După cum Monitorul de Galaţi a relatat AICI, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoştinţa opiniei publice că numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 30 septembrie 2022 este de 18.868.678, cu 778 mai puţini faţă de ultima informare publică realizată de AEP pe această temă, potrivit căreia la data de 31 august 2022 figurau în Registrul electoral 18.869.456 de alegători români. Câţi gălăţeni au drept de vot în fiecare localitate din judeţ, vezi în tabelul din Galeria de imagini de mai jos! ↓

Darea în folosinţă a podului peste Dunăre Brăila-Tulcea, subiect ce a suscitat tot felul de controverse în ultima perioadă, după ce constructorul a cerut o prelungire de 3 ani a datei de dare în folosinţă, este în continuare oarecum sub semnul întrebării. Luni, 03 octombrie 2022, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu şi directorul Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, au mers pe podul peste Dunăre pentru a verifica lucrarea (foto ↓). Par a fi veşti bune.

(Citește și 2025, nou termen cerut de constructor pentru finalizarea podului de la Brăila)

Deocamdată, după negocieri între CNAIR şi constructor, acesta din urmă îşi asumă să dea podul spre circulaţie în decembrie 2022, aşa cum era vorba şi iniţial, dar doar cu o parte a drumurilor de acces şi cu restricţii de tonaj. Restul în vara anului 2023. Totuşi, constructorul nu renunţă nici la posibilitatea că dacă nu se vor îndeplini toate cerinţele şi nu se va da la timp tot amplasamentul de şantier, aici CNAIR are întârzieri, termenul final poate fi tot 2025. Deşi au negociat şi au căzut la învoială în multe situaţii, totuşi între constructor şi CNAIR sunt deschise 12 procese în instanţă pe criteriile tehnice la care nu au căzut de acord.

Deşi e optimist, ministrul nu exclude nici penalizări sau rezilierea contractului dacă certificatele negative primite de constructor, ultimul la finalul acestei săptămâni, tot vor curge. „Am văzut în aceste zile, chiar săptămâni, mesaje diferite. Termenele le ştie toată lumea, deschiderea circulaţiei la sfârşitul acestui an pe variantele explicate. Au fost discuţii despre soluţiile tehnice, unele au fost depăşite. Eu mă aştept, şi tocmai de aceea va fi detaşată o echipă condusă de directorul CNAIR aici la pod, astfel încât graficul, vă rog să-l filmaţi şi să-l pozaţi foarte bine, pe care şi l-a asumat constructorul să fie pus şi în practică. Eu mă aştept ca pe 19-20 decembrie, cu concursul celor de la CNAIR, acolo unde lucrurile pot fi închise în cadru legal, să fie închise, unde nu există şi partea cealaltă, cea care ţine de instanţe. Este real şi că certificatele negative pod duce la reziliere. O să emitem un nou rând de certificate negative”, a precizat Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

Nu mai puţin de 12 procese sunt între cele două entităţi, beneficiar şi constructor. „Da, avem o serie de dosare în acest moment în instanţă, în diferite faze. Avem, de asemenea, revendicări pe care noi le-am formulat împotriva asocierii, cât şi dânşii împotriva noastră, cred că 12. Sunt mai multe care au fost în discuţie, una dintre ele viza reţeta mixturii bituminoase. Noi am solicitat asocierii să folosească aceeaşi hidroizolaţie care a fost în documentaţia de atribuire în oferta dânşilor. Nu putem accepta o altfel de abordare pe tablierul metalic”, a precizat Cristian Pistol, director CNAIR.

Şeful CNAIR a recunoscut că, într-adevăr, CNAIR mai are de predat ultima parte a amplasamentului de şantier, o va face în maxim o lună, este vorba despre relocare de utilităţi. Asta reproşează şi constructorul, care nu exclude nici prelungirea termenului final la 2025, dacă vor mai apărea probleme. „În continuare 2025, conform programului de lucrări cu productivităţile aferente înseamnă 2025, pentru că noi am luat măsuri de accelerare să terminăm mai repede, ăsta e alt subiect. Dar tot astăzi nu este predat tot şantierul, este un nonsens cât spui pe o parte că trebuie dat în 36 de luni, dar nu ţi-ai îndeplinit astăzi, după 42 de luni, toate obligaţiile pe care le ai în contract”, a explicat Dragoş Burlan, director tehnic constructor.

(Citește și Ce stă în calea finalizării Podului Suspendat peste Dunăre şi a drumurilor de legătură)

Cu un cost care se va ridica la circa 500 de milioane de euro, podul, care este construit de o asociere de firme italiene şi japoneze, se va numără printre primele 3 poduri din Europa ca deschidere centrală, 1.120 de metri. Proiectul de investiţie, cu o lungime totală de 23 de km, cuprinde inclusiv proiectarea şi execuţia drumului principal, Brăila-Jijila.

Sâmbătă, 01 octombrie 2022, la Galaţi, s-a deschis Bienala Naţională de Artă „Camil Ressu”, ediţia a doua. Astfel, până pe 27 noiembrie 2022, în cadrul Muzeului de Artă Vizuală, vor putea fi admirate creaţii artistice unice ale celor mai importanţi pictori, graficieni şi sculptori din România.

„Avem mare nevoie de cultură, iar copiii noştri au nevoie să descopere această fascinantă lume a artei şi a frumosului. De aceea, ne-am implicat total pentru a organiza la Galaţi această Bienală Naţională de Artă, care poartă, în semn de omagiu şi recunoştinţă, numele pictorului gălăţean Camil Ressu. Consiliul Judeţean a alocat fondurile necesare pentru desfăşurarea acestui eveniment extraordinar aici, la Galaţi, unde există primul muzeu de artă contemporană înfiinţat în România, şi pentru premierea celor mai bune opere de artă”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Anul acesta, la Bienala Naţională de Artă „Camil Ressu” s-au înscris peste 200 de pictori, graficieni şi sculptori din România. Juriul a fost format din profesor universitar doctor Petru Lucaci, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România, Gheorghe Dican, pictor, vicepreşedinte U.A.P. România, Aurel Vlad, sculptor, Gheorghe Andreescu, preşedinte U.A.P. filiala Galaţi, şi Dan Basarab Nanu, directorul Muzeului de Artă Vizuală Galaţi şi s-au acordat următoarele premii:
Secţiunea pictură: Premiul I - Bogdan Mateiaş; Premiul II - Florin Mocanu; Premiul III - Ion Alexandru Antonescu.
Secţiunea grafică: Premiul I - Răzvan-Petrişor Dragoş; Premiul II - Alina Aldea; Premiul III - Aliona Sâmburic.
Secţiunea  sculptură: Premiul I - Aurel Cucu; Premiul II - Liviu Bumbu; Premiul III - Sorin Purcaru.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Şcoli fermecate care pregătesc personajele bune şi rele din basme, lumi magice şi macabre, care sfidează noţiunile clasice ale genului horror, decese misterioase şi poveştile terifiante din spatele lor. Cu alte cuvinte, cele mai aşteptate titluri ale lunii octombrie sunt: The School for Good and Evil, o lume magică unde prietenia dintre Sophie şi Agatha este pusă la încercare atunci când ajung la o şcoală unde sunt instruiţi viitorii eroi şi răufăcători din basme; Guillermo Del Toro's Cabinet of Curiosities, o colecţie de poveşti sofisticate şi sinistre, care îl are drept creator, gazdă şi producător executiv pe Guillermo del Toro; The Good Nurse, un thriller de Tobias Lindholm, cu Jessica Chastain şi Eddie Redmayne în rolurile principale, unde o asistentă îşi suspectează colegul de muncă pentru o serie de morţi suspecte.
Pe lângă acestea, ne mai întâlnim şi cu: All Quiet on the Western Front, Barbarians II, Big Mouth: Sezonul 6, Conversations with a Killer: The Jeffrey Dahmer Tapes, Deadwind: Sezonul 3, Derry Girls: Sezonul 3, High Water, I Am Stalker, LiSA Another Great Day, Luckiest Girl Alive, Mr. Harrigan’s Phone, Notre-Dame, Old People, The Curse of Bridge Hollow, The Playlist, Waffles + Mochi’s Restaurant, Wendell & Wild, dar şi Allied, In the Heart of the Sea, Straight Outta Compton şi multe altele. Din 1 octombrie, poţi urmări Mia îşi ratează răzbunarea, cea mai nouă producţie românească care ajunge pe Netflix.

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi organizează, în data de 14 octombrie 2022, evenimentul „Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi”.
Obiectivele principale ale evenimentului sunt creşterea gradului de ocupare pentru toate categoriile de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă şi crearea de noi oportunităţi pentru angajatori în identificarea potenţialilor viitori angajaţi, care prin experienţă şi abilităţile lor pot contribui la succesul activităţii economice, transmite AJOFM Galaţi.
„Prin organizarea acestui eveniment, instituţia noastră urmăreşte realizarea întâlnirii directe a cererii cu oferta de locuri de muncă, în condiţiile unei concurenţe loiale şi transparente, care să permită realizarea unui echilibru între acestea. Astfel, adresăm invitaţia de a participa la «Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi - 2022», în egală măsură agenţilor economici care dispun de locuri de muncă vacante, absolvenţilor instituţiilor de învăţământ cât şi reprezentanţilor autorităţilor locale, reprezentanţilor societăţii civile, reprezentanţilor mediului academic şi universitar, mass-mediei locale, actorilor relevanţi care sunt implicaţi sau doresc să se implice în reducerea şomajului şi creşterea calităţii vieţii persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, atât din mediul urban cât şi din mediul rural”, potrivit AJOFM Galaţi.
Agenţii economici interesaţi au termen limită de confirmare a participării la eveniment. „Vă rugăm să confirmaţi participarea, numele delegatului dumneavoastră, locurile de muncă vacante, până pe data de 13.10.2022, la fax 0236/415.151, tel./fax 0236/820.398, e-mail: ajofm.gl@anofm.gov.ro sau la sediul AJOFM Galaţi şi ALOFM Tecuci. Informaţii suplimentare puteţi solicita la AJOFM Galaţi, str. Domnească, nr. 191, persoană de contact: Vîrtosu Vasile - şef serviciu, tel. 0236/412.262, e-mail: vasile.virtosu.gl@anofm.gov.ro”, precizează AJOFM Galaţi.
Evenimentul „Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi - 2022” se va desfăşura vineri, 14 octombrie 2022, începând cu ora 08.45, simultan în următoarele locaţii: Municipiul Galaţi - Holul Universităţii „Dunărea de Jos”; Municipiul Tecuci - Sediul ALOFM Tecuci, str. Mihail Kogălniceanu, nr. 60, bl. A2, parter. Participarea este gratuită.

A XXI-a ediţie a Târgului de Toamnă de la Galaţi organizat de Administraţia Pieţelor Agroalimentare Galaţi şi-a deschis porţile, vineri, 23 septembrie 2022, cu muzică de fanfară, arome îmbietoare de colaci calzi şi cărnuri la grătar, printre tarabe pline cu legume şi fructe expuse spre vânzare de producătorii locali.

La deschidere au participat oficialităţi locale şi judeţene, parlamentari gălăţeni, primarii comunelor Matca şi Negrileşti. Toţi au încurajat gălăţenii să vină la piaţă şi să cumpere produse proaspete de la producătorii locali. VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Gălăţenii se vor bucura timp de 3 zile de show-uri culinare precum simfonia plăcintelor de toamnă - sortimente inedite de plăcinte, cea mai gustoasă plăcintă de dovleac, cel mai mare ceaun cu zacuscă, cel mai aromat gem de prune, ateliere pentru copii, decoruri de toamnă, dar şi de un program artistic care se va desfăşura după cum urmează:

Vineri, 23.09.2022: Program muzică de petrecere şi folclor cu taraf zonal; Ovidiu Homorodean - Ardeal; Oana Tomoiaga - Maramureş.

Sâmbătă, 24.09.2022: Program muzică de petrecere şi folclor cu taraf zonal; Grigore Gherman - Moldova; Lavinia Furtună - Oltenia.

Duminică, 25.09.2022: Program muzică de petrecere şi folclor cu taraf zonal; Liliana Geapană - Dobrogea; Nicu Paleru.

! Evenimentele încep în fiecare zi de la ora 10.00, iar accesul este gratuit.

Producătorul rus de gaze Gazprom a anunţat joi că a majorat programul de investiţii din acest an la 1.980 miliarde de ruble (33,38 miliarde de dolari), o creştere de 222 miliarde de ruble faţă de cifra iniţială, transmite Reuters.
De asemenea, cheltuielile de capital au fost majorate cu 319,1 miliarde de ruble, la 1.750 miliarde de ruble, în urma alocării unor fonduri suplimentare pentru dezvoltarea centrelor de producere a gazelor din peninsula Yamal şi din estul Rusiei.
Separat, Alexei Moiseev, adjunctul ministrului rus de Finanţe, a declarat că se aşteaptă ca cel mai mare producător de gaz al ţării, Gazprom, să plătească dividende interimare.
Dividendele Gazprom reprezintă o problemă sensibilă pe piaţă. Gazprom, al cărui acţionar principal este Guvernul rus, a înregistrat în primul semestru din 2022 un profit net record, de 2.500 miliarde de ruble (41,75 miliarde de dolari), iar Consiliul său de Administraţie a recomandat distribuirea unor dividende intermediare.
La Adunarea Generală Anuală din iulie, acţionarii Gazprom au votat împotriva acordării unor dividende în valoare de 1.240 miliarde de ruble pentru anul 2021, apreciind că plata acestora nu ar fi o mişcare rezonabilă în contextul actual. A fost pentru prima dată din 1998 când Gazprom nu a distribuit dividende. (sursa Agerpres)

Numărul atacurilor cibernetice a crescut cu 37,7% în Europa, în perioada 2020 - 2021, o tendinţă similară fiind consemnată şi în România, unde, potrivit specialiştilor, au fost înregistrate cu 31% mai multe atacuri cibernetice în 2021 faţă de 2020, conform preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.
"La nivelul CCIR, pregătirea mediului de afaceri pentru a face faţă atacurilor cibernetice a început să devină o prioritate şi avem în vedere organizarea, cu ajutorul camerelor judeţene, a Ambasadei Statelor Unite ale Americii (SUA) la Bucureşti, precum şi a specialiştilor din cadrul Biroului Federal de Investigaţii pentru România şi Moldova, a unei serii de evenimente precum cel de astăzi. Potrivit datelor statistice, în perioada 2020 - 2021, în Europa, numărul atacurilor cibernetice s-a majorat cu 37,7%. Tendinţa aceasta este confirmată şi pe piaţa din România, acolo unde specialiştii spun că s-au înregistrat cu 31% mai multe atacuri cibernetice în 2021 faţă de 2020, principalele ţinte fiind industriile de retail şi transporturi. De asemenea, un alt studiu identifică atacurile cibernetice ca fiind cea mai mare ameninţare pentru companii, în 2022. CCIR şi Ambasada SUA la Bucureşti au dezvoltat, în ultimii ani, un parteneriat real în folosul mediului de afaceri din România, care beneficiază astfel de know-how-ul şi experienţa specialiştilor americani", a spus Daraban în cadrul unei conferinţe de specialitate.
Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa (CCINA), cu suportul CCIR, Serviciului Comercial al Ambasadei Statelor Unite ale Americii (SUA) la Bucureşti şi Biroului Federal de Investigaţii (FBI) pentru România şi Moldova, a organizat, luni, conferinţa cu tema "Cele mai bune practici în domeniul securităţii cibernetice din S.U.A. - ameninţări, tendinţe şi soluţii".
Experţii FBI prezenţi la eveniment au precizat faptul că "SUA se află sub un atac intens în ceea ce priveşte spionajul economic, care, evident, include şi atacurile cibernetice".
"Fie că vorbim de ţări precum Rusia sau Iran, fie de China, ne confruntăm cu o creştere fără precedent ale unor astfel de atacuri asupra economiei americane. Din păcate, sunt numai 13 mii de agenţi FBI, iar aceştia, în mod evident, sunt prea puţini pentru a face faţă acestui val de agresiuni asupra SUA. De aceea, parteneriatele cu companiile private sunt esenţiale în stoparea acestui fenomen. În ultimii 12 ani, numărul acestor parteneriate a crescut exponenţial, ceea ce a făcut foarte facil schimbul de informaţii dintre noi şi companii. Pentru FBI acest schimb de informaţii este extrem de necesar pentru a ne da seama dacă este vorba de un atac local, regional sau internaţional. În ceea ce priveşte România, absolut toate acţiunile noastre sunt în colaborare cu autorităţile competente, atunci când vorbim de protejarea instituţiilor de stat. Avem nevoie însă de o colaborare la fel de bună şi cu companiile private pentru a putea preveni în acest mod orice încercare de spionaj economic", se arată într-un comunicat al CCIR transmis Agerpres.

Un număr de 32.571 de locuinţe au fost date în folosinţă în primul semestru al acestui an, în creştere cu 1.216 unităţi faţă de semestrul I din 2021, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.
Pe medii de rezidenţă, în semestrul I 2022, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, respectiv 56,5% din total.
"Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în semestrul I 2022, faţă de semestrul I 2021, a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (+1.242 locuinţe), în schimb a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (-26 locuinţe)", menţionează INS.
Distribuţia în profil regional în semestrul I 2022 faţă de semestrul I 2021 evidenţiază o creştere a numărului de locuinţe terminate, în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+1.285 locuinţe), Centru (+393), Sud-Est (+217), Sud-Vest Oltenia (+176), Nord-Vest (+145) şi Sud-Muntenia (+36). Scăderi ale numărului de locuinţe terminate s-au înregistrat în două regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-676 locuinţe) şi Vest (-360).
Potrivit datelor INS, în trimestrul II al acestui an au fost date în folosinţă 16.664 locuinţe, în scădere cu 389 locuinţe, faţă de trimestrul II 2021.
Pe medii de rezidenţă, în trimestrul II 2022, cele mai multe locuinţe au fost construite în mediul urban (55,5%).
Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul II 2022, faţă de trimestrul II 2021, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private cu 538 locuinţe, în schimb au crescut cele din fonduri publice, cu 149 locuinţe.
Distribuţia în profil regional în trimestrul II 2022 comparativ cu trimestrul II 2021, evidenţiază o scădere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-476 locuinţe), Bucureşti-Ilfov (-389), Sud-Est (-350), Nord-Vest (-35) şi Sud-Muntenia (-32). Creşteri au avut loc în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (+493 locuinţe), Sud-Vest Oltenia (+209) şi Vest (+191). (sursa Agerpres)

Viața complicată din spatele celebrității, întâlniri clandestine care duc la răzbunare și realitatea plină de tensiuni și intrigi de la curtea regală. Cu alte cuvinte, cele mai așteptate titluri ale lunii septembrie sunt: Blonde, o dramă regizată și scrisă de Andrew Dominik și cu Ana de Armas ca protagonistă, care explorează prăpastia din ce în ce mai adâncă dintre persoana publică și cea privată a lui Marilyn Monroe; Do Revenge, o comedie neagră în stilul lui Hitchcock, despre o prietenie secretă și neașteptată care duce la răzbunare, cu Maya Hawke, Camila Mendes și Austin Abrams în rolurile principale; The Empress, povestea de dragoste dintre Prințesa Sisi și Împăratul Franz Joseph, care zguduie din temelii polii de putere de la curtea vieneză.

Pe lângă acestea, ne mai întâlnim și cu: A Jazzman's Blues, A Trip to Infinity, Athena, Bee and PuppyCat, Cobra Kai: Sezonul 5, Devil in Ohio, Drifting Home, Dynasty: Sezonul 5, Entergalactic, Fate: The Winx Saga: Sezonul 2, Get Smart With Money, Heartbreak High, Thai Cave Rescue, A Quiet Place, Nocturnal Animals, War Dogs, Copacul dorințelor: Amintiri din copilărie și multe altele, potrivit unui comunicat al Netflix.