La Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos s-a desfăşurat marţi, 31 ianuarie 2023, întrunirea anuală a Organizaţiei Casei de Ajutor Reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti din cadrul  Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Şedinţa s-a desfăşurat în prezenţa chiriarhului Dunării de Jos, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, în Sala „Arhiepiscop Antim Nica” a Centrului eparhial.
După rugăciunea de mulţumire către Dumnezeu, Înaltpreasfinţia Sa le-a vorbit celor prezenţi despre lucrarea desfăşurată de această organizaţie bisericească în slujirea semenilor noştri care au nevoie de ajutor.
Ierarhul locului a arătat că prin activitatea acestei organizaţii se promovează solidaritatea creştină şi înmulţirea milosteniei pentru susţinerea vieţii şi a sănătăţii.
În continuare, preşedintele organizaţiei, preotul Nicuşor Sorin Sandu, a prezentat Raportul de activitate al Casei de Ajutor Reciproc din eparhie. Un capitol important din activitatea CAR-ului evidenţiat în cadrul şedinţei a fost cel al oferiri de ajutoare sociale. Peste 100 de persoane au beneficiat de sprijinul de aproximativ 120.00 lei, acordat pe parcursul anului 2022.
Cea de-a doua parte a întrunirii a fost dedicată stabilirii mai multor obiective ce au în vedere  dezvoltarea şi susţinere permanentă a activităţii de întrajutorare desfăşurată de Casa de Ajutor Reciproc pentru anul 2023.
Casa de Ajutor Reciproc a clerului şi salariaţilor bisericeşti din cadrul Arhiepiscopiei Dunării de Jos funcţionează în conformitate cu prevederile Statutul pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, a Legii nr. 12/1996, republicată, privind regimul juridic al Caselor de Ajutor Reciproc a Salariaţilor şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare al C.A.R.
Scopul principal al Casei de Ajutor Reciproc este de ajutorare a membrilor prin acordarea de împrumuturi în condiţii mai avantajoase, dar şi de acordare a unor ajutoare în diferite situaţii şi nevoi care apar în rândul membrilor, respectiv la naştere, boală, înmormântare şi altele, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos.
Precizăm că în 2021, CAR-ul Arhiepiscopiei a oferit sprijin de 100.000 lei, pentru 130 de persoane.

Publicat în Comunitate
Vineri, 03 Februarie 2023 16:55

Ce a făcut Poliţia Locală Galaţi în 2022

Pe parcursul anului 2022, poliţiştii locali de la nivelul municipiului Galaţi au aplicat peste 23.000 de sancţiuni contravenţionale în sumă de peste 8,1 milioane de lei şi 15.032 puncte penalizare. Pentru perioada analizată, cele mai multe amenzi au fost date pentru încălcarea prevederilor următoarelor acte normative: OUG nr. 195/2002 (7.071 sancţiuni), Legea nr. 61/1991 (6.213 amenzi), HCL 339/2021 (7.400 sancţiuni), Legea nr. 349/2002 (425 contravenţii), Legea nr. 50/1991 (212 sancţiuni), HCL 697/2021 (273 sancţiuni), HCL 243/2021 (266 sancţiuni), OG nr. 99/2000 (226 sancţiuni), HCL 316/2019 (7.400 sancţiuni), etc.
În 2022 au fost constatate un număr de 294 fapte de natură infracţională, şi au fost confiscate bunuri în valoare de peste 51.000 lei. De asemenea a fost ridicată în vederea confiscării suma de 1,2 milioane lei. Tot în perioada analizată, personalul desemnat din cadrul Poliţiei Locale Galaţi a desfăşurat activităţi privind punerea în executare a 176 de mandate de aducere şi a comunicat 156 acte procedurale emise de organele competente.
Pe componenta de Ordine şi Siguranţă Publică, poliţiştii celor 5 Secţii de Poliţie Locală, au aplicat în 2022, un număr de 15.040 sancţiuni contravenţionale, valoarea acestora fiind de peste 4,5 milioane lei. Pentru perioada analizată poliţiştii locali de la ordine publică, au constatat în flagrant un număr de 144 de fapte cu caracter penal.
La rândul lor poliţiştii locali din cadrul Serviciului Siguranţă Rutieră, au constatat şi aplicat un număr de 6.173 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de aproximativ 2 milioane lei, la care se adaugă şi un număr de 12.076 puncte penalizare. Pe acest segment, poliţiştii locali au constatat 16 fapte cu caracter penal.
Echipajele Serviciului de Intervenţie Rapidă au acţionat pentru prevenirea şi combaterea faptelor contravenţionale şi infracţionale, în vederea depistării persoanelor şi grupurilor din cartiere predispuse la tulburarea ordinii şi liniştii publice. Urmare a acţiunilor desfăşurate, au fost constatate 270 sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 80.000 lei. Poliţiştii locali au depistat în flagrant diferite persoane asupra cărora au fost găsite substanţe interzise de lege, ocazie cu care au fost întocmite în 103 cazuri actele procedurale pentru a fi predate Serviciului B.C.C.O. din cadrul I.P.J. Galaţi, în vederea continuării cercetărilor. De asemenea, au fost constatate în flagrant şi alte 11 fapte de natură penală.
În anul 2022, poliţiştii locali din cadrul Serviciului Disciplina în Construcţii şi Afişajul Stradal, au constatat un număr de 212 contravenţii şi au aplicat amenzi în valoare de peste 540.000 lei. În 81 dintre cazuri s-a luat măsura de sistare a lucrărilor, în alte 240 de situaţii s-a dispus intrarea în legalitate prin obţinerea autorizaţiei de construire, iar în 45 dintre cazuri poliţiştii locali au luat decizia desfiinţării construcţiilor executate ilegal.
În 2022, poliţiştii locali din cadrul Serviciului Disciplina în Construcţii şi Afişajul Stradal, au constatat 17 fapte ce constituie infracţiuni în conformitate cu prevederile art. 24, lit. a şi b din Legea 50/1991, actualizată.
Poliţiştii locali din cadrul Serviciului Control Activităţi Comerciale au desfăşurat activităţi ce au vizat verificarea legalităţii activităţilor comerciale desfăşurate de către persoanele fizice şi juridice în pieţe, complexe comerciale şi diferite zone publice. Cu acest prilej s-au efectuat controale la peste 2.000 de agenţi economici şi 564 persoane fizice. Au fost aplicate 1.167 sancţiuni contravenţionale în valoare de 804.460 lei şi s-a dispus ridicarea în vederea confiscării a unor bunuri în valoare de aproximativ 23.000 lei. A fost ridicată în vederea confiscării şi suma de 1,2 milioane lei.
Pentru perioada analizată, poliţiştii locali din cadrul Serviciului de Protecţie a Mediului au efectuat controale privind modul în care operatorii economici de pe raza municipiului Galaţi gestionează corespunzător deşeurile municipale generate din activitatea proprie, au realizat acţiuni pentru stabilirea măsurilor legale faţă de persoanele fizice/juridice ce abandonează deşeuri în zone predispuse unor astfel de practici şi au efectuat verificări privind existenţa contractelor de salubrizare încheiate de către persoane fizice sau juridice. Totodată, personalul structurii a desfăşurat activităţi de verificare a respectării la nivelul municipiului Galaţi a Legii nr. 62/2018 privind combaterea ambroziei. Astfel, în perioada martie – noiembrie 2022 au fost verificate 74 terenuri pe care a fost constatată prezenţa ambroziei, sens în care au fost stabilite şi realizate la termen măsuri de combatere a acesteia.
De asemenea, au fost desfăşurate verificări în vederea soluţionării a 235 de sesizări ale cetăţenilor referitoare la aspecte ce ţin de protecţia mediului. În urma acestor verificări poliţiştii locali au aplicat 180 sancţiuni contravenţionale în valoare de peste 143.000 lei.
Serviciul Baza de Date, Dispecerat şi Monitorizare Video a înregistrat în anul 2022 în jur de 5.000 de sesizări telefonice, cele mai multe dintre acestea, în număr de 909 fiind pentru parcări pe locuri rezidenţiale. În perioada de referinţă, la dispeceratul Poliţiei Locale Galaţi baza de date a fost utilizată în 30.306 cazuri: pentru verificări de persoane în 20.972 cazuri, iar pentru verificări de autoturisme în alte peste 9.300 cazuri.
În 2022, la nivelul Poliţiei Locale Galaţi au fost înregistrate peste 1.400 de petiţii, iar 60 de persoane au fost în audienţă la conducerea instituţiei, informează Poliţia Locală Galaţi.

Publicat în Eveniment

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că a constatat, în urma monitorizării de către Departamentul de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale a informaţiilor referitoare la cheltuielile angajate de către formaţiunile politice din subvenţiile de la bugetul de stat, că în anul 2022 au fost efectuate cheltuieli în proporţie de 72% din totalul sumelor încasate.
Totodată, AEP precizează că în anul 2022 au fost vărsate în conturile formaţiunilor politice sume în valoare de 256.640.664,28 lei, reprezentând subvenţii de la bugetul de stat.
În structura cheltuielilor efectuate din subvenţia de la bugetul de stat ponderea cea mai mare au avut-o cheltuielile pentru presă şi propagandă la Partidul Social Democrat - 58,54%, la Partidul Naţional Liberal - 70,72% şi la Partidul Mişcarea Populară - 27,62%. În ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul, acestea au reprezentat ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor angajate de Partidul Pro România şi de Uniunea Salvaţi România, mai precis 44,93%, respectiv 29,28%.
Analiza grafică şi situaţia detaliată a cheltuielilor efectuate de către formaţiunile politice în anul 2022, exprimată atât în sume fixe cât şi în procente, au fost publicate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente şi pot fi accesate la adresa web: www.finantarepartide.ro, informează AEP.

Publicat în Politica

Activitatea de Inspecţie Fiscală îşi prezintă rezultatele anului 2022:
ANAF şi-a fixat ca obiectiv major reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane. Având în vedere Strategia pentru perioada 2021 – 2024, inspectorii fiscali din cadrul AJFP Galaţi, au efectuat în anul 2022, controale la contribuabili persoane juridice şi fizice, înregistrând următoarele rezultate:
 - inspecţii fiscale (generale şi parţiale) – 435, din care 315 la contribuabili persoane juridice şi 120 la contribuabili persoane fizice;
 - controale (controale inopinate şi controale încrucişate) – 355, din care 322 la contribuabili persoane juridice şi 33 la persoane fizice;
 - obligaţii suplimentare stabilite – 45,06 milioane lei, din care 37,00 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 8,06 milioane lei la contribuabili persoane fizice.
Din totalul obligaţiilor suplimentare stabilite, TVA deţine o pondere de 39,26 % din totalul obligaţiilor stabilite suplimentare (17,69 milioane lei).
Impozitul pe profit / impozitul pe venit deţin o pondere de 32,40 %, fiind stabilite suplimentar 14,60 milioane lei.
Pentru nerespectarea legislaţiei fiscale au fost aplicate un număr de 54 amenzi contravenţionale, în valoare totală de 133.200 lei.
Principalele acţiuni în care au fost implicate structurile de inspecţie fiscală în perioada 01.01 – 31.12.2022, au constat în:
 - inspecţii fiscale din proprie iniţiativă efectuate la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente; stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale în baza analizei de risc;
- inspecţii fiscale efectuate în vederea soluţionării în termen a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare primite pentru control anticipat şi ulterior;
- controale inopinate pentru creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale de către contribuabili;
- creşterea rolului prevenţiei inspecţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul, potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi.

Publicat în Eveniment

ANAF şi-a fixat ca obiectiv major reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane. Având în vedere Strategia pentru perioada 2021 – 2024, inspectorii fiscali din cadrul AJFP Galaţi, au efectuat în luna decembrie 2022, controale la contribuabili persoane juridice şi fizice, înregistrând următoarele rezultate:
- inspecţii fiscale (generale şi parţiale) – 42, din care 31 la contribuabili persoane juridice şi 11 la contribuabili persoane fizice;
- controale (controale inopinate şi controale încrucişate) – 17, din care 16 la contribuabili persoane juridice şi 1 la persoane fizice;
- obligaţii suplimentare stabilite – 18,39 milioane lei, din care 13,10 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 5,29 milioane lei la contribuabili persoane fizice.
Din totalul obligaţiilor suplimentare stabilite, TVA deţine o pondere de 49,37 % din totalul obligaţiilor stabilite suplimentare (9,08 milioane lei).
Impozitul pe profit / impozitul pe venit deţin o pondere de 41,65 %, fiind stabilite suplimentar 7,66 milioane lei.
Principalele acţiuni în care au fost implicate structurile de inspecţie fiscală în luna decembrie 2022, au constat în:
- inspecţii fiscale din proprie iniţiativă efectuate la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente; stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale în baza analizei de risc;
- inspecţii fiscale efectuate în vederea soluţionării în termen a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare primite pentru control anticipat şi ulterior;
- controale inopinate pentru creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale de către contribuabili;
- creşterea rolului prevenţiei inspecţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul, potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi.

Publicat în Economie

Miercuri, 18 ianuarie 2023, la sediul Inspectoratului, a avut loc Evaluarea activităţii Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea în anul 2022.
Inspectorul şef, colonel Bordei Ion, a prezentat misiunile şi rezultatele obţinute în perioada analizată, precizând că activitatea Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea a urmărit şi în anul 2022, ca şi în anii precedenţi, îndeplinirea obiectivelor stabilite prin principalele documente programatice, creşterea gradului de încredere al cetăţenilor în instituţie şi în capacitatea de răspuns la solicitările acestora, consolidarea imaginii pozitive a instituţiei, dezvoltarea relaţiilor de colaborare şi cooperare interinstituţională.
Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Tulcea a executat în anul 2022, un număr total de 161 de  misiuni de asigurare a ordinii publice cu un efectiv total de 2153 de jandarmi, în creştere procentuală cu aproximativ 230% faţă de anul precedent, trend generat de specificul anului 2022, determinat în principal de necesitatea asigurării ordinii publice în PTF Isaccea pentru gestionarea fluxului de refugiaţi originari din Ucraina, dar şi de multiplicarea numărului de evenimente cu specific cultural artistic, pe fondul încetării stării de alertă determinată de pandemia de COVID-19 şi eliminarea unor restricţii de natură epidemiologică.
Au fost executate 2013 de misiuni de menţinere a ordinii şi siguranţei publice materializate în 3567 patrule de ordine publică cu întrebuinţarea a 6661 de jandarmi, participările la aceste activităţi înregistrând o descreştere de 31,8% faţă de anul precedent pe fondul multiplicării adunărilor publice.
În conformitate cu sarcinile şi măsurile stabilite în comun cu IPJ Tulcea, efectivele unităţii au constituit în perioada evaluată, 1036 patrule de jandarmi în mediul urban, 15 patrule de jandarmi în mediul rural,  1968 patrule mixte în mediul urban, 333 patrule mixte în mediul rural şi 210 patrule de jandarmi în zona unităţilor de învăţământ pentru prevenirea producerii unor situaţii de risc la adresa siguranţei elevilor şi cadrelor didactice.
În perioada evaluată, Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Tulcea a sesizat organele de urmărire penală cu un număr de 97 fapte penale pe numele a 120 de suspecţi, constituindu-se un număr de 89 dosare privind diverse fapte constatate pe timpul misiunilor specifice, în scădere cu 27% faţă de anul 2021, când au fost sesizate 133 fapte penale. Pe timpul activităţilor comune cu alte instituţii, agenţii constatatori ai unităţii au întocmit documentele de constatare specifice, sesizând un număr de 275 de fapte penale pe numele a 308 de suspecţi, în scădere cu 31% faţă de anul precedent.
Agenţii constatatori ai unităţii au constatat 1335 contravenţii, aplicând tot atâtea sancţiuni contravenţionale, în scădere procentuală cu 53,2% faţă de anul 2021, când au fost aplicate 2856 sancţiuni contravenţionale. Din totalul sancţiunilor aplicate, un număr de 148 sunt avertismente reprezentând 11%, iar 1187 sunt amenzi, reprezentând 89%, valoarea totală a acestora fiind de 667.750 lei. Din totalul amenzilor aplicate, 141 amenzi au fost achitate în valoare de 22.475 lei.
În ceea ce priveşte executarea mandatelor de aducere, în perioada evaluată Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Tulcea a înregistrat un număr de 818 mandate de aducere, în scădere procentuală cu 3,5% faţă de anul 2021.
Pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, în perioada evaluată au fost pregătite şi executate 13 acţiuni punctuale şi echipe operative cu întrebuinţarea a 32 jandarmi, fiind vizate domeniile piscicol, silvic şi ordine publică.
Pentru prevenirea comiterii de fapte antisociale şi întărirea comportamentului antivictimizare a grupurilor ţintă, s-au executat 46 activităţi de intervenţie preventivă, în creştere faţă de anul 2021, când au fost desfăşurate 16 activităţi. Din totalul activităţilor de intervenţie preventivă, 20 de activităţi au vizat implementarea programelor de prevenire în instituţiile de învăţământ preuniversitar din judeţul Tulcea, iar un număr de 26 activităţi s-au derulat cu ocazia unor adunări publice prilejuite de desfăşurarea unor manifestări cultural-artistice.
În anul 2022,  au fost planificate şi executate 6 acţiuni speciale în cooperare,  la solicitarea organelor judiciare şi a altor instituţii abilitate, cu participarea unui număr de 40 jandarmi din cadrul structurii de acţiuni speciale şi antiteroriste.
Acestea reprezintă câteva dintre datele pe care domnul colonel Bordei Ion, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Tulcea, le-a prezentat astăzi, în cadrul activităţii de evaluare a inspectoratului pe anul 2022.
În anul 2023, unitatea şi-a propus continuarea eforturilor instituţionale pentru gestionarea eficientă a provocărilor generate de principalele repere ale situaţiei operative şi asigurarea unui climat organizaţional optim, orientat spre obţinerea de rezultate care să statueze rolul de garant al securităţii sociale şi ordinii şi siguranţei publice pe care Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Tulcea şi l-a asumat împreună cu celelalte instituţii ale statului cu atribuţii în acest domeniu.

Publicat în Regional

Activitatea de Inspecţie Fiscală îşi prezintă rezultatele:
"ANAF şi-a fixat ca obiectiv major reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane. Având în vedere Strategia pentru perioada 2021 – 2024, inspectorii fiscali din cadrul AJFP Galaţi, au efectuat în luna noiembrie 2022, controale la contribuabili persoane juridice şi fizice, înregistrând următoarele rezultate:
- inspecţii fiscale (generale şi parţiale) – 28, din care 21 la contribuabili persoane juridice şi 7 la contribuabili persoane fizice;
- controale (controale inopinate şi controale încrucişate) – 31, din care 30 la contribuabili persoane juridice şi 1 la persoane fizice;
- obligaţii suplimentare stabilite – 1,14 milioane lei, din care 1,02 milioane lei la contribuabili persoane juridice şi 0,12 milioane lei la contribuabili persoane fizice.
Din totalul obligaţiilor suplimentare stabilite, TVA deţine o pondere de 38,60% din totalul obligaţiilor stabilite suplimentare (0,44 milioane lei).
Alte impozite stabilite de inspectorii fiscali deţin o ponere de 42,98%, fiind stabilite suplimentar 0,49 milioane lei.
Principalele acţiuni în care au fost implicate structurile de inspecţie fiscală în luna noiembrie 2022, au constat în:
- inspecţii fiscale din proprie iniţiativă efectuate la contribuabili persoane juridice şi persoane fizice, care prezintă risc fiscal ridicat; pentru verificarea legalităţii şi conformităţii declaraţiilor fiscale, a corectitudinii şi exactităţii îndeplinirii obligaţiilor de către contribuabili; verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare şi a situaţiilor de fapt aferente; stabilirea diferenţelor de obligaţii fiscale principale în baza analizei de risc;
- inspecţii fiscale efectuate în vederea soluţionării în termen a deconturilor de TVA cu opţiune de rambursare primite pentru control anticipat şi ulterior;
- controale inopinate pentru creşterea gradului de conformare voluntară la declarare şi plată a obligaţiilor fiscale de către contribuabili;
- creşterea rolului prevenţiei inspecţiei fiscale în relaţia cu contribuabilul", potrivit Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice Galaţi.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

Primăria Galaţi îşi prezintă bilanţul pe anul ce tocmai se încheie.  Astfel, în anul 2022 Primăria municipiului Galaţi a derulat numeroase proiecte de investiţii, o parte dintre acestea fiind deja finalizate. Amintim aici reabilitarea uneia dintre cele mai importante axe rutiere a oraşului ce cuprinde străzile Siderurgiştilor, 1 Decembrie 1918, T. Vuia, H. Coandă şi G. Coşbuc. O altă investiţie notabilă a fost cea privind restaurarea Casei Artelor, o clădire veche de 150 de ani care a fost renovată şi redată comunităţii. De asemenea, a continuat amplul program de modernizare în zona centrală a Galaţiului, cu tronsonul cuprins între Potcoava de Aur şi Trei Star.
„Încheiem un an în care am reuşit să ducem la bun sfârşit proiecte importante pentru oraşul nostru. Dar mai important este faptul că am demarat procedurile pentru obţinerea de fonduri din diferite surse pentru continuarea dezvoltării Galaţiului, iar o parte dintre aceste proiecte au început deja. Vorbim despre un record în atragerea de fonduri ce sunt importante pentru infrastructură, educaţie sau sănătate. Contribuţia cea mai importantă pentru toate aceste schimbări aparţine însă gălăţenilor. Lor le mulţumesc pentru că împreună am reuşit să nu ne lăsăm descurajaţi şi să putem privi încrezători către viitor”, declară Ionuţ Pucheanu, primarul municipiului Galaţi.
2022 a fost anul în care Primăria municipiului Galaţi a punctat un adevărat record în ce priveşte atragerea de fonduri europene. Este vorba despre 112 proiecte, aflate în diverse stadii, ce totalizează 1,3 miliarde de lei. Dintre acestea, 86 de proiecte de 776 milioane de lei se află în implementare, 5 proiecte de 191 milioane de lei au fost încheiate, iar în 2023 vor demara 21 de proiecte de 366 milioane de lei. O componentă foarte importantă a fost accesarea de fonduri în cadrul PNRR. În acest caz este vorba despre 49 de proiecte deja aprobate în valoare de 111 milioane de euro. Pe lângă proiectele finanţate cu bani europeni, Primăria municipiului Galaţi mai are în derulare 27 de contracte de investiţii de peste 55 de milioane de lei. Acestora li se adaugă alte 20 de contracte aflate în procedură de achiziţie de peste 60 de milioane de lei.
Educaţia a rămas o prioritate, aşa că în anul 2022 au continuat investiţiile în şcoli şi grădiniţe. Şi aici a fost înregistrat un adevărat record de proiecte în infrastructura şcolară, iar unul dintre acestea, cel derulat la Şcoala 11, a fost deja finalizat. În prezent sunt în implementare proiecte în valoare de 129 de milioane de lei la 22 de unităţi de învăţământ. De asemenea, în cadrul PNRR vor demara anul viitor alte 5 proiecte pentru unităţi de învăţământ cu o valoare 47 milioane de lei.
La capitolul sănătate au continuat investiţiile în toate cele 3 spitale aflate în administrarea Primăriei municipiului Galaţi (Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, Maternitatea „Buna Vestire” şi Spitalul de Psihiatrie). În acest caz este vorba despre 19 proiecte cu finanţare europeană, în diferite stadii. Există deja finanţare europeană pentru 8 proiecte în valoare totală 88,4 milioane lei (17,6 milioane de euro).
În ceea ce priveşte transportul, tot în cadrul PNRR au fost aprobate 3 proiecte pentru 57 de noi mijloace de transport nepoluante, în parteneriat cu Primăria comunei Vânători, iar valoarea acestora este de 52 de milioane de euro.
2022 a fost anul în care au continuat şi investiţiile în cartierele. Au fost desfiinţate 366 de garaje în zonele Micro 16, 19, 20, 38, 39C, Siderurgiştilor Vest şi Piaţa Centrală. Astfel, s-au creat 700 de noi locuri de parcare. Proiectele au mai inclus şi refacerea trotuarelor, a carosabilului, amenajarea de locuri de joacă pentru copii. Lucrările în cartierele oraşului vor continua şi în 2023.
Între proiecte importante aflate în derulare menţionăm modernizarea Aleii de la P-uri, realizarea Parcului de aventură din apropierea Plajei Dunărea, punerea în valoare a Sitului Tirghina - Barboşi, precum şi lucrările pentru modernizarea cartierelor. Între evenimente importante ale anului 2022 amintim: Street Food Festival, Trenul Regal, spectacole de Zilele municipiului Galaţi, Danube Rock. În plus, urmează „Revelion în stradă” (centru) şi 3 locuri de unde se vor lansa artificii (Elice, Sala Sporturilor, parcare Shopping City Galaţi), potrivit Biroului de presă al Primăriei municipiului Galaţi.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos!

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei

La nivelul Inspectoratului de Politie al Judeţului Galaţi a fost întocmită analiza de risc privind accidentele grave de circulaţie produse pe raza judeţului Galaţi în primele unsprezece luni ale anului 2022, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021.

Sursa datelor prelucrate pentru întocmirea analizei este aplicaţia EAC actualizată la data de 09.12.2022.

Astfel, în primele 11 luni ale acestui an, la nivelul I.P.J. Galaţi s-au înregistrat 132 de accidente grave, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, 31 de persoane decedate (în scădere cu 31%) şi 109 persoane rănite grav (în creştere cu 16%).

Pe raza judeţului Galaţi (cu excepţia drumurilor naţionale europene - DNE) s-au înregistrat 102 accidente grave (+21%), 21 de persoane decedate (-16%) şi 86 de persoane rănite grav (+34%).

În acelaşi interval de timp, pe DNE-uri s-au produs 30 de accidente grave (-23%), în care s-au înregistrat 10 persoane decedate (-50%) şi 23 de răniţi grav (-23%).

Procentual, judeţul Galaţi înregistrează o creştere de 7%, fiind pe locul 9 la nivel naţional, iar în funcţie de numărul accidentelor grave, judeţul Galaţi se situează pe locul 6, cu 132 de accidente grave.

În privinţa persoanelor decedate, judeţul Galaţi înregistrează o scădere de 31%, fiind pe locul 36 la nivel naţional.

În schimb, din punctul de vedere privind persoanele rănite grav, judeţul Galaţi a înregistrat o creştere de 16%, fiind pe locul 10 la nivel naţional, dar în funcţie de numărul persoanelor rănite grav, judeţul Galaţi este situat pe locul 4, cu 109 persoane rănite grav.

Unde s-au înregistrat cele mai multe accidente

În primele 11 luni ale anului 2022 s-au înregistrat creşteri semnificative la Secţia de poliţie rurală nr.3 Lieşti (+700%, creştere de la 1 în primele 11 luni 2021 la 8 în perioada similară 2022), la Secţia de poliţie rurală nr.1 Galaţi (+200%), la Secţia de poliţie rurală nr.7 Matca (+117%) şi la Poliţia Municipiului Tecuci - urban (+75%).

Cele mai multe accidente rutiere grave s-au înregistrat, în primele 11 luni ale acestui an, de către Poliţia Municipiului Galaţi (61 de accidente drave) din care în municipiul Galaţi - 37 de accidente, Secţia de poliţie rurală nr.1 Galaţi - 6 accidente, Secţia de poliţie rurală nr.2 Smârdan - 10 accidente, Secţia de poliţie rurală nr.3 Lieşti - 8 accidente.

Pe raza Poliţiei Municipiului Tecuci s-au înregistrat 29 de accidente, din care 7 accidente în municipiul Tecuci, Secţia de poliţie rurală nr.6 Tecuci - 9 accidente, Secţia de poliţie rurală nr.7 Matca - 13 accidente. La Poliţia Oraşului Bereşti s-au înregistrat doar 3 accidente, în timp ce Poliţia Oraşului Târgu Bujor a înregistrat 9 accidente.

! Pe DNE-uri s-au înregistrat 30 de accidente grave care s-au produs pe următoarele sectoare de drumuri:
- DN24: DN2 (Tişiţa) - Tecuci - Bârlad - Vaslui - Iaşi - Sculeni - Frontiera C.S.I - 4 accidente;
- DN24D: Tuluceşti - Cuca - Vârlezi; lim. Jud. Vaslui - Zimbru - Vârlezi; Bârlad - Trestiana - Griviţa - lim. Jud. Galaţi - 2 accidente;
- DN25: Tecuci - Hanu Conachi - Şendreni - 15 accidente;
- DN26: Galaţi - Oancea - Găneşti - 8 accidente;
- DN2B: DN2 - Spătaru - Surdila Greci - Ianca - Brăila - Galaţi - Frontiera C.S.I. - 1 accident.

Cauzele principale ale accidentelor şi zonele de risc

În municipiul Galaţi zonele de risc identificate sunt: strada Brăilei în apropierea intersecţiilor cu George Coşbuc, Constructorilor şi Siderurgiştilor; intersecţia dintre Prelungirea Brăilei şi Gh. Asachi; zona Pieţei Centrale - strada Traian între Tecuci şi Eroilor; strada Traian în apropierea intersecţiei cu Vultur; zona limitrofă intersecţiei dintre Brăilei şi Oţelarilor; zona intersecţiei străzilor Tecuci cu Nae Leonard; Bd. Milcov la intersecţia cu str. Ionel Fernic.

! În afara municipiului Galaţi s-au stabilit următoarele zone de risc:
- pe DN25: Braniştea; Independenţa; Tudor Vladimirescu; Lieşti; Umbrăreşti; Barcea;
- pe DN26: Vânători - Sat Costi;
- pe DN24: Munteni;
- Matca - în apropierea intersecţiei dintre DJ251A şi DJ251; Pechea - intersecţia dintre DJ251 cu DJ255; Cuza Vodă.

Cele mai numeroase accidente rutiere produse în mediul rural sunt cele cauzate de abaterile bicicliştilor (18%), neacordarea priorităţii între vehicule (15%) şi traversarea neregulamentară a pietonilor (10%), iar în mediul urban principalele cauze sunt neacordarea priorităţii către pietoni (21%), traversarea neregulamentară a pietonilor (17%) şi abaterile bicicliştilor (15%).

Datele au fost preluate din aplicaţia EAC la data de 09.12.2022.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei
Sâmbătă, 24 Decembrie 2022 00:00

Pastorală la Naşterea Domnului

 NAŞTEREA  DOMNULUI,

ARMONIE  ŞI  BUNĂVOIRE  ÎNTRE  OAMENI

Pastorală la Naşterea Domnului, 2022

 

† CASIAN,

din darul lui Dumnezeu,  Arhiepiscopul Dunării de Jos,

cinului monahal, sfinţiţilor slujitori

şi preaiubiţilor fraţi şi surori, credincioşi şi credincioase

din Arhiepiscopia noastră, har, bucurii duhovniceşti,

pace sfântă şi liniştitoare în inimi, în noi şi între noi,

cu sănătate deplină de Sfintele Sărbători

ale Naşterii Domnului, Anului Nou şi Bobotezei,

iar de la smerenia Noastră arhiereşti binecuvântări!

„Hristos Se naşte, măriţi‑L!

Hristos din Ceruri, întâmpinaţi‑L!

Hristos pe pământ, bucuraţi‑vă!“

Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,

Cu multă bucurie duhovnicească, în stare de pacificatoare rugăciune, uniţi în sfintele noastre biserici la Dumnezeiasca Liturghie ne deschidem inimile, le înălţăm către Domnul, iar El, „mititel şi‑nfăşă­ţel / în scutec de bumbăcel“, bate la „uşile“ sufletelor noastre, spre a fi primit „să Se nască / şi să crească / să ne mântuiască“! „Domnul Cel preabunul, ne‑a adus iarăşi Crăciunul“. Așa ne vesteşte, pe glas duios, colindul „sfânt şi bun“ la „fereastra“ lăuntrică a celor ce ne‑am născut în duhul sărbătorii, iar oaspetele aşteptat este şi trebuie să fie Domnul nostru Iisus Hristos!

Această convingere s‑a imprimat şi în cugetele noastre, ale credincioşilor de toate vârstele, indiferent de loc şi de condiţiile sociale, tocmai datorită marelui adevăr revelat: „Dumnezeu S‑a făcut om pentru ca pe om să‑l facă dumnezeu“[1] după har, aşa cum ştim de la Sfântul Atanasie cel Mare, încă din secolul IV.

Tot astfel, şi‑n tradiţia noastră creştină şi românească am primit mesajul Evangheliei în forme accesibile şi pline de luminoasă bucurie. Rugăciunile s‑au alcătuit în cele mai accesibile versuri, ridicate pe „portativul“ melosului popular, născându‑se astfel un gen nou de doxologii: colindele. Chiar dacă regăsim astfel de creaţii şi la alte popoare, nicăieri în lume ca la noi nu există o bogăţie de sensuri teologice, o sinteză completă şi complexă a adevărului Naşterii Domnului în interpretarea copiilor, cu glasurile lor îngereşti şi în luminoasele lor expresii dumnezeieşti.

Aceste bune‑vestiri, colindele, rezumă împlinirea profeţiilor, Naşterea de la Betleem şi primirea Domnului, nu doar ca amintire a realităţilor de acum două mii de ani, ci ca eveniment actual, real şi tainic, personal şi comunitar.

La noi şi spaţiul exterior îmbracă „hlamida“ Betleemului, dar mai ales cel interior, din casă şi din suflet, dezvăluie dimensiunea sfinţitoare a sărbătorii. Sufletele noastre devin peşteri betleemice primitoare pentru Naşterea lui Hristos în noi şi între noi.

Aceasta este suprema bucurie de a fi nu doar gazde temporare ale Mântuitorului. Ar fi prea puţin! Prin Naşterea Sa, actualizată în fiecare dintre noi, devenim  purtători de Hristos, hristofori şi biserici vii, cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel: „Nu ştiţi că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt?“[2]; „Nu mai trăiesc eu (omul – s.n.), ci Hristos trăieşte în mine“[3].

Iubiţi credincioşi,

În lumina învăţăturii de credinţă, îmbogăţită prin viaţa liturgică şi acceptată ca o mare comoară spirituală în viaţa noastră, Naşterea Mântuitorului reprezintă temelia începutului sacru al trăirii noastre atât în viaţa aceasta, dar mai ales în speranţa intrării în cea veşnică şi fără de întristare.

Scara urcuşului, treaptă cu treaptă, în creşterea noastră lumească, se uneşte cu darul plinătăţii harului Duhului Sfânt, „în Hristos şi în Biserică“[4], împărtăşit la Botez şi necontenit îmbelşugat prin credinţă, prin fapte luminoase şi prin iubire jertfelnică. Omul de obârşie pământească se înnobilează cu „pecetea harului Duhului Sfânt“[5], urmând modelului divino‑uman, Persoanei Mântuitorului, Fiul lui Dumnezeu întrupat „pentru noi“, spre a ne readuce Tatălui ca fii ascultători, cum ne arată teologul iubirii, în urcuşul spre sfinţenie, Părintele Dumitru Stăniloae: „Fiul S‑a întrupat pentru a‑I aduce Tatălui mai mulţi fii de pe pământ“[6]. Dar această sacră alcătuire dumnezeiască şi omenească exprimă, în cel mai curat înţeles, bucuria Naşterii Domnului ca fapt mântuitor, pentru renaşterea noastră efectivă, spirituală şi pentru înaintarea prin asceză, post şi rugăciune către înduhovnicire, iar prin iertare şi iubire filantropică, spre îndumnezeirea firii omeneşti.

Nu se poate exprima în câteva fraze mulţumirea izvorâtă din inimă şi exprimată călduros către iubiţii noştri părinţi slujitori de la parohii şi centre sociale ori din învăţământ, către cinul monahal şi, mai ales, către dumneavoastră, fraţii şi surorile în Hristos, pentru ofranda rugăciunii zi de zi, sărbătoare de sărbătoare şi, mai cu seamă, seară de seară, la ora 2200, dar cu siguranţă „în tot timpul şi în tot locul“, pe patul de suferinţă, acasă, în spital, aici şi în toată lumea. Nu puţine sunt şi semnele iubirii lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor, acte sacre de vindecări, mărturii de pacificare lăuntrică, de împăcare în noi şi între noi şi de liniştitoare clipe de lumină în inimi, privegheri, pelerinaje şi, mai cu seamă, marea şi impresionanta întrunire a slujitorilor din eparhie la Catedrala Arhiepiscopală, bucuraţi prin luminoasa isihie de Sfântul Grigorie Palama. În acelaşi duh a fost şi întâlnirea cu Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ, prin procesiunea cu sfintele sale moaşte la Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, de la Galaţi, cu prilejul împlinirii a trei decenii de oblăduire spirituală în Cetatea sa. Tot astfel s‑a amplificat programul duhovnicesc prin rugăciuni, privegheri şi activităţi filantropice.

Şi la Brăila, cu prilejul Sărbătorii Sf. Ierarh Nicolae, evlavioşi preoţi şi calzi rugători pelerini au privegheat toată noaptea, în semn de bucurie a comuniunii şi de aşezare a păcii Domnului pe „altarele“ inimilor!

O sinteză minunată a darului ceresc al rugăciunii în exerciţiul personal, familial şi comunitar liturgic, ori fratern, filantropic, la necazuri, la boli, la molime rămâne pelerinajul, timp de două săptămâni, în 145 de comunităţi creştine din Eparhie, cu Icoana făcătoare de minuni de la Mănăstirea Adam, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“. Cine poate exprima recunoştinţa pentru biruinţa în atâtea încercări prin mila, iubirea şi neîncetata rugăciune a Maicii Domnului, „bucuria tuturor celor necăjiţi“[7]?!

Dar cine ar putea uita roua coborâtă peste arşiţa celei mai aspre secete, tocmai în timpul pelerinajului cu Icoana Maicii Domnului, ca dar şi răspuns la cereri, la privegheri şi la evlavioasele rugăciuni şi lacrimi din inimile credincioşilor noştri?!

Am primit cele mai frumoase „flori vii“ din „Grădina Maicii Domnului“, mărturiile în scris ale preoţilor şi ale pelerinilor, care se constituie într‑un adevărat tezaur spiritual şi îndemn misionar, pentru a intensifica şi mai mult rugăciunea „în tot locul şi în tot timpul“.

Puterea şi imboldul lăuntric în timpul smeritelor noastre rugăciuni s‑a arătat prin chemarea sfinţilor isihaşti: Sfântul Simeon Noul Teolog, Sfântul Ierarh Grigorie Palama şi Sfântul Cuvios Paisie de la Neamţ. Toţi ne rămân pentru totdeauna nu numai modele, ci împreună călători către Hristos Domnul, în cărarea spre inimi, încercând să vedem lucrarea rugăciunii asemenea unei candele. Forma ei suntem noi, uleiul – faptele bune, iar feştila – darul Duhului Sfânt, Care la imboldul Mântuitorului o aprinde şi, astfel, trăim aievea chemarea Sfintei Evanghelii: „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, aşa încât să vadă faptele voastre cele bune şi să slăvească pe Tatăl vostru Cel din Ceruri“[8].

De fapt, în lumina faptei bune, rod al credinţei şi al rugăciunii, îl recunoaştem pe tot omul, fratele nostru bun. Această convingere actualizează Naşterea Domnului în noi, pentru ca şi între noi să se aştearnă comunicarea, comuniunea, filantropia, pacea lăuntrică şi solidaritatea socială. Dar rugăciunea rămâne suflu permanent al Duhului în sufletele, în inimile şi‑n făptuirea binelui „cu timp şi fără timp“[9].

Binecredincioşi fraţi şi surori în Domnul,

Rugăciunea înmulţită şi rodirile ei minunate în viaţa noastră personală şi comunitară continuă şi ne ajută să ne îndreptăm spre forme şi mai adânci, mereu izvorâtoare de iubire milostivă în trăirea pe care ne‑o dorim mult mai armonioasă, paşnică şi liniştită. În firea umană restaurată, înnobilată şi îndumnezeită prin Naşterea Domnului în propriile noastre persoane, trăim o dublă bucurie harică: de a fi primitori de Dumnezeu în noi şi de a deveni dăruitori pentru semenii noştri, asemenea lui Dumnezeu, deşi suntem limitaţi în realităţile omeneşti din această viaţă trecătoare.

Aşa ne arată şi rugăciunea liturgică de la Vecernia Naşterii Domnului. Iată textul: „Ce vom aduce Ţie, Hristoase? Că Te‑ai arătat pe pământ ca un om, pentru noi. Fiecare din făpturile cele zidite de Tine mulţumire aduce Ţie: îngerii cântarea, cerurile steaua, magii darurile, păstorii minunea, pământul peştera, pustiul ieslea, iar noi pe Maica Fecioara“[10].

În luminoasa sa disponibilitate, Sfânta noastră Biserică, la inspiraţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel şi cu aprobarea Sfântului Sinod, ne‑a solicitat în anul ce vine să oferim Domnului, prin bunăvoinţa, receptivitatea şi bunătatea sfinţiţilor slujitori, a cinului monahal şi a jertfelnicilor credincioşi, mai multă râvnă în pastoraţia plină de iubire şi de ajutorare a persoanelor de vârsta a treia. De asemenea, ca semn concret al perpetuării rugăciunii în comunitate, suntem invitaţi la acte de comemorare şi apreciere a imnografilor şi a cântăreţilor bisericeşti. Aşadar, psalţii de odinioară sunt surse permanente de frumuseţe a rugăciunilor aşezate pe aripile înălţătoare ale notelor muzicale, iar cântăreţii sunt fraţii noştri, continuatori credincioşi şi smeriţi ai acestei tradiţii, aidoma îngerilor prezenţi la Naşterea Domnului!

Dar poate că în ambele programe, de o mare actualitate şi continuatoare ale lucrării rugăciunii în viaţa noastră de zi cu zi, s‑ar cuveni să ne oprim asupra celui mai autentic dar de Crăciun – colindele, nu doar ca răspuns la darurile Naşterii Domnului, ci şi ca semn de preamărire, aşa cum a perceput românul să‑L primească pe Domnul în armonii dumnezeieşti, în dulcile cântări străbune.

Pentru că s‑a amintit despre importanţa cântului transferat de la îngerii din cer la „îngerii“ pământului – copiii, înţelegem mai bine astăzi, în sfintele biserici, la Naşterea Domnului, importanţa celei mai suave, dulci, calde, armonioase, hrănitoare şi mântuitoare rugăciuni, multiplicată, actualizată şi culeasă de la toate momentele Naşterii Domnului, Anului Nou şi Bobotezei. Este colindul creştinesc şi românesc, rugăciunea sensibilă de pe „coardele“ inimii, atinse de „arcuşul“ credinţei!

Colindul este, va fi şi va dăinui în veşnicie drept răspunsul antifonic al stranei de pe pământ la cea din ceruri, corul îngerilor de sus şi cel al copiilor de pe pământ, uniţi într‑o perfectă simfonie. Iată o mărturie, între multe altele:

„Cerul şi Pământul,

 Cerul şi Pământul,

În cântec răsună.

Îngeri şi oameni,

Îngeri şi oameni

Cântă împreună.

Hristos Se naşte,

Domnul coboară,

Îngerii cântă,

Magii îl adoară,

Păstorii aleargă,

Ieslea o‑nconjoară.

Mari minuni se întâmplară.

Din răsărit vin,

Din răsărit vin,

Magi cu bucurie,

Cu dar de smirnă,

Cu dar de smirnă,

Aur şi tămâie.

Din cer Cuvântul,

Din cer Cuvântul,

În trup Se arată.

Noaptea din lume,

Noaptea din lume,

Zi se face‑ndată.

 

Conţinutul bogat al colindelor, izvorât din Evanghelie este oferit, spre bucuria şi înţelegerea noastră, pe calea simplităţii, a purităţii şi a sfinţeniei copilului, în duhul cel mai autentic şi‑n limbajul cel mai curat, popular‑românesc. Impresionează mai ales faptul că la români începutul colindatului este chiar Seara Sfântului Apostol Andrei! O fericită mărturie a formării în timp a poporului român, primitorului Evangheliei lui Hristos în inimi, prin credinţă şi prin creaţiile cele mai accesibile prin care localizăm Betleemul, „colo‑n jos“, în case, în suflete, în inimi, în noi şi între noi.

Dar haina, învelişul popular al colindelor conduce spre miezul interior al mesajului curat preluat din Evanghelie, din propovăduire, din biserică, spre inimile şi trăirea noastră creştinească. Taina Întrupării Domnului, urmată de cea a Botezului şi a Sfintei Euharistii, ni se dezvăluie pe înţelesul tuturor în colindul armonios şi pătrunzător în „cămara“ inimilor:

În vârful la nouă meri,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Ard nouă lumânări,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Pică nouă picături,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Trei de vin şi trei de mir,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Trei de apă limpejoară,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Să‑i facă o băişoară,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Dar în ea cine Se scaldă,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Scaldă bunul Dumnezeu,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Se scaldă se Iordăneşte,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Cu apa Se limpezeşte,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Cu sfânt mir Se miruieşte,

Dă‑i Domnului, Doamne,

Cu vinul Se‑mpărtăşeşte,

Dă‑i Domnului, Doamne!

Iată, așadar, bogăția rugăciunii exprimată comunitar prin frumusețea și dulceața sufletească a colindelor sporind evlavia creștină spre a ne învrednici de renașterea noastră „în Hristos şi în Biserică“[11]. Aceasta este temelia vieţii noastre, speranţa, bucuria, pacea, binecuvântarea, facerea de bine, unitatea, filantropia şi iubirea jertfelnică faţă de aproapele, tot omul de acasă, românul de pretutindeni şi străinul, fratele nostru de aici şi de oriunde.

Aşadar, fraţi şi surori, de Sfintele Sărbători să avem parte şi de bucuria renăscută prin primirea lui Hristos în suflete şi‑n inimi, în noi şi între noi. El ne va deschide braţele iubitoare, ne va însoţi în toate faptele bune, ne va îndemna să frângem din puţinul nostru. Pâinea frântă şi oferită nu se va împuţina! Se va înmulţi! Înmulţeşte, Doamne, dragostea fraternă, pacea interioară şi interumană! Dăruieşte‑ne, mai ales de Sfintele Sărbători ale Naşterii Domnului, Anului Nou şi Bobotezei, sănătate şi bucurii!

Să avem parte de pace lăuntrică, de linişte sufletească, de bucurie cerească, dătătoare de armonioasă convieţuire omenească, aici şi pretutindeni!

La mulţi ani!

Al vostru de tot binele voitor

şi către Hristos Domnul rugător,

† Casian

Arhiepiscopul Dunării de Jos

 

[1]. Sfântul Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuv. I, în: col. „P.S.B.“, vol. 15, Editura I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1987, p. 202.

[2]. I Corinteni VI, 19.

[3]. Galateni II, 20.

[4]. Efeseni V, 32.

[5]. Rânduiala Tainei Mirungerii din cadrul slujbei Tainei Botezului.

[6]. Pr. Dumitru Stăniloae, Iisus Hristos sau restaurarea omului, ed. a II‑a, Editura Basilica, București, 2013, p. 101.

[7].  ÎPS Arhiepiscop Casian, „Bucuria tuturor celor necăjiţi“, Editura Arhi­epis­copiei Dunării de Jos, Galaţi, 2022.

[8]. Matei V, 16.

[9]. II Timotei IV, 2.

[10]. Stihiră la Vecernia Nașterii Domnului, în: Mineiul pe decembrie, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2019, p. 506.

[11]. Efeseni V, 32.

Informații adiționale

  • editie 1
Publicat în Știrea zilei
Pagina 1 din 10