În luna martie poţi urmări: Against The Ice, un film de supravieţuire cu Nikolaj Coster-Waldau şi Joe Cole în rolurile principale, despre o expediţie daneză care prezintă şi o poveste adevărată despre prietenie, dragoste şi puterea uimitoare a companiei; The Adam Project, un film sci-fi despre călătoria în timp în care un pilot (Ryan Reynolds) face echipă cu sinele lui mai tânăr şi cu regretatul său tată (Mark Ruffalo) pentru a se împăca cu trecutul său, salvând în acelaşi timp viitorul; şi, venit din Shondaland, serialul romantic, scandalos şi inteligent Bridgerton se întoarce pentru Sezonul 2, unde îl vom vedea pe Anthony, cel mai mare frate şi viconte Bridgerton, în timp ce încearcă să îşi găsească o soţie potrivită.
Pe lângă acestea, ne mai întâlnim şi cu: Bad Vegan: Fame. Fraud. Fugitives, Black Crab, Cracow Monsters, Formula 1: Drive to Survive: Sezonul 4, Human Resources, Pieces of Her, The Andy Warhol Diaries, The Last Kingdom: Sezonul 5, Top Boy: Sezonul 2, The Weekend Away, Windfall Worst Roommate Ever, Outlander: Sezonul 6, A Beautiful Day in the Neighborhood, Little Women, Ready Player One şi multe altele.

Anul 2022 aduce multe energii pozitive, bunăstare şi noroc pentru cei mai mulţi dintre nativi. Însă, pe lângă acestea există o zodie care reacţionează foarte bine la toate momentele dificile, care îi apar în cale, ba chiar trece cu brio peste ele.
Este vorba despre zodia Fecioară, cea a cărei filosofie de viaţă o ajută să nu cedeze în faţa impedimentelor de orice fel. Chiar şi cele mai mari suferinţe emoţionale sunt trecute cu bine de nativii acestei zodii, datorită faptului că sunt firi foarte practice şi aproape mereu găsesc soluţia salvatoare.
Pentru că sunt înclinaţi să caute soluţii de fiecare dată când întâmpină o problemă, nativii din zodia Fecioară nu stau să-şi plângă de milă şi trec la fapte, din dorinţa a ieşi din situaţiile care nu le fac bine. Fiind şi foarte muncitori şi neobosiţi în atingerea scopurilor pe care le au, aceştia nu se lasă opriţi de situaţiile neplăcute care pot apărea pe parcurs.
Fecioarele pornesc de la premisa că viaţa este grea şi e normal să fie aşa, mentalitate care lucrează în favoarea lor atunci când obstacolele apar. Cei născuţi sub acest semn zodiacal urăsc să se lamenteze, chiar şi atunci când trăiesc adevărate drame, notează spynews.ro.

Instituirea anului 2022 ca an dedicat Smarandei Brăescu, oferă Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”din Galaţi prilejul să realizeze o serie de manifestări în care vor fi evocate diferite aspecte ale vieţii şi activităţii celebrei paraşutiste şi aviatoare.
„Prin diversitatea abordărilor tematice şi a tipologiei activităţilor incluse în cadrul acestui proiect ne propunem să facem cunoscută publicului personalitatea Smarandei Brăescu, un adevărat model de voinţă, curaj, determinare şi dragoste de ţară”, transmit reprezentanţii muzeului.

Programul activităţilor

Martie - proiecţie de film - trilogia realizată de Studioul Cinematografic al Ministerului Apărării Naţionale: „Foşnet de mătase albă”, „Nu mă voi întoarce niciodată din drum” şi „Prigoana. Parcela IIB, rând 1550” (joi, 10 martie 2022, ora 18.30)
Aprilie - mini-expoziţia „Exponatul lunii - Certificatde aviator aparţinând Smarandei Brăescu” eliberat de The Royal Club of the United Kingdom.
Mai - expoziţia temporară „Smaranda Brăescu - portretul unei campioane”.
Iunie - expoziţia temporară „Aspecte din satul tradiţional românesc - comuna Buciumeni” - incursiune etnografică în localitatea natală a Smarandei Brăescu.
Iulie - masă rotundă „Pe aripile destinului - Smaranda Brăescu”.
Octombrie - lansare editorială - o lucrare monografică dedicată Smarandei Brăescu.

Cine a fost Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu, plecată în lumea largă din satul Hânţeşti, comuna Buciumeni, judeţul Tecuci (astăzi Galaţi) a fost prima femeie paraşutist din România şi campioană mondială absolută a acestui sport în anul 1932, devenind una dintre cele mai cunoscute personalităţi ale epocii interbelice.
După instaurarea regimului comunist, poziţia intransigentă a Smarandei Brăescu faţă de ilegitimitatea şi abuzurile noii puteri au dus la prigoana şi condamnarea sa de către autorităţile comuniste, motiv pentru care, în ultima parte a vieţii, a fost nevoită să fugă şi să se ascundă.
Vânată de Securitate, s-a stins din viaţă în anul 1948 şi a fost înhumată sub alt nume, într-un cimitir catolic din Cluj.

România va fi reprezentată la Eurovision 2022 de WRS.

În această seară a avut loc finala selecției naționale Eurovision 2022, iar în urma votului juriului și a publicului, WRS a câștigat competiția și ne va reprezenta la Torino, Italia.

Concursul se va desfășura în perioada 10-14 mai 2022. Hai România!

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o informare meteorologică, cu interval de valabilitate 1 martie, ora 10.00 - 3 martie, ora 10.00, fenomene vizate fiind ninsori şi intensificări ale vântului. „În intervalul menţionat în estul, sudul şi centrul ţării, precum şi în zona Carpaţilor Orientali şi Meridionali temporar va ninge, iar local se va depune strat de zăpadă. Vântul va avea intensificări în Moldova, Dobrogea, estul Munteniei, precum şi în zona montană înaltă, cu viteze în general de 45...50 km/h, viscolind ninsoarea. Până la mijlocul săptămânii vremea va fi rece pentru începutul lunii martie în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în est şi sud-est unde şi vântul va amplifica senzaţia de rece“, informează ANM.

Sâmbăta Morţilor este sărbătoarea care marchează începutul celor şapte Sâmbete ale Morţilor şi care se încheie înainte de Săptămâna Mare a Paştelui. În acest an, Moşii de iarnă în 2022 sunt prăznuiţi sâmbătă, 26 februarie 2022.

De Moşii de iarnă, preoţii săvârşesc o slujbă de pomenire a celor trecuţi la cele veşnice. Este ziua cunoscută şi ca Sâmbăta Morţilor, iar tardiţia prevede ca în fiecare biserică să se oficieze Sfânta Liturghie şi Slujba Parastasului.

De asemenea, credincioşii care fac pomeniri de Moşii de iarnă trebuie să meargă la biserică de dimineaţă, ca să participe la Sfânta Liturghie. Iar după slujbă se oficiază şi parastasul. Apoi, familia merge la cimitir, unde trebuie să aprindă lumânări.

În unele zone ale ţării sărbătoarea Moşilor de Iarnă este cunoscută ca Sâmbăta Morţilor, sau sub numele de „Moşii de piftii”.

De Moşii de iarnă 2022, credincioşii aduc diverse bucate la biserică pentru ca preotul să le slujească şi ulterior spre a fi date de pomană.

Oamenii obişnuiesc să dea de pomană colivă, colaci, piftie, carne, sarmale, fructe şi altele. Totodată, în coşul cu merinde adus la Biserică trebuie să se afle şi pomelnicul în care sunt trecute numele celor morţi şi lumânări pentru a fi sfinţite de către preoţi.

Conform tradiţiei, toate alimentele care nu au fost consumate în această zi trebuie aruncate, şi nu mâncate a doua zi.

În ziua de Moşii de iarnă credincioşii nu trebuie să se lucreze, ci să se ofere alimente de pomană, să se meargă la biserică, să participe la Slujba Parastasului şi a Sfintei Liturghii şi să aprindă lumânări la cimitir, pentru sufletele celor trecuţi în nefiinţă. Cei decedaţi de mai puţin de un an nu trebuie pomeniţi alături de ceilalţi. Pentru aceştia trebuie scris un singur pomelnic, separat.

Astfel, a doua zi credincioşii renunţă la carne. În cazul în care oamenii păstrează mâncarea de la Moşii de iarnă şi o consumă a doua zi, tradiţia spune că iarna se va răzbuna şi se va întoarce aducând frig şi nămeţi.

Femeile care aleg să lucreze de Moşii de iarnă riscă să li "se întoarcă pomana" şi să tremure ca piftia, aşa cum spun datinile.

În luna ianuarie 2022, ca urmare a implementării Programului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi au fost încadrate în muncă 305 persoane, dintre care 146 femei. Din totalul persoanelor ocupate până la data de referinţă, 153 au peste 45 de ani, 63 au vârstă mai mică de 25 ani, 47 au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, 29 au vârstă cuprinsă între 25-30 ani, iar 13 au vârstă cuprinsă între 30 şi 35 de ani. În funcţie de rezidenţă, din totalul persoanelor încadrate în muncă, 174 provin din mediul urban, iar 131 persoane sunt din mediul rural. Din punct de vedere al nivelului de pregătire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncă, cele mai multe persoane sunt cu şcoli profesionale/arte şi meserii (88 persoane), urmate de cei cu studii liceale (81 persoane) şi de cei cu studii gimnaziale (73 persoane). Numărul celor cu studii superioare este de 36, al celor cu studii primare şi fără studii este de 17, în timp ce persoanele cu studii postliceale încadrate sunt în număr de 10.

Din numărul total de persoane care au fost angajate prin intermediul AJOFM Galaţi, 90 persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile. „Precizăm că încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează că urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre. Pentru integrarea pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de date a agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reşedinţa beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată. Astfel, în luna ianuarie 2022, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă că persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 645 persoane“, potrivit AJOFM Galaţi.

La sfârşitul lunii ianuarie 2022, în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi erau înregistraţi 10710 şomeri (din care 4705 femei), rată şomajului fiind de 5,70% (calculată în funcţie de populaţia activă civilă la dată de 01.01.2021). Comparativ cu luna precedentă, când rată şomajului a fost de 5,65%, în această luna acest indicator a registrat o creştere cu 0,05 pp. Din totalul de 10710 persoane înregistrate în evidenţele AJOFM Galaţi, 1390 erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj, iar 9320 erau şomeri neindemnizaţi. În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, 8967 şomeri provin din mediul rural şi 1743 sunt din mediul urban.

Conform ultimei situaţii statistice lunare publicată pe site-ul ANOFM, cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului (calculate cu populaţia activă civilă la 01.01.2021) la dată de 31 ianuarie 2022 au fost: Vaslui (6,82%),Teleorman (6,31%), Dolj (5,86%), Galaţi (5,70 %). Judeţul Galaţi ocupă locul 4 în topul judeţelor cu rată mare a şomajului înregistrat (5,70%). Judeţele cu cel mai mare număr de şomeri în evidenţă, la data de 31 ianuarie 2022 au fost următoarele: Dolj (15649 şomeri), Bucureşti (13919 şomeri), Galaţi (10710 şomeri). Structura şomajului pe grupe de vârste arată că cei mai mulţi şomeri gălăţeni (2784) au între 40 şi 49 de ani.

Şomerii cu studii gimnaziale au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Galaţi (38,16%), urmaţi de cei cu studii primare (22,84%). Şomerii cu nivel de instruire inferior (învăţământ primar şi fără studii, învăţământ gimnazial, învăţământ profesional/arte şi meserii) reprezintă 83,72% din totalul şomerilor înregistraţi, cei cu studii medii (liceale şi postliceale) reprezintă 13,22%, iar cei cu studii superioare reprezintă 3,06%. Structura şomerilor inregistraţi pe nivel de ocupabilitate, stabilit prin profilare, se prezintă astfel: 3557 persoane foarte greu ocupabile, 4526 greu ocupabile, 2025 mediu ocupabile, iar 602 sunt persoane uşor ocupabile. „Încadrarea într-o categorie de ocupabilitate se realizează că urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele noastre“, potrivit AJOFM Galaţi.

În fiecare an, în sezonul rece, numărul incendiilor produse la locuinţele şi gospodăriile cetăţenilor creşte, iar pagubele materiale şi efectele sunt însemnate. Uneori, flăcările iau chiar vieţi omeneşti. Acest lucru se întâmplă, de cele mai multe ori, din neglijenţa oamenilor, care nu îşi iau toate măsurile pentru evitarea acestor tragedii. Conform datelor statistice, în cursul anului 2021, cele mai multe incendii au fost provocate de:
- utilizarea de mijloace (surse) de încălzire defecte, improvizate sau montate necorespunzător – 151 de incendii;
- coşuri de fum neconforme, defecte sau necurăţate – 77 de incendii.
În ciuda faptului că, an de an, zeci de locuinţe sunt distruse, cetăţenii nu îşi iau măsuri pentru evitarea incendiilor, motiv pentru care pompierii gălăţeni au fost solicitaţi, şi anul acesta, să intervină la zeci de locuinţe cuprinse de flăcări. Numai în luna februarie 2022, pompierii au intervenit la 21 de incendii de locuinţe (Barcea, Tecuci, Galaţi, Lieşti, Cudalbi, Mândreşti, Braniştea, Costache Negri, Târgu Bujor, Buciumeni etc.), unul dintre ele fiind fatal pentru o persoană din localitatea Mândreşti.
Drept urmare, pompierii gălăţeni le reamintesc cetăţenilor câteva reguli şi recomandări de care trebuie să ţină seama pentru a evita producerea unor tragedii:
– Nu folosiţi sobe şi alte mijloace de încălzire defecte, cu improvizaţii, supraalimentate cu combustibili sau nesupravegheate, precum şi aprinderea focului utilizându-se lichide inflamabile;
– Nu depozitaţi materiale combustibile în incinta centralei termice de la subsolul locuinţei;
– Verificaţi coşurile de evacuare a fumului, reparaţi-le, izolaţi-le termic şi curăţaţi-le periodic;
– Amplasaţi în faţa uşiţelor sobelor o tăviţă metalică pentru a vă feri de căderea accidentală, direct pe podea, a jarului;
– Nu utilizaţi aeroterme, radiatoare, calorifere electrice construite artizanal sau defecte;
– Nu folosiţi siguranţe fuzibile supradimensionate prin înlocuirea cu liţă a fuzibilului calibrat;
– Nu aşezaţi sau păstraţi butelii de gaze în apropierea oricăror surse de căldură;
– Nu folosiţi butelii de gaze lichefiate fără regulatori de presiune, cu garnituri deteriorate ori cu furtunuri de cauciuc fisurate sau lărgite la capete.

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează, de miercuri, eliberarea de adeverinţe pentru solicitanţii schemei de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2022, potrivit unui comunicat remis Agerpres.
"Pentru anul 2022, APIA a încheiat convenţii cu instituţiile bancare şi nebancare, respectiv cu două fonduri de garantare - Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM), pentru a veni în sprijinul fermierilor care intenţionează să acceseze credite în vederea finanţării activităţilor curente", se menţionează în comunicat.
Astfel, potrivit convenţiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverinţă prin care confirmă că acesta a depus cererea iniţială de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor, aferentă anului 2022.
Totodată, prin adeverinţă se confirmă valoarea de 70% din cuantumul ajutorului determinat aferent cererii iniţiale anuale. Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverinţa cuvenită solicitantului.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează maximum 80% din valoarea fiecărui credit acordat de bănci fermierilor.
Reprezentanţii APIA precizează că Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 703/2013 stabileşte condiţiile în care se vor încheia convenţiile dintre instituţiile financiar-bancare sau nebancare şi APIA, în vederea finanţării de către acestea a activităţilor curente ale beneficiarilor plăţilor derulate de instituţia noastră în baza adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR la şase luni, plus maxim 2%.
În ceea ce priveşte comisioanele practicate de instituţiile finanţatoare, APIA atrage atenţia fermierilor care doresc să acceseze credite, să analizeze cu atenţie sporită soluţiile de finanţare propuse de instituţiile financiar-bancare şi nebancare ce vizează costul acestora, astfel încât să aleagă modalităţile de finanţare care răspund cel mai bine necesităţilor proprii.
Până în prezent, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a încheiat Convenţii cu instituţii bancare şi nebancare, respectiv cu Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM).