str. Basarabiei – str. Traian – Spitalul Militar şi retur;
- autobuzele de pe traseul 26, din Bariera Traian vor circula deviat pe str. Traian – str. Basarabiei – str. Domnească – str. Gării – Gara CFR şi retur.
! Autobuzele care asigură cele două trasee vor respecta toate staţiile aferente străzilor pe care sunt deviate, potrivit Biroului de presă al Primăriei municipiului Galaţi.

Pentru a marca Unirea Mică a Moldovei cu Țara Românească (Citește AICI: https://www.monitoruldegalati.ro/stirea-zilei/24-ianuarie-ziua-unirii-principatelor-romane-163-de-ani-de-la-acest-eveniment-istoric.html), un grup de promotori ai mișcării, ai sportului din Galați au alergat 21 km spre frontiera cu Republica Moldova și înapoi, iar în vamă au făcut tradiționala Horă a Unirii.

Este de acum o cursă ce are tradiție la Galați, unde Unirea Mare și cea Mică sunt marcate alergându-se simbolic către frontiera cu frații de peste Prut.

Nici gerul nu a ținut departe alergătorii și aceștia au reușit să ajungă la frontieră și au și încins hora, întorcându-se apoi tot în marș spre Galați.

În fiecare an, la 24 ianuarie, în întreaga ţară este sărbătorită Ziua Unirii Principatelor Române, fiind marcat momentul unirii Moldovei cu Ţara Românească (1859) sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Acest eveniment major în istoria ţării noastre a reprezentat primul pas făcut pentru realizarea unui stat naţional unitar român.

Proiectul de lege pentru declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române, zi de sărbătoare naţională, a fost adoptat de Senatul României la 2 iunie 2014. Camera Deputaţilor a adoptat, la 3 decembrie 2014, Legea nr. 171/2014 pentru declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române. Preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de promulgare la 16 decembrie 2014. Potrivit Legii nr. 171/2014, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile. La 6 septembrie 2016, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat un proiect de lege, care completează Codul muncii, prin care ziua de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române a fost declarată sărbătoare legală nelucrătoare.

Problema regimului politic al Moldovei şi Ţării Româneşti a fost dezbătută, pentru prima dată, în cadrul unui for internaţional, cu prilejul lucrărilor Conferinţei internaţionale de la Viena (3/15 martie-23 mai/4 iunie 1848), la care au trimis reprezentanţi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa, Austria şi Rusia. În favoarea acestui proces s-au pronunţat reprezentanţii Franţei şi Rusiei iar împotrivă cei ai Austriei şi Imperiului Otoman, notează lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Înfrângerea Revoluţiei de la 1848 a readus în Transilvania regimul absolutist habsburgic. În Moldova şi Ţara Românească, prin Convenţia ruso-turcă de la Balta Liman (19 aprilie/1 mai 1849) a fost reinstaurat controlul politic al celor două puteri, notează volumul ''O istorie a românilor'' (Ion Bulei, Editura Meronia, 2007). În aceste împrejurări, mişcarea naţională a fost constrânsă să se manifeste în afara ţării, prin activitatea emigranţilor români.

Războiul Crimeii (1853-1856) şi Congresul de la Paris din 1856 (13/25 februarie-18/30 martie) au pus capăt protectoratului Rusiei asupra Principatelor. În tratatul semnat la 18/30 martie 1856, se prevedea ca în Principatele Române, locul protectoratului să fie luat de garanţia colectivă a Marilor Puteri europene (Franţa, Marea Britanie, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Regatul Sardiniei), cu menţinerea suzeranităţii otomane. Totodată, Poarta se obliga să respecte administraţia independentă şi naţională a Principatelor, precum şi deplina libertate a cultului, a legislaţiei, a comerţului şi navigaţiei. S-a hotărât, totodată, convocarea de Adunări (divanuri) ad-hoc, care să se pronunţe asupra organizării viitoare a celor două ţări.

În februarie 1857, a fost constituit la Iaşi, Comitetul Electoral al Unirii, care a fixat pentru data de 1/13 martie un program politic, în care preconiza unirea Principatelor într-un singur stat, neutru şi autonom, în frunte cu un prinţ străin (şi domnie ereditară), adunare reprezentativă, garanţia colectivă a puterilor europene ş.a. În acelaşi sens, la 3/15 martie 1857, a fost înfiinţat şi la Bucureşti, Comitetul Central al Unirii, organ de conducere al partidei naţionale muntene, care şi-a fixat un program asemănător cu acela al unioniştilor din Moldova, potrivit lucrării "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

Marii şi micii proprietari, deputaţii orăşeni şi ţăranii reuniţi la Adunările ad-hoc din Moldova şi din Ţara Românească, chemaţi să se pronunţe în problema unirii, au dat un răspuns pozitiv prin cele două Rezoluţii aproape identice votate în Moldova la 7/19 octombrie 1857 şi în Ţara Românească la 8/20 octombrie 1857, în care cereau: autonomia şi neutralitatea celor două Principate şi unirea lor într-un singur stat cu numele de România; prinţ străin, ereditar, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei; neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat; guvern reprezentativ şi constituţional, Adunarea obştească cu putere legislativă, garantarea colectivă a celor şapte puteri.

În perioada 10/22 mai - 7/19 august 1858 au avut loc, la Paris, lucrările Conferinţei reprezentanţilor celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Regatul Sardiniei, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman). În ultima zi a lucrărilor a fost semnat actul internaţional, Convenţia de la Paris, şi, totodată, nou statut fundamental al Principatelor. Potrivit reglementărilor acestuia, cele două ţări menţinute sub suzeranitatea Porţii şi sub "garanţia colectivă" a puterilor urmau "să se administreze liber şi în afara oricărei ingerinţe a Înaltei Porţi" purtând denumirea de "Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei", separaţia administrativ-politică fiind menţinută mai departe. Fiecare principat urma să fie condus de câte un domn şi miniştrii săi. Puterea legislativă urma să fie exercitată colectiv de domn, Adunarea electivă din ţara respectivă şi Comisia Centrală nou instituită, comună Principatelor. Domnul urma să fie ales în fiecare ţară "pe viaţă". Armatele puteau fi reunite în tabere comune sub comanda alternativă a domnilor sau a reprezentanţilor lor. În ansamblu, Convenţia de la Paris, deşi nu acorda Unirea, îi apropia pe români de momentul unificării celor două principate. ("Istoria românilor, Constituirea României moderne", volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).

La 28 decembrie 1858/9 ianuarie 1859 erau deschise, în Moldova, lucrările Adunării elective. Au fost validate mandatele a 55 de deputaţi. Deputaţii majorităţii s-au întrunit, în seara zilei de 3/15 ianuarie 1859, pentru a se pune de acord asupra persoanei candidatului comun. După mai multe ore de dezbateri, a fost propusă candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, care a fost acceptată în unanimitate de deputaţii prezenţi. Adunarea electivă s-a întrunit la 5/17 ianuarie 1859, pentru a-l alege pe domn, prin vot deschis. Alexandru Ioan Cuza a întrunit unanimitatea voturilor celor 48 de deputaţi prezenţi.

Alegerile pentru Adunarea electivă s-au desfăşurat, în Ţara Românească, între 8/20 şi 12/24 ianuarie 1859. Deputaţii conservatori au obţinut 46 din cele 72 de mandate existente. Lucrările Adunării elective s-au deschis în ziua de 22 ianuarie/3 februarie 1859 într-o atmosferă incendiară. Sediul reprezentanţei naţionale era înconjurat de mii de oameni. În noaptea de 23 spre 24 ianuarie, membrii Partidei Naţionale s-au reunit la hotelul "Concordia" din Bucureşti unde, atât deputaţii majorităţii conservatoare cât şi cei ai Partidei naţionale, căutau o soluţie. În cele din urmă, la propunerea lui Dimitrie Gr. Ghica, a fost adoptată soluţia dublei alegeri, reprezentând cea mai bună cale de depăşire a impasului.

Lucrările Adunării s-au reluat în dimineaţa zilei de 24 ianuarie/5 februarie 1859, la ora 11.00. În numele Partidei naţionale, avocatul Vasile Boerescu a cerut o şedinţă secretă, în cadrul căreia a pledat în favoarea principiului Unirii şi, subliniind legalitatea actului, în conformitate cu "spiritul Convenţiei", a propus alegerea lui Alexandru Ioan Cuza şi ca domn al Ţării Româneşti. Reveniţi în sala de şedinţe, cei 64 de deputaţi, prin votul lor, l-au consacrat pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Ţării Româneşti. S-a realizat astfel unirea de fapt a celor două Principate. Prin acest act politic al dublei alegeri, fără a se încălca formal prevederile Convenţiei de la Paris, naţiunea română a obţinut o victorie importantă în realizarea statului modern român. Alexandru Ioan Cuza a ajuns la Bucureşti, la 8/20 februarie 1859, unde a fost primit cu mult entuziasm, notează lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003).

În cadrul Conferinţei de la Paris (26 mart./7 apr.-25 aug./6 sept. 1859) a reprezentanţilor Puterilor garante (Franţa, Rusia, Marea Britanie, Prusia şi Regatul Sardiniei) a fost recunoscută de jure, la 1/13 aprilie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Principatelor Unite. Austria şi Imperiul Otoman au recunoscut evenimentul la 25 august/6 septembrie 1859. Austria recunoscuse de facto, la 2/14 mai 1859, dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, printr-o notă scrisă, fiind reluate cu acest prilej legăturile cu cele două guverne româneşti, de la Iaşi şi de la Bucureşti. Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman a consacrat uniunea personală a celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii.

La 22 noiembrie/4 decembrie 1861, Poarta a emis "Firmanul de organizare administrativă a Moldovei şi Valahiei", prin care se admitea unirea administrativă şi politică a Principatelor, fapt care presupunea o serie de măsuri importante, între care: reunirea ministerelor de la Iaşi şi Bucureşti într-un singur guvern şi a Adunărilor elective într-una singură; suspendarea activităţii Comisiei Centrale de la Focşani; instituirea în fiecare principat a câte unui consiliul provincial, ce urma să fie consultat asupra tuturor legilor şi regulamentelor de interes local, potrivit sursei amintite mai sus.

Primul guvern unitar al României, condus de Barbu Catargiu, a fost format la 22 ianuarie/3 februarie 1862. A urmat deschiderea la Bucureşti, la 24 ianuarie/5 februarie 1862, a primului Parlament al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat, în mod solemn, în faţa Adunărilor elective ale Moldovei şi Ţării Româneşti reunite în şedinţă comună, "Unirea definitivă a Principatelor", iar oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala noului stat, arată lucrarea "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003). (sursa Agerpres)

Luni, 24 ianuarie, centrele de relaţii clienţi ale ENGIE Romania vor fi închise, cu excepţia punctului de vânzare ENGIE din Băneasa Shopping City din Bucureşti, care va funcţiona conform programului obişnuit al centrului comercial. Ziua de 24 ianuarie este nelucrătoare, fiind o sărbătoare legală. Începând de marţi, 25 ianuarie, se revine la programul obişnuit de funcţionare, disponibil pe site-ul companiei, engie.ro.

De asemenea, serviciul de call-center naţional va fi indisponibil. Informaţii utile cu privire la situaţia de consum pot fi accesate direct în contul de client ENGIE sau prin intermediul aplicaţiei mobile ce poate fi descărcată gratuit din App Store şi Google Play, informează ENGIE Romania.

„Miracol”, regizat de Bogdan George Apetri („Periferic”, „Neidentificat”), va putea fi urmărit pe 24 ianuarie, de ziua Micii Uniri, într-o avanpremieră absolută, la Galaţi, la Cinema City. Filmul premiat la numeroase festivaluri internationale de prestigiu se va vedea, cu 10 zile înainte de lansare, în zi de sărbătoare românească.

Filmul îmbină intensitatea unei drame şi tensiunea unui thriller psihologic cu suspansul şi intriga atent construită a unui film poliţist şi îi are în rolurile principale pe Ioana Bugarin şi Emanuel Pârvu. Din distribuţie mai fac parte: Cezar Antal, Ovidiu Crişan, Valeriu Andriuţă, Ana Ularu, Valentin Popescu, Marian Râlea, Nora Covali, Natalia Călin, Cătălina Moga, Olimpia Mălai, Vasile Muraru şi Mircea Postelnicu.

Premiera în cinematografele din România va avea loc pe 4 februarie.

Despre film

Împărţit în două capitole, „Miracol” o urmăreşte pe tânăra călugăriţă novice Cristina Tofan (Ioana Bugarin) în timp ce se strecoară afară dintr-o mănăstire izolată, pentru a merge la spitalul din oraşul vecin. Nereuşind să-şi rezolve problemele şi să-l găsească pe bărbatul pe care îl caută, pe drumul de întoarcere întâlneşte o soartă neaşteptată.

A două parte a filmului îl are în centru pe Marius Preda (Emanuel Pârvu), inspectorul de poliţie plecat pe urmele ei, care-i reface drumul pas cu pas - într-o structură perfect oglindită. Investigaţia lui aduce la lumina indicii şi confesiuni care conduc nu numai înspre adevărul greu de înţeles din spatele acţiunilor Cristinei, ci şi la un posibil miracol.

VEZI TRAILER-UL FILMULUI AICI!

Magazinele Enel din Piatra Neamţ, Roman, Bacău, Focşani şi Galaţi vor fi închise luni, 24 ianuarie, zi liberă legală. Serviciul de call center va fi disponibil în această zi numai pentru transmiterea indexului.
În celelalte zile, acestea vor funcţiona după programul obişnuit.
Cea mai mare parte a operaţiunilor pot fi realizate prin canale digitale şi nu necesită deplasarea în magazinele Enel. De aceea, Enel recomandă clienţilor să folosească în continuare opţiunile digitale de comunicare, de primire şi de plată a facturii, precum şi contractarea online.
Astfel, clienţii au la dispoziţie două variante simple pentru a primi factura electronică, imediat ce a fost emisă: pe mail sau prin sms, sau pot opta pentru descărcarea copiei facturii de AICI.
Pentru a trimite indexul pentru electricitatea consumată, pe lângă secţiunea Index din cadrul aplicaţiei MyEnel, clienţii pot apela (în timpul perioadei de telecitire specificată pe factură) numărul de telefon gratuit  0800.07.08.09 sau numărul cu tarif normal 021.9977.
Pentru a trimite indexul pentru consumul de gaz, clienţii pot suna la numărul gratuit 0800.07.07.01, tasta 1, sau la numărul cu tarif normal 021.9977, în cazul în care distribuitorul lor este Delgaz Grid, Distrigaz Sud Reţele, Gaz Est, Gazmir, Premier Energy sau Progaz P&D (între 22 şi 26 ale fiecărei luni). De asemenea, indexul pentru consumul de gaze naturale poate fi transmis şi prin aplicaţia My Enel, dacă distribuitorul este una dintre cele şase companii menţionate mai sus.
Pentru a intra în contact cu un consultant Enel, clienţii pot utiliza următoarele numere de telefon: 021.9977 (cu tarif normal, apelabil din România) sau 0040.372.436.436 (număr apelabil din străinătate), în timpul programului, respectiv L-V: 8:00 – 20:00; Sâmbătă: 8:00 – 13:00. La aceste numere pot fi aflate informaţii despre facturi şi sold, despre contract, pot fi activate servicii precum factura electronică şi altele.
Mai mult, clienţii pot alege să utilizeze aplicaţia MyEnel, care poate fi activată cu uşurinţă fie online, pe my.enel.ro, fie prin descărcarea aplicaţiei pentru telefonul mobil în mod gratuit, de pe App Store sau Google Play. Prin intermediul acesteia, clienţii pot primi şi plăti facturile de energie electrică sau gaze naturale, îşi pot înregistra indexul sau verifica balanţa de plată. De asemenea, în aplicaţia MyEnel, în secţiunea Contractare Rapidă, sunt disponibile ofertele comerciale, astfel că atât clienţii existenţi, cât şi cei potenţiali au posibilitatea de a transmite online solicitări de încheiere a unui contract de furnizare de energie electrică sau de gaze naturale.
În cazul în care clienţii doresc în continuare să efectueze plata în numerar, este recomandată utilizarea automatelor de plată de tip self-pay, amplasate în reţelele de magazine Profi, Auchan, Mega Image, Carrefour, Kaufland, precum şi în magazinele alimentare.
Alte variante pentru achitarea facturii mai sunt: ATM–uri (bancomate), debit direct, internet sau transfer bancar. Detalii despre partenerii bancari şi comerciali ai Enel se regăsesc pe factura de energie electrică, informează Biroul de presă Enel România.

Circulaţia vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, va fi interzisă în zilele de duminică, 23 ianuarie, şi luni, 24 ianuarie - zi de sărbătoare legală, Ziua Unirii Principatelor Române, se arată într-un comunicat al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
Astfel, vehiculele de peste 7,5 tone vor avea restricţii de deplasare pe DN7, pe traseul Piteşti (intersectia DN7 cu DN7C) - Râmnicu Vâlcea - Veştem (intersectia DN7 cu DN 1), în ambele sensuri, duminică, în intervalul orar 16:00 - 22:00 şi luni, în intervalul orar 6:00 - 22:00. (sursa Agerpres)

Luni, 24 ianuarie 2022, se va restricţiona circulaţia pe str. Domnească, pe segmentul cuprins între str. Vasile Alecsandri şi str. Cezar, în intervalul orar 13.00 - 14.00, cu ocazia manifestărilor dedicate Zilei Unirii Principatelor Române. În acelaşi interval, vor fi restricţii de trafic şi pe str. Dimitrie Bolintineanu, pe segmentul cuprins între străzile Domnească şi Ştiinţei, informează Primăria municipiului Galaţi.

Mijloacele de transport în comun, în acest interval, vor circula pe următoarele trasee:
- troleibuzele care asigură traseul 102 (Micro 19 – Parc CFR) vor întoarce în centru;
- autobuzele de pe traseul 105 (Micro 19 – Grădina Publică) vor circula deviat pe str. Domnească – str. Basarabiei – str. Traian – Spitalul Militar şi retur;
- autobuzele de pe traseul 26 vor circula deviat pe str. Gării – str. Basarabiei – str. Traian – Bariera Traian şi retur, precizează municipalitatea.