Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Pe 27 septembrie 2021, se împlineşte 1 an de când Ionuţ Pucheanu a fost reales, pentru un al doilea mandat, primar al municipiului Galaţi. Cu această ocazie, edilul a oferit un interviu în exclusivitatea cotidianului nostru, în care răspunde la întrebările, nemulţumirile şi sesizările gălăţenilor.

Reporter: Lipsa locurilor de parcare reprezintă o mare problemă în Galaţi. Cetăţenii doresc demolarea bateriilor de garaje pentru că în locul lor se creează mai multe locuri de parcare şi se întreabă dacă lucrările în interiorul cartierelor au fost stopate. Ce ne puteţi spune despre aceste subiecte?

Ionuţ Pucheanu: Poate părea bizar, şi nu este neapărat o scuză, dar prezentarea unor situaţii, inclusiv din afara ţării, este relevantă, şi o să vă spun că nicăieri în lume nu cred că există, în nici un oraş, o administraţie locală care să fi putut asigura acelaşi număr de locuri de parcare pe câte maşini există în oraş. În problema garajelor, încercăm şi mergem mai departe cu campania de demolare şi de transformare a fostelor baterii de garaje în locuri de parcare. În urma unui număr de 10 garaje demolate apar minim 15-16 locuri de parcare, ceea ce înseamnă un minim de 50% în plus. Pentru regenerarea urbană din cartiere, în momentul de faţă, suntem în plină licitaţie. Am atribuit 2 din 4 loturi pentru lucrările în interioarele de cartier. Oamenii au spus, pe bune dreptate, că au dispărut lucrările din cartiere. Nu, nu au dispărut, ci suntem în perioada de licitaţie. Cel mai probabil, pe cele două loturi care s-au atribuit, până la sfârşitul toamnei acesteia se va vedea din nou mişcare în cartiere. Micro 19, 20, 21 şi Micro 38, 39, 40 sunt cele 2 loturi ce s-au atribuit. S-a reluat procedura de licitaţie pentru IC Frimu şi suntem în proces de evaluare, în momentul de faţă, pentru Ţiglina şi Mazepa 1 şi 2. Prin urmare, aşa cum am anunţat, 13 cartiere, pentru următorii 3 ani, vor beneficia de refacerea infrastructurii în interiorul cartierelor aşa cum am arătat că putem face. În urma tuturor investiţiilor acestora va mai rezulta un număr consistent de locuri de parcare ce vor fi scoase la licitaţie, aşa cum am început deja să facem.

Reporter: Despre lucrările pe axa Siderurgiştilor - 01 Decembrie 1918 ce ne puteţi spune? Str. Siderurgiştilor este aproape gata, dar mai departe? Se va permite în continuare parcarea "la bordură" pe arterele modernizate?

Ionuţ Pucheanu: Pe axa Siderurgiştilor, în spatele blocurilor se va interveni stânga-dreapta imediat. Sunt baterii de garaje şi în stânga şi în dreapta ce vor fi demolate pentru a crea locuri de parcare şi a degreva circulaţia. Pe Siderurgiştilor este vorba despre două benzi pe sens. Pe sectoarele de drum, care dacă au alveolă pentru parcare, pe zona aceasta se va putea parca. Pe celelalte sectoare de drum, unde nu există alveole, nu se va mai permite parcarea la bordură. Aşa s-a votat proiectul de către cetăţeni înainte de a-l scoate la licitaţie. În timpul proiectării, am făcut un focus grup pe facebook şi aşa s-a votat. Peste 70% dintre gălăţenii chestionaţi au spus că vor fluiditate în locul locurilor de parcare.

Reporter: Când se vor finaliza lucrările pe această axă?

Ionuţ Pucheanu: Până în piaţa Energiei putem spune că totul este finalizat. Mai sunt aspecte ce ţin de fineţuri - să le spunem aşa - dar putem spune în momentul de faţă că str. Siderurgiştilor este finalizată şi este traficată de către maşini şi mijloace de transport în comun, mai puţin tramvaie, care urmează, cel mai probabil, săptămâna viitoare să reintre în circulaţie. Celălalt sector, str. 01 decembrie 1918, sperăm ca până la sfârşitul toamnei să-l finalizăm, rămânând în lucru, până la jumătatea anului viitor, celelalte sectoare: Traian Vuia, Henri Coandă şi ultima bucată de Coşbuc pe care n-am deschis-o pentru lucrări încă tocmai pentru a nu da peste cap total traficul din Galaţi.

Reporter: Dacă am ajuns în acea zonă, rămâne patinoarul care arată jalnic...

Ionuţ Pucheanu: Patinoarul este predat către Compania Naţională de Investiţii (n.r. - CNI). Avem proiectul de transformare a patinoarului într-o sală polivalentă, cu 5.500 de locuri pe scaune, cu suprafeţe retractabile şi interschimbabile. Adică va putea fi folosit de la hochei, la baschet, tenis, volei, handbal şi absolut orice alt sport. E o investiţie ce depăşeşte 20 de milioane de euro. La ultima discuţie de săptămâna trecută pe care am avut-o cu doamna director de la CNI, am stabilit că trebuie să reactualizăm preţurile pentru a nu fi subbugetată. Cred că procedura de reactualizare va dura maxim o lună de zile, urmând ca într-un viitor extrem de apropiat să intrăm în linie dreaptă pentru că avem nevoie de hotărâre de guvern pentru că depăşeşte 10 milioane de euro ca obiectiv de investiţii. Ulterior se va lansa licitaţia. Să sperăm că undeva prin primăvara anului viitor, cel târziu vara anului viitor, acest obiectiv va avea constructor.

Reporter: Un alt obiectiv despre care gălăţenii spun că l-aţi uitat este parcul de la Selgros.

Ionuţ Pucheanu: Nu e uitat doar de mine, e uitat de absolut toţi. Atât cei dinaintea mea şi probabil şi de cei care urmează. Nu e uitat, dar pur şi simplu sunt atâtea de făcut încât - şi am să fiu extrem de onest şi de sincer cu dumneavoastră - dacă aş fi făcut eu un parc la ieşirea din Galaţi, cel mai probabil ar fi ţipat absolut toţi gălăţenii şi ar fi spus „măi prietene, ai terminat cu centrul, ai terminat cu celelalte zone mult mai împânzite de oameni?”. Da, probabil vom ajunge şi acolo, dar cu siguranţă nu mâine, ca să nu creăm o zonă de expectativă. Avem foarte multe de făcut, se lucrează pe extrem de multe zone. Urmează, cel mai probabil, următorul parc pe care eu mi l-am propus să fie modernizat. Cel de la Turnul de Televiziune. Acesta este un alt parc învechit, semi-lăsat in paragină. Avem zone întregi care urmează a fi refăcute, unde îmi doresc să putem face parcări subterane şi refacerea parcului de deasupra. Mă refer aici la parcarea si parcul de lângă spitalul de copii. Spitalul de copii mărindu-se acum cu zona de primiri urgenţe, cât şi cu zona de ambulatoriu... şi aşa ce nu ai unde să parchezi în momentul de faţă, dar după extindere! Prin urmare, e nevoie de a crea o zonă de parcare şi nu avem unde să ne ducem în sus, decât în pământ. Pe zona parcului de la Băcanie ne vom duce cu două etaje de parcare în pământ şi refacerea parcului de deasupra. Acelaşi lucru mi-l doresc şi la parcul din Ţiglina. Încă nu am scos proiectarea la licitaţie, în schimb am scos la licitaţie proiectarea pentru parcarea subterană şi piaţeta de aici din faţa Primăriei.

Reporter: În aceasta vară s-a deschis Aquapark-ul de la Plaja Dunărea. Care este bilanţul?

Ionuţ Pucheanu: Bilanţul financiar înca nu-l am. Îl aştept de la cei de la Gospodărire Urbană. Cel puţin în luna august au fost extrem de multe zile în care încasările s-au dus la 80.000 lei în condiţiile în care am deschis doar la jumătate din capacitate. Nu ne vom opri aici. Urmează o nouă serie de investiţii. A fost o formă de soft opening. Asta şi pentru a ne da seama şi noi de incovenienţele sau zonele pe care nu le-am acoperit. Şi am descoperit că avem nevoie de un număr mai mare de toalete, atât în zona piscinelor, cât şi în zona de plajă. Am descoperit că toată lumea se înghesuie lângă apă indiferent de faptul că cei care au plătit preţul integral puteau să stea în zona de plajă şi să se simtă exact ca la mare şi să poată intra în bazine ori de cate ori simt nevoia să se bălăcească. Toată lumea şi-a adus de pe plajă pufuri, şezlonguri, doar pentru a sta lângă piscină, lucru care ne îndeamnă să credem că e nevoie chiar în zona de plajă de o piscină pe care dorim să o construim până la începutul sezonului estival viitor şi nu în ultimul rand - şi cred că asta va fi ce mai mare provocare - să găsim soluţiile tehnice de acoperire a celor două bazine şi a toboganelor tocmai pentru a fi folosite şi pe timp de iarnă pentru a asigura un flux de 365 de zile, atât pentru angajaţi - să nu mai fie sezonieri, pentru că poţi găsi oameni foarte buni pe care să îi pierzi şi evident, şi cel mai important, în primul rând pentru cetăţenii acestui oraş care merită să aibă unde să se poată duce şi pe timp de iarnă.

Reporter: Situaţia cimitirelor este jalnică...

Ionuţ Pucheanu: Ştiu. Am şi eu tată pe care mă mai duc să-l vizitez. În schimb, eu aş vedea realitatea celor care vin. Vedeţi dvs. că dacă v-aţi pune în locul meu, aţi vedea lucrurile altfel. Dacă te opreşti în poarta cimitirului şi faci un tur de orizont, da, aşa este precum spuneţi dvs. Dacă intraţi mai în amănunt, o să vedeţi că vina e împărţită. Una la mână, administraţia cimitirelor cred că face cu mult mai bine. Fără doar şi poate. Au avut o problemă, în această vară, de personal, pentru că lumea nu mai vrea să muncească, pentru că nu mai sunt dispuşi să facă genul acesta de activităţi. A doua la mână, cei care au aceste locuri de veci concesionate şi care nu le îngrijesc. De asta vă spun că cele două realităţi puse la un loc duc la o privelişte absolut dezolantă.

Reporter: Oamenii au reclamat punctual, lispa locurilor de depozitare a gunoiului, lipsa apei şi faptul că nu s-a facut de foarte mulţi ani curat pe aleile dintre morminte.

Ionuţ Pucheanu: Credeţi-mă! Aici nu e adevărat! Încă o dată, cu tot respectul, sunt de acord cu o anumită realitate, dar să ducem lucrurile dincolo de limita unei realităţi pe care eu personal o cunosc...

Reporter: Pot să vă prezint zeci de poze trimise de cititori.

Ionuţ Pucheanu: Eu vă cred, dar o poză făcută la un anumit moment, nu reflectă realitatea generală. Eu dacă fac acum o poză pe Domnească, nu înseamnă că este o realitate generală, eu am un moment surprins. Aşa şi în cimitire. Se ridică gunoiul, există apă, poate nu peste tot şi poate trebuie să faci câteva zeci de metri pentru a umple bidoanele pentru a uda florile, dar că ani de zile nu s-a făcut nimic, aici vă contrazic. Nu sunteti singura care se duce la cimitire...

Reporter: Avem fotografii din toate cimitirele. Veţi vedea ce spun cititorii după ce vor citi acest interviu.

Ionuţ Pucheanu: Vegetaţia creşte mai ales după o ploaie, dar e mai uşor să arunci piatra către administraţie. Imaginaţi-vă ca fiecare, pe ăia doi metri pătraţi i-ar îngirji sau ar fi dispuşi să plătească acea sumă suplimentară atunci poate s-ar putea plăti salarii mai mari şi s-ar găsi oameni care să lucreze.

Reporter: Tarifele s-au mărit...

Ionuţ Pucheanu: Dar e vorba de concesiune. Ar trebui să faceţi o analiză pe tarifele la nivel naţional să vedem unde ne aflăm. Un exerciţiu jurnalistic, ca să zic aşa.

Reporter: Toate tarifele s-au mărit, nu doar cele pentru concesiune.

Ionuţ Pucheanu: Da. E adevărat...

Reporter: Să trecem la un alt subiect că la cel cu cimitirele suntem în total dezacord. Aveţi proiecte pe PNDL. Aţi declarat la un moment dat că nu vin banii, că e afectat puternic bugetul local. În ce stadiu sunteţi acum?

Ionuţ Pucheanu: Pe PNDL 2, cel care a început acum 5 ani de zile, din 6 proiecte pe care le-am avut, 5 am reuşit să le închidem. Mai avem unul singur neterminat, proiectul reprezentat de staţia de epurare din cartierul Cantemir unde este un mix de probleme: de la constructor, la soluţie tehnică de la proiectant, la plăţi de la guvern şi am ajuns în situaţia unei întârzieri foarte mari la acest proiect datorită faptului că atunci când s-au apucat de construit au văzut că realitatea din teren cu ceea ce era înscris pe schiţele din proiect era cu totul şi totul alta. A trebuit să se adapteze proiectul, ceea ce a însemnat o reproiectare, ceea ce a dus la o întârziere la execuţie, după care a venit blocajul. Am ieşit din blocajul financiar, însemnând că s-au reluat plăţile la un moment dat, iar acum suntem în situaţia în care din nou, datorită unei lacune de proiectare, am scos la licitaţie - şi cred că e a patra oara cand scoatem la licitaţie - deversarea pentru că nu a  fost prinsă în proiectul iniţial deversarea.

Reporter: Când vedeţi finalitatea problemelor pentru acest proiect?

Ionuţ Pucheanu: Daca reuşim, cel târziu luna viitoare, să atribuim proiectul. Cel probabil, până la sfârşitul anului să închidem şi acest proiect. Urmează PNDL 3, unde suntem pregătiţi să depunem 2 proiecte. Avem mult mai multe, dar nu cred că vom putea prinde bani pentru mai mult de 2 proiecte. Este vorba despre un proiect de apă şi canalizare şi un proiect pentru stradă. De fapt e unul singur pe care ni-l dorim, dar e spart in două. Proiectul are în vedere strada Coşbuc, de la Păpădie până la joncţiunea cu proiectul european şi anume patinoarul. Este un proiect care urcă până la 18 milioane de euro.

Reporter: Marii investitori nu au venit în Galaţi, perioada pandemiei ar fi fost prielnică să pregătiţi terenul pentru ei.

Ionuţ Pucheanu: Noi nu am avut nevoie de  perioadă de pregatire pentru că noi o facem în permanenţă. Să ştiţi că există un departament în primărie care nu face nimic altceva decât să trimită newsletter, scrisori, către ambasade, către fondurile de investiţii, către camerele de comerţ, către companii pe care le vedem că au intenţie de investiţie. Toţi sunt abordaţi.

Reporter: Ce le oferiţi?

Ionuţ Pucheanu: Absolut tot ce le oferă sau nimic mai puţin decât ce le ofera orice altă primărie din România. Cred ca li s-a indus cetăţenilor o falsă expectativă. Trebuie să înţeleagă cetăţenii că este vorba despre bani privaţi. Oamenii ăia investesc acolo unde găsesc ei de cuviinţă să investească. Nu vin pentru facilităţi. Ei au nevoie de conectivitate rutieră, lucru pe care noi nu-l avem. Şi dacă lumea se întreabă de ce s-au oprit la Brăila, păi de ce să mai facă încă 30 de km. Conectivitatea pe Dunăre o au şi la Brăila, dacă e să transporte rutier probabil vor tansporta în vest şi este vorba despre încă 30 sau 60 de km dus întors pe care nu îi mai fac. Forţă de muncă pot găsi şi de la Galaţi pe care pot să o ducă acolo. Oamenii trebuie să înceteze în a mai privi idilic lucurile. Să revină mai cu picioarele pe pământ. Este vorba de nişte calcule pe care nişte oameni cu extrem de multă experienţă în business şi cel mai probabil locul geografic unde ne aflăm nu-i avantajează. Cel puţin pentru moment. Dacă vom avea parte de viitoare conectivităţi rutiere, drumul expres, centura mare, centura mică şi, nu în ultimul rând, investiţiile ce se anunţă în zona portuară, aproape 100 milioane de euro şi evident podul peste Dunăre, cred că vor reprezenta motive consistente. Abia atunci cineva se va uita şi spre zona aceasta. Şi imi veţi spune: de ce totuşi investesc la Brăila? Pentru că Brăila are ceva mai mult teren decât are Galaţiul. Noi ne oprim la linia Siretului!

Reporter: Zona Liberă este pregătită să-i primească dacă vor veni?

Ionuţ Pucheanu: Zona Libera, da! Aici noi am greşit. Nu prea am bătut toba pentru toate investiţiile ce se realizează în Zona Liberă şi avem aproape lunar câte o companie mai mică sau mai mare care semnează din diferite domenii. Avem inclusiv o companie de minerit în zona criptomonedelor. Urmează a se construi o hală cu servere cu tot, care vor fi gazdele viitoarei zone de minerit pentru criptomenede. Urmează a se investi în Zona Liberă pentru ultimul lucru care lipsea, gazele. Avem proiectul, avem tot, şi urmeaza a se realiza aducţiunea pentru gaze. Eu cred că uşor, uşor, zona Clujului va deveni saturată.

Reporter: Noi am pierdut Parcul de Soft?

Ionuţ Pucheanu: Nu, nu l-am pierdut.

Reporter: Unde ar continua activitatea şi ce facilităţi erau în Parcul de Soft?

Ionuţ Pucheanu: Doar doi făceau software, restul făceau catering, birouri orice altceva.

Reporter: Nu este vina managementului că s-a ajuns în această situaţie?

Ionuţ Pucheanu: Prima vină nu e a managementului. Problema Galaţiului este că n-am fost în stare în ultimii 15 ani de zile să facem o facultate de calculatoare. Am avut-o, dar a fost contopită! Nici o companie mare de IT n-o să vină să investească în zona de IT fără o facultate care să-i dea pe bandă rulantă specialiştii.

Reporter: Aţi discutat cu universitatea?

Ionuţ Pucheanu: Da, am discutat. Aşa cum am discutat cu domnul rector Puiu Georgescu, în viitorul extrem de apropiat să se poată realiza acest deziderat. Uitaţi-vă, Clujul s-a dezvoltat extrem de mult în zona de IT şi în jurul universităţii. La fel şi la Iaşi. Exact aceeaşi structură, în jurul universităţii. Noi, în ultima perioadă, am început să excelăm foarte mult în zona facultăţii de medicină. De ce n-am avea şi o facultate de IT care să atragă tinerii din zonă şi care întradevăr să producă specialiştii de care Parcul de Soft şi toţi care ar putea să investească în zona aceasta să aibă de unde să-şi atragă specialiştii. Au venit companii. Avem companii mari din zona de soft şi de outsourcing: Avem la Modern, la ultimul etaj este unul dintre cele mai mare call center-uri pe care România îl are, cu aproape 1.000 de angajaţi, toţi tineri. Este o companie americană. Intel a venit la Galaţi, are sediul la Galaţi şi produce soft numai că, din păcate, lucrurile astea nu se prea spun pentru ca nu e pe negativ. Prin urmare, companiile mari şi-au creat propriile sedii în Galaţi. Pe zona de program TIC urmează să intrăm în parteneriat cu cei de la Danubius şi probabil şi cu Universitatea Dunărea de Jos pentru a transforma Palatul Gheorghiu, într-o zonă în care cei care vor să investească sau au idei pe digitalizare, pe software.
 
Reporter: Putem spune că va fi un nou Parc de Soft?

Ionuţ Pucheanu: Îi putem spune şi aşa, deşi va avea o titulatură care sună grandios şi pe care nu o pot spune acum.

Reporter: Bune şi rele în acest an de mandat?

Ionuţ Pucheanu: La rele, doar întârzieri mai mici sau mai mari în respectarea termenilor de execuţie a lucrărilor. În rest, cred că lucrurile au început să intre într-un ritm fără sincope şi pauze mari. Din punct de vedere financiar, nu stăm cel mai rău chiar dacă acum ne aflăm într-un impas de cash flow. Cel mai probabil, până la sfârşitul lunii se va rezolva. Încasările de la cetăţeni sunt peste aşteptările noastre. Ca să fiu sincer cu dvs., eu n-aş avea de ce să mă plâng. Expectativa cetăţenilor care au spus că „uite, domnule, a spus că face şi uite că a trecut un an şi nu s-a făcut” le readuc aminte că aceleaşi discuţii le-am avut şi acum 4 ani de zile. Lucrurile promise nu se pot întâmpla a doua zi. Ele au nevoie de o perioadă, şi o mai descriu încă o dată: de proiectare, de licitaţie, de găsirea unui constructor, lucuri care pot dura 1 an, 1 an şi jumătate până să te apuci de treaba. De asta un mandat are 4 ani de zile şi nu 1 an sau 6 luni de zile. Tocmai pentru a putea să-ţi duci la bun sfârşit tot sau în parte din ce ai promis.

Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean a validat, marţi, 31 august 2021, toţi directorii şi directorii adjuncţi de la unităţile de învăţământ din judeţul Galaţi ale căror mandate expiraseră şi care vor ocupa funcţiile până la organizarea concursului pentru ocuparea acestor posturi.

Inspectorul Şcolar General, Gina Brînzan, ne-a declarat că s-a optat pentru continuitate, mai ales că în scurt timp urmează să înceapă şcoala şi au fost numiţi noi directori acolo unde foştii directori s-au pensionat sau nu au mai dorit să ocupe această funcţie. În această situaţie au fost aproximativ 11% din totalul directorilor numiţi, iar circa 6% au fost schimbaţi pentru disfuncţii manageriale. O singură şcoală a rămas fără conducere. Este vorba despre Şcoala Gimnazială din Cuca, unitate de învăţământ la care nu a dorit nimeni să preia conducerea.

O serie de schimbări s-au produs şi la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi. Astfel, pe funcţia de inspector şcolar general adjunct a venit Adrian Diacănu care o înlocuieşte pe Carmen Necula Vijelie. Gina Brânzan, Inspector şcolar general, şi Selenea Costea, cel de-a doilea Inspector şcolar general adjunct, asigură continuitatea pe aceste posturi. Au fost schimbaţi şi o parte dintre inspectori.

Noua echipă a inspectoratului este următoarea: Dobrin Mihaela - Inspector şcolar pentru educaţie timpurie, Chirac Maria Alis - Inspector şcolar pentru învăţământ primar, Cojocaru Eleny - Inspector şcolar pentru limba şi literatura română, Ştefan Elena Gabriela - Inspector şcolar pentru limbi moderne, Grecu Gabriela - Inspector şcolar pentru matematică, Joc Genia - Inspector şcolar pentru managementul resurselor umane; Inspector şcolar pentru informatică, Trifan Iulian - Inspector şcolar pentru fizică; Inspector şcolar pentru chimie, Puţanu-Cuzub Marius - Daniel - Inspector şcolar pentru geografie; Inspector şcolar pentru învăţământ particular şi alternative educaţionale, Langu Sorin - Inspector şcolar pentru istorie, socio-umane; Inspector şcolar pentru proiecte educaţionale, Mihai Elena-Mădălina - Inspector şcolar pentru arte, Oprişan Magdalena - Inspector şcolar pentru religie; Inspector şcolar pentru învăţământ special şi minorităţi naţionale, Gheţău Florin - Inspector şcolar pentru educaţie fizică şi sport, Tatu Corina - Inspector şcolar pentru învăţământ profesional şi tehnic, Moza Aura Otilia - Inspector şcolar pentru management instituţional, Silivestru Adrian - Inspector şcolar pentru management instituţional, Ştefănică Toader - Inspector şcolar pentru management instituţional, Pătru Emilian - Inspector şcolar pentru management instituţional, Mustaţă Mariana - Inspector şcolar pentru dezvoltarea resursei umane, Muşunoiu-Novetschi Iuliana-Monica - Inspector şcolar pentru managementul resurselor umane şi Tirim Rodica - Inspector şcolar pentru educaţie permanentă; Inspector şcolar pentru activităţi extraşcolare.

Vă prezentăm mai jos lista completă a cadrelor didactice detaşate în interesul învăţământului în funcţia de director şi director adjunct, începând cu data de 01 septembrie 2021.

LISTA CADRELOR DIDACTICE DETAŞATE ÎN INTERESUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN FUNCŢIA DE DIRECTOR, ÎN ANUL ŞCOLAR 2021-2022

GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, localitatea GALAŢI - MOISE IULIANA AMALIA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "ELENA DOAMNA", localitatea GALAŢI - ENACHE OANA IULIANA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.7, localitatea GALAŢI - COROPCIANU ALINA-AIDA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.9, localitatea GALAŢI - ZORILĂ ALINA DANIELA
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT "SF.STELIAN" , localitatea GALAŢI - VLASE ELENA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "TEDI", localitatea GALAŢI - COJOCARU ŞTEFĂNICA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.30, localitatea GALAŢI - FLOREA DOCHIŢA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.36, localitatea GALAŢI - GHEORGHIŢĂ CORINA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "LICURICI", localitatea GALAŢI - LĂCUSTĂ NICOLETA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "CODRUTA", localitatea GALAŢI - TÎRCAVU RODICA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "STEP BY STEP", localitatea GALAŢI - POPA GEANINA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "MOTANUL ÎNCĂLŢAT", localitatea GALAŢI - BADIU MIRELA-TEODORA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "CAMIL RESSU", localitatea GALAŢI - IFROSĂ MARILENA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "CROITORAŞUL CEL VITEAZ", localitatea GALAŢI - HILIUŢĂ CORINA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "ARLECHINO", localitatea GALAŢI - CHIURTU CARMEN MARIANA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.39, localitatea GALAŢI - SAMOILĂ GABRIELA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "PRICHINDEL", localitatea GALAŢI - DRAGU MARIANA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.64, localitatea GALAŢI - HURDUC GINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "CONSTANTIN GH. MARINESCU", localitatea GALAŢI - HUŢANU ANA VIORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3, localitatea GALAŢI - VĂSIOIU MARCELICA-ALEXANDRINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.5, localitatea GALAŢI - NICOLAEV-MALAXA SĂFTICA-DANIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.7, localitatea GALAŢI - NICA LAURENŢIA MONALISSA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 10, localitatea GALAŢI - DICULESCU ANCA LOREDANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAIL SADOVEANU", localitatea GALAŢI - MEREUŢĂ CEZARA IOANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIRON COSTIN", localitatea GALAŢI - MOINEAGU VIORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ŞTEFAN CEL MARE", localitatea GALAŢI - ŢEPEŞ ALINA-GABRIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA CUZA", localitatea GALAŢI - LAZĂR MARICEL NICOLAE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.16, localitatea GALAŢI - MOGOŞ MARIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.17, localitatea GALAŢI - CĂRĂUŞU NICOLETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.18, localitatea GALAŢI - ALEXANDRESCU GABRIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "LUDOVIC COSMA", localitatea GALAŢI - LUPU OANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.22, localitatea GALAŢI - TUDORACHE VALENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.24, localitatea GALAŢI - GHEŢĂU GHEORGHE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 25, localitatea GALAŢI - GURĂU NINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.26, localitatea GALAŢI - BUZOIANU LOREDANA LILIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.28, localitatea GALAŢI - BUCŞA CAMELIA ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.29, localitatea GALAŢI - ANDRONIC FLORIN PETRIŞOR
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.33, localitatea GALAŢI - CRĂCIUN FELICIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI VITEAZUL", localitatea GALAŢI - VLAD MARIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GRIGORE MOISIL", localitatea GALAŢI - EMANDACHE IONELA-CĂTĂLINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "IULIA HAŞDEU", localitatea GALAŢI - SILIVESTRU IONICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL GRIGORIE TEOLOGUL", localitatea GALAŢI - ALCEA P. GINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFINŢII ÎMPĂRAŢI", localitatea GALAŢI - CRISTEA ELENA LAURA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DAN BARBILIAN", localitatea GALAŢI - NEACŞU SIMONA MARA
COLEGIUL NAŢIONAL "VASILE ALECSANDRI", localitatea GALAŢI - ZAMFIR ROMEO
COLEGIUL NAŢIONAL "MIHAIL KOGĂLNICEANU", localitatea GALAŢI - POPESCU MĂDĂLINA
COLEGIUL NAŢIONAL "ALEXANDRU IOAN CUZA", localitatea GALAŢI - OPREA MIHAELA
LICEUL TEORETIC "EMIL RACOVIŢĂ", localitatea GALAŢI - HUMELNICU DELIA ANGELICA
LICEUL TEORETIC "DUNĂREA", localitatea GALAŢI - ŞTEFAN CRISTINA
COLEGIUL NAŢIONAL "COSTACHE NEGRI", localitatea GALAŢI - IONESCU MANUELA-ANDRA
LICEUL DE ARTE "DIMITRIE CUCLIN", localitatea GALAŢI - GIUREA DIANA-ANDREEA
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, localitatea GALAŢI - OPREA ADRIAN-VASILE
SEMINARUL TEOLOGIC ORTODOX "SF. ANDREI", localitatea GALAŢI - BULGARU COSTEL
COLEGIUL ECONOMIC "VIRGIL MADGEARU", localitatea GALAŢI - RÂPĂ MARLENA
LICEUL TEHNOLOGIC ”GENERAL DE MARINĂ NICOLAE DUMITRESCU MAICAN”, localitatea GALAŢI -  COSTEA ANTONETA GABRIELA
LICEUL TEHNOLOGIC "RADU NEGRU", localitatea GALAŢI - STAN MARIA
LICEUL TEHNOLOGIC "AUREL VLAICU", localitatea GALAŢI - CIUPERCĂ SILVIANA
LICEUL TEHNOLOGIC "PAUL DIMO", localitatea GALAŢI - UŞER ANCA
LICEUL DE TRANSPORTURI AUTO "TRAIAN VUIA", localitatea GALAŢI - LUNGU GEANI
LICEUL TEHNOLOGIC ”CAROL I”, localitatea GALAŢI - CONDURACHE-BOTA GICĂ
COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "ELENA DOAMNA", localitatea GALAŢI - COMAN V. MARIANA
LICEUL DE TURISM ŞI ALIMENTAŢIE "DUMITRU MOŢOC", localitatea GALAŢI - GAVRILĂ CORINA
LICEUL TEORETIC "MIRCEA ELIADE", localitatea GALAŢI - MUNTEANU CORNELIA
LICEUL TEHNOLOGIC "ANGHEL SALIGNY", localitatea GALAŢI - CONSTANTIN NICOLETA
LICEUL TEORETIC "SFÂNTA MARIA", localitatea GALAŢI - ENE MONICA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT "PRICHINDEL", localitatea TECUCI - MATEI MARIA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.14, localitatea TECUCI - PETICĂ RODICA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.16, localitatea TECUCI - IANCU FELICIA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.17, localitatea TECUCI - MILITARU SOLTĂNICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ANGHEL RUGINĂ", localitatea TECUCI - VRABIE ŞTEFAN OVIDIU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ION PETROVICI", localitatea TECUCI - POSTEA MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA DOAMNA", localitatea TECUCI - LEFTER ADRIANA SILVICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ŞTEFAN OCTAVIAN IOSIF", localitatea TECUCI - BOŞTIOG NICULINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "NICOLAE BĂLCESCU", localitatea TECUCI - DAVID IULIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DIMITRIE STURDZA", localitatea TECUCI - GOLEA MARIETA FLORENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "IORGU IORDAN", localitatea TECUCI - STĂNILĂ CRISTIAN
COLEGIUL NAŢIONAL "SPIRU HARET", localitatea TECUCI - GRECU ION
COLEGIUL NAŢIONAL "CALISTRAT HOGAŞ", localitatea TECUCI - FILIMON IULIAN CĂTĂLIN
LICEUL TEHNOLOGIC "ELENA CARAGIANI", localitatea TECUCI - BOTEZ LĂCRĂMIOARA GINA
COLEGIUL NAŢIONAL DE AGRICULTURĂ ŞI ECONOMIE, localitatea TECUCI - BÎRZU CRISTINA VALERIA
LICEUL TEHNOLOGIC "OVID CALEDONIU", localitatea TECUCI - TROFIN VERONICA IONELA
LICEUL TEHNOLOGIC "PAUL BUJOR", localitatea BEREŞTI - CONSTANTIN CARMEN
LICEUL TEHNOLOGIC "EREMIA GRIGORESCU", localitatea TG.BUJOR - COSTANDACHE OANA-ROXANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GRIGORE HAGIU", localitatea TG.BUJOR - VINTILĂ GETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna BARCEA - BUJOR VIRGINIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2, comuna BARCEA - ILIE PETRIŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE ŞI MARIA TAŞCĂ", comuna BĂLĂBĂNEŞTI - METEHĂU CRISTINA-ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna RĂDEŞTI - PORUMB CĂTĂLIN NICOLAE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BĂLĂŞEŞTI - CĂPRIŢĂ MIRELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BĂLENI - SEBASTIANOV NICOLETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BĂNEASA - STRATULAT MIHAELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, sat SLIVNA, comuna BEREŞTI MERIA - GROSU ANTOANETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "UNIREA", comuna BRANIŞTEA - ICHIM SIMONA-ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BRĂHĂŞEŞTI - LUPU LUCIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1 TOFLEA, sat TOFLEA, comuna BRĂHĂŞEŞTI - CHIRVĂSUŢĂ LOREDANA JANINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "NATALIA NEGRU", comuna BUCIUMENI - MELINTE ALINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna CAVADINEŞTI - RĂILEANU G. DIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GEORGE IVAŞCU", comuna CERŢEŞTI - DUDA ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna CORNI - BOLDEANU FLORENTINA-NARCISA
LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1, comuna COROD - MASGRAS ADRIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GENERAL DUMITRU DĂMĂCEANU", comuna COSMEŞTI - MITACHE CRISTINA ANAMARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA NEGRI", comuna COSTACHE NEGRI - GOLOMOZ VIORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL GHEORGHE", comuna CUCA -
LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1, comuna CUDALBI - CEOROMILA LILIAN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "PROF. EMIL PANAITESCU", comuna CUDALBI - ANDRUNACHE NICOLAE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna DRĂGĂNEŞTI - STOICA NICU DANIEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna DRĂGUŞENI - TALABĂ NICU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, sat ADAM, comuna DRĂGUŞENI - TAŞCĂ MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna FÂRŢĂNEŞTI - MARDARE MIOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna FOLTEŞTI - GINGHINĂ CĂTĂLINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna FRUMUŞIŢA - RADUCANU LILIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "PETRU RAREŞ", comuna FRUMUŞIŢA - SASU LAURA-CRISTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SF. TREI IERARHI", sat HANU CONACHI, comuna FUNDENI - BOGDAN VASILE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna GHIDIGENI - NEAGU CLAUDIU COSMIN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ION CREANGĂ", sat TĂLPIGI, comuna GHIDIGENI - IFTENE POMPILIA CRISTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna GOHOR - IFTENE LAURENŢIU-NICU
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna GRIVIŢA - CONSTANDACHE LOREDANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna INDEPENDENŢA - MIHĂILESCU MIHAELA
ŞCOALA PROFESIONALĂ "HORTENSIA PAPADAT BENGESCU", comuna IVEŞTI - IFRIM MANUELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "VICTOR ION POPA", comuna IVEŞTI - BARBU DIANA LIVIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "NEGOIŢĂ DĂNĂILĂ", sat BUCEŞTI, comuna IVEŞTI - OANCĂ CARMEN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna JORĂŞTI - JICMAN FLORIN IONEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna LIEŞTI - LUPOAIE VALENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.2, comuna LIEŞTI - SUSANU STELUŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL NICOLAE", comuna LIEŞTI - PURICE-SUSANU N. NICOLETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna MATCA - DAFINA GEORGETA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.1, comuna MATCA - GRECU MELANIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DIMITRIE CANTEMIR", comuna MATCA - MĂRMUREANU CATI-LARISA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE POALELUNGI", comuna MĂSTĂCANI - VASILACHE IULIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXEI MATEEVICI", comuna MOVILENI - GAVRILESCU DORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna MUNTENI - GHEORGHE PAULA-LĂCRĂMIOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, sat UNGURENI, comuna MUNTENI - VASILIE CARMEN-AURICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "FLOREA JULEA", comuna NEGRILEŞTI - MIHOCIU DANIEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna NĂMOLOASA - PECHIANU FLORIN GIGI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GABRIEL DRĂGAN", comuna NICOREŞTI - ŢUCHEL NICUŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna POIANA - DOROŞIN ANIŞOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "VASILE ŞEICARU", comuna OANCEA - CUCU MIHAELA
LICEUL TEHNOLOGIC "COSTACHE CONACHI", comuna PECHEA - ŞTEFU VIORICA ANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ALEXANDRU MORUZI", comuna PECHEA - PĂUN OLGA-MARIANA
GRĂDINIŢA CU PROGRAM NORMAL "VIOLETA", comuna PECHEA - NĂSTASE MARICICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DIMITRIE LUCHIAN", comuna PISCU - VRÂNCEANU ANIŞOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna PRIPONEŞTI - BOTEZATU DANIEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna REDIU - MUNTEANU LOREDANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna SUHURLUI - DIMIAN NELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "LASCĂR CATARGIU", comuna SCHELA - DUMITRAŞCU I. LUIZA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, sat FÂNTÂNELE, comuna SCÂNTEIEŞTI - CIOROIU MĂRIOARA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna SLOBOZIA CONACHI - FLOREA LUCICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA DOAMNA", comuna CUZA VODĂ - ARMENCEA FLORENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTA CUVIOASA PARASCHEVA", comuna SMÂRDAN - BOTEZATU NINA-CRISTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ENE PATRICIU", comuna SMULŢI - MUNTENIŢĂ CARMEN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "VASILE BURLUI", comuna SUCEVENI - BUSUIOC MARICEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna ŞENDRENI - BORDEIANU JANINA
LICEUL TEHNOLOGIC "TUDOR VLADIMIRESCU", comuna TUDOR VLADIMIRESCU - LUPU GEANINA-VALENTINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna TULUCEŞTI - TEODORESCU MONICA LIZICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "TUDOR PAMFILE", comuna ŢEPU - POSTOLACHE GELU VALENTIN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, sat UMBRĂREŞTI, comuna UMBRĂREŞTI - MARTIN MARIETA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SF.STELIAN", sat UMBRĂREŞTI DEAL, comuna UMBRĂREŞTI - BABEŞ MONICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DOAMNA NICA" , comuna VALEA MĂRULUI - SÎRGHE ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL NICOLAE", comuna VÂNĂTORI - CĂLIN IULIANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna VÂRLEZI - NĂMOLOSU V. NECULAI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTUL IERARH NICOLAE", comuna VLĂDEŞTI - CALAPOD VALERIA
LICEUL TEHNOLOGIC "SIMION MEHEDINŢI", localitatea GALAŢI - DUMITRACHE LUCICA
ŞCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ "EMIL GÂRLEANU", localitatea GALAŢI - IONAŞCU GRIGORE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ "CONSTANTIN PUFAN", localitatea GALAŢI - SCARLAT MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ SPECIALĂ "CONSTANTIN PĂUNESCU", localitatea TECUCI - IACOB ION
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR, localitatea GALAŢI - NEOFIT ADRIANA
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR, localitatea TECUCI - MIHAI OVIDIU-EDUARD
PALATUL COPIILOR ŞI ELEVILOR, localitatea GALAŢI - BARBU CHARLOTTE
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA GALAŢI - BULAI DIAMANTA LUMINIŢA
CENTRUL DE EXCELENŢĂ GALAŢI - MIRON MARIA-ISABELA

LISTA CADRELOR DIDACTICE DETAŞATE ÎN INTERESUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN FUNCŢIA DE DIRECTOR ADJUNCT, ÎN ANUL ŞCOLAR 2021-2022

ŞCOALA GIMNAZIALĂ "CONSTANTIN GH. MARINESCU", localitatea GALAŢI - FLORESCU AURELIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.3, localitatea GALAŢI - GAVRILĂ MIRELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.5, localitatea GALAŢI - ŞERBAN GENOVEVA MĂDĂLINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.7, localitatea GALAŢI - PURICE CRĂIESCU DANIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAIL SADOVEANU", localitatea GALAŢI - VASILE SĂNDIŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIRON COSTIN", localitatea GALAŢI - DUMITRIU ELENA SIMONA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ŞTEFAN CEL MARE", localitatea GALAŢI - RUSU MIRELA-SIMONA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.17, localitatea GALAŢI - NĂSTASE GEORGIANA LORENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.18, localitatea GALAŢI - PĂVĂLAŞCU MIHAI
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.22, localitatea GALAŢI - PETRESCU ANA-MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 25, localitatea GALAŢI - NĂSTASE ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.28, localitatea GALAŢI - RADU MIRELA GEANINA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.29, localitatea GALAŢI - BĂLAN RODICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.33, localitatea GALAŢI - OPREA ELENA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "MIHAI VITEAZUL", localitatea GALAŢI - TUFĂ TINCUŢA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GRIGORE MOISIL", localitatea GALAŢI - CIOCAN ANIŞOARA MIHAELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFINŢII ÎMPĂRAŢI", localitatea GALAŢI - NEŞTIAN CORNEL
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DAN BARBILIAN", localitatea GALAŢI - EPURE FLORENTINA CRISTINA
COLEGIUL NAŢIONAL "VASILE ALECSANDRI", localitatea GALAŢI - CORCĂCEL ELENA-DANIELA
COLEGIUL NAŢIONAL "MIHAIL KOGĂLNICEANU", localitatea GALAŢI - BĂLĂUŢĂ DANA
COLEGIUL NAŢIONAL "ALEXANDRU IOAN CUZA", localitatea GALAŢI - FAUR CRISTINA
LICEUL TEORETIC "EMIL RACOVIŢĂ", localitatea GALAŢI - ROTARU CORINA
LICEUL TEORETIC "DUNĂREA", localitatea GALAŢI - PITICARI RAMONA
COLEGIUL NAŢIONAL "COSTACHE NEGRI", localitatea GALAŢI - UNGUREANU AURA ANETA
LICEUL DE ARTE "DIMITRIE CUCLIN", localitatea GALAŢI - CACENSCHI IULIAN
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, localitatea GALAŢI - POPESCU MARIA
COLEGIUL ECONOMIC "VIRGIL MADGEARU", localitatea GALAŢI - CHIRU GABRIELA
LICEUL TEHNOLOGIC "RADU NEGRU", localitatea GALAŢI - LEON VICTOR
LICEUL TEHNOLOGIC "AUREL VLAICU", localitatea GALAŢI - GUGUILĂ CLAUDIA LILIANA
LICEUL TEHNOLOGIC "PAUL DIMO", localitatea GALAŢI - NECULA CRISTINA
LICEUL DE TRANSPORTURI AUTO "TRAIAN VUIA", localitatea GALAŢI - CIUBOTARIU ALINA
LICEUL TEHNOLOGIC ”CAROL I”, localitatea GALAŢI - NOVAC NELA MĂDĂLINA
COLEGIUL DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ "ELENA DOAMNA", localitatea GALAŢI - PĂTRAŞCU AURA
LICEUL DE TURISM ŞI ALIMENTAŢIE "DUMITRU MOŢOC", localitatea GALAŢI - GRIGORAŞ IULIAN
LICEUL TEORETIC "MIRCEA ELIADE", localitatea GALAŢI - MACSIM DANIELA CRISTINA
LICEUL TEHNOLOGIC "ANGHEL SALIGNY", localitatea GALAŢI - CRĂCIUN VIVIANA CAMELIA
LICEUL TEORETIC "SFÂNTA MARIA", localitatea GALAŢI - BOLDEA DANIELA-AFRODITA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "ELENA DOAMNA", localitatea TECUCI - STAN CĂTĂLIN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "DIMITRIE STURDZA", localitatea TECUCI - HUZUM ANTON-ALIN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "IORGU IORDAN", localitatea TECUCI - COJOCARIU GEORGIANA-CLAUDIA
COLEGIUL NAŢIONAL "SPIRU HARET", localitatea TECUCI - OLARIU EUGENIA
COLEGIUL NAŢIONAL "CALISTRAT HOGAŞ", localitatea TECUCI - MARIN OANA MARIA
LICEUL TEHNOLOGIC "ELENA CARAGIANI", localitatea TECUCI - ONICA VERONICA
COLEGIUL NAŢIONAL DE AGRICULTURĂ ŞI ECONOMIE, localitatea TECUCI - DASCĂLU IONICA
LICEUL TEHNOLOGIC "OVID CALEDONIU", localitatea TECUCI - BUTUNOIU ELENA DANA
LICEUL TEHNOLOGIC "PAUL BUJOR", localitatea BEREŞTI - BĂICAN ANA-MARIA
LICEUL TEHNOLOGIC "EREMIA GRIGORESCU", localitatea TG.BUJOR - PANAIT MARIUS
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna BRĂHĂŞEŞTI - STURZU GABRIELA
LICEUL TEHNOLOGIC NR. 1, comuna COROD - CÂRJEU ZENOVIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "PROF. EMIL PANAITESCU", comuna CUDALBI - DEDIU ANCA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna DRĂGĂNEŞTI - VUŞCĂ F. RADU VASILE
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna FÂRŢĂNEŞTI - UNGUREANU MARIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna INDEPENDENŢA - MIHĂILESCU ADRIAN
ŞCOALA PROFESIONALĂ "HORTENSIA PAPADAT BENGESCU", comuna IVEŞTI - BOBOCEA SEBASTIAN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR.1, comuna MATCA - VULPE MARIANA DANIELA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GABRIEL DRĂGAN", comuna NICOREŞTI - BOGHIU CĂTĂLINA IOANA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "GHEORGHE POALELUNGI", comuna MĂSTĂCANI -  PĂUN JENICA
LICEUL TEHNOLOGIC "COSTACHE CONACHI", comuna PECHEA - ARTENIE VIORICA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ "SFÂNTA CUVIOASA PARASCHEVA", comuna SMÂRDAN - VASILE NICOLETA
LICEUL TEHNOLOGIC "TUDOR VLADIMIRESCU", comuna TUDOR VLADIMIRESCU - PAVEL CORINA-PATRICIA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ NR. 1, comuna TULUCEŞTI - PUIA GICA-GEANINA
LICEUL TEHNOLOGIC "SIMION MEHEDINŢI", localitatea GALAŢI - VIERU DIANA MANUELA
ŞCOALA PROFESIONALĂ SPECIALĂ "EMIL GÂRLEANU", localitatea GALAŢI - MIŞCALENCU MĂDĂLINA
CLUBUL SPORTIV ŞCOLAR, localitatea GALAŢI - BERDILĂ ILEANA
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA GALAŢI - MUŞUNOIU-HOTON VIOLETA-LUMINIŢA

Viorel Ştefan, care în prezent este membru al Curţii de Conturi Europene şi a fost vicepremier şi ministru al Finanţelor, a vândut o parte din acţiunile pe care le deţine la compania Transport Trade Services (TTS). Tranzacţia s-a efectuat în cadrul celei mai mari oferte de listare la bursa de la Bucureşti din ultimii ani, aceasta fiind oferta premergătoare listării companiei la bursa de la Bucureşti.
TTS a încheiat, vineri, 04 iunie 2021, o ofertă prin care cei 14 acţionari ai TTS, inclusiv Viorel Ştefan, au vândut 50% din companie către investitori pentru 288 milioane de lei (58,8 mil. euro). Viorel Ştefan a vândut 1,5 milioane de acţiuni TTS la preţul de 19,2 lei pe unitate, echivalentul unei tranzacţii de 29,5 milioane de lei (6 mil. euro).
Micii investitori au subscris la preţul de 21 lei pe unitate, preţul final fiind de 19,2 lei pe acţiune. În urma acestei tranzacţii, Viorel Ştefan şi-a redus deţinerea la TTS de la 10% la 4,99%, potrivit datelor din prospectul ofertei.
„Veniturile nete obţinute de acţionarii vânzători în urma ofertei, după deducerea comisioanelor, tarifelor şi cheltuielilor aferente ofertei, vor fi de aproximativ 300 milioane de lei (presupunând că toate acţiunile oferite deţinute de acţionarii vânzători vor fi vândute la preţul maxim din cadrul intervalului de preţ de ofertă)”, se arată în prospect.
Grupul TTS, unul dintre cei mai mari operatori de transport naval din România, are şi operaţiuni în transportul feroviar, prin firma Transfer International Spedition (TIS). Din grup fac parte companiile Navrom Galaţi, TTS Constanţa, Canopus Star Constanţa, Trans Europa Port Galaţi, Cernavodă Shipyard, Bunker Trade Logistic Constanţa, Cargorom Antwerp (Belgia), TTS Viena, Agrimol Trade Bucureşti, Transterminal Chişinău.
Pe lista celor 14 acţionari care şi-au vândut o parte din acţiuni se numără şi acţionarul majoritar al TTS, omul de afaceri Mircea Mihăilescu, care a scos la vânzăre 7,5 milioane de acţiuni ceea ce înseamnă o vânzare de aproximativ 144 milioane de lei. Mircea Mihăilescu avea 50,4% din TTS, adică un număr de 15,2 milioane de acţiuni, iar în urma tranzacţiei va rămâne cu 25,26%.

Din ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, Banca Română de Credite şi Investiţii SA aparţinând patronului Liberty Galaţi, Sanjeev Gupta, a fost sancţionată şi a primit un avertisment scris pentru nerespectarea prevederilor art. 395 alin. (1) paragraful (2) şi art. 396 alin. (1) din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii.
Articolul 395 amintit mai sus prevede că o instituţie bancară nu poate să înregistreze, după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit, o expunere faţă de un client sau grup de clienţi aflaţi în legătură a cărei valoare depăşeşte 25 % din capitalul eligibil. În cazul în care clientul este o instituţie sau în cazul în care un grup de clienţi aflaţi în legătură include una sau mai multe instituţii, valoarea respectivă nu poate depăşi 25 % din capitalul eligibil al instituţiei sau 150 de milioane EUR.
În cazul în care suma de 150 de milioane EUR depăşeşte procentul de 25 % din capitalul eligibil al instituţiei, valoarea expunerii, după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit, nu trebuie să depăşească o limită rezonabilă în ceea ce priveşte capitalul eligibil al instituţiei. Această limită este determinată pentru a aborda şi controla riscul de concentrare. Această limită nu poate depăşi 100 % din capitalul eligibil al instituţiei.
Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „BRCI, banca lui Umbrărescu, cumpărată şi relansată de magnatul Sanjeev Gupta”, că în data de 01 iulie 2020, a fost deschisă prima sa nouă agenţie, în Galaţi.
Reamintim că, de la începutul acestui an, grupul GFG controlat de Sanjeev Gupta are probleme majore după ce principalul său finanţator – Greensill Capital – a intrat în insolvenţă. Serviciul de Fraudă din Marea Britanie a anunţat că a deschis o investigaţie asupra GFG Alliance.

Preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), Cristian Diaconescu, aflat vineri, 28 mai 2021, la Galaţi, a vorbit despre deficienţele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) întocmit de Guvernul Cîţu, subliniind faptul că programul Uniunii Europene prin care vor fi alocaţi banii, nu finanţează proiecte, finanţează strategii şi că guvernanţii români au mers la Bruxelles nepregătiţi şi nu au înţeles mecanismele europene care stau la baza acestui program.

„Nepregătirea şi absenţa voinţei politice de la Bucureşti în negocierea şi mai ales implementarea acestui proiect ne poate aduce resurse financiare extraordinar de semnificative sau ne poate face să pierdem aceste resurse. Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost gândit în ideea de a asigura statelor care au trecut prin pandemie o resursă financiară absolut necesară prin lichidităţi pentru a dezvolta proiecte de modernizare şi ieşire din criză. O primă concluzie esenţială: acest fond nu finanţează proiecte, acest fond finanţează strategii. Şi de aici apare o problemă, nu înţeleg raţionalitatea, anunţată public, când mergi la Bruxelles cu persoane nepregătite în negocieri internaţionale, spunând «am aglutinat proiecte de peste 40 de miliarde de euro» în ideea în care taie ei pentru a ajunge la 29,2 miliarde de euro. În lumea civilizată nu se negociază aşa”, a explicat preşedintele PMP, Cristian Diaconescu.

Acesta a mai atras atenţia asupra faptului că după aprobarea PNRR mai urmează un alt plan esenţial pentru absorbţia acestor fonduri care va fi drastic monitorizat. „După aprobarea PNRR, România va trebui să mai elaboreze un plan. Se numeşte planul financiar. Sunt ţintele pe care le propui a fi agreate în ceea ce priveşte modernizarea României şi ieşirea din criză ce urmează a fi însoţite şi de planul de finanţare. În fiecare an vor exista rapoarte de monitorizare de tip MCV, benchmark-uri privind ţintele pe care ţi le-ai propus ca stat şi evident modul de implementare al acestora. Atrag respectuos atenţia că în gândirea europeană astăzi aceste rapoarte au forţa obligatorie a tratatelor cu Uniunea Europeană. Pe baza acestor rapoarte pot fi anulate finanţările! Principiul de bază este acela că dacă modernizarea nu este dusă la sfârşit, cade tot proiectul”, a afirmat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru al Afacerilor Externe a tras şi un puternic semnal de alarmă în privinţa modului în care actualul Guvern a ales să acceseze şi partea de împrumuturi oferite de Uniunea Europeană. „Numai România şi Italia din statele membre ale Uniunii Europene accesează integral partea de împrumut. Partea de împrumut înseamnă ridicarea deficitului la 60%, înseamnă că România ajunge pentru prima dată la limita acceptabilă în ceea ce priveşte tratatele şi plafoanele de deficit intern, fără a uita faptul că noi pentru a plăti pensii ne împrumutăm de pe pieţe. Din toate punctele de vedere perspectiva unui astfel de proiect trebuie privită cu un profesionalist pe care nu l-am mai întâlnit din perioada de preaderare”, a precizat preşedintele PMP.

Consiliul Judeţean Galaţi s-a reunit joi, 27 mai 2021, în şedinţă ordinară a cărei ordine de zi a cuprins peste 33 de proiecte de hotărâri, mai mult de jumătate dintre acestea referindu-se la proiecte de investiţii, însă alte 8 proiecte aveau ca obiect desemnarea reprezentanţilor Consiliului Judeţean, în comisii, consilii sau asociaţii care se află în asociere cu Consiliul Judeţean.

Şedinţa a început cu depunerea jurământului a unui consilier din partea PNL, în persoana Mărioarei Gătej care îi ia astfel locul lui Onuţ Valeriu Atanasiu, care a renunţat la această funcţie după ce a fost ales deputat. Astfel, grupul consilieri judeţeni PNL a mai primit un membru în rândurile sale, dar chiar şi aşa, consilierii judeţeni sunt mereu pe minus la număr, căci Cătălin Moroşan(u) tot nu s-a prezentat la şedinţe deşi a terminat cu emisiunea care îl ţinea departe de ţară şi de îndatoririle de consilier judeţean.

Apoi şedinţa a continuat, cu celelalte puncte de pe ordinea zi privind Sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul Galaţi, dar şi cu o serie de proiecte de atragere a fondurilor europene pentru dotarea spitalelor din judeţul Galaţi, la care consilierii judeţeni PNL nu au votat "pentru".

Motivul pentru care consilierii judeţeni PNL nu au votat nici un proiect, indiferent de importanţa sau utilitatea lui, a intervenit ca urmare a faptului că niciun penelist nu a fost desemnat să fie reprezentantul CJ într-o serie de comisii si asociaţii.

Ca urmare, Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi s-a dezlănţuit atât în şedinţă, cât şi prin intermediul unui comunicat de presă:

"Partidul Naţional Liberal este împotriva dezvoltării Galaţiului. Astăzi, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Galaţi, consilierii PNL s-au abţinut la toate proiectele de dezvoltare a judeţului. Este un gest de iresponsabilitate politică şi de pedepsire fără motiv a gălăţenilor, o atitudine de neconceput a consilierilor judeţeni ai Partidului Naţional Liberal Galaţi. Nu au votat în favoarea unor proiecte majore şi extrem de necesare pentru judeţul Galaţi şi pentru gălăţeni. Vorbim aici despre investiţii ample pe fonduri europene la care reprezentanţii PNL s-au abţinut.

Oare cum vor explica medicilor care luptă de mai bine de un an cu pandemia de coronavirus că nu au votat pentru dotarea  spitalelor cu echipamente de protecţie? Oare cum vor explica bolnavilor de Covid că nu au votat pentru extinderea reţelei de oxigen la secţia ATI? Sau că s-au abţinut la proiectele de implementare în spitalele gălăţene a unor sisteme de detecţie a oxigenului sau de securitate la incendiu. Vorbim de fonduri europene de peste 50 de milioane de lei, pentru siguranţa pacienţilor şi a personalului medical din spitalele gălăţene.

Oare ce le vor spune medicilor de la Tecuci, care au mare nevoie de sprijin din partea noastră, că s-au abţinut la proiecte cu fonduri europene de peste 13 milioane de lei pentru unitatea medicală de acolo? Oare ştiu domniile lor cât s-a muncit pentru aceste proiecte? Oare ştiu că aceste investiţii înseamnă fonduri europene de care Galaţiul are mare nevoie pentru a progresa?

Mai mult, inexplicabil, s-au abţinut şi la proiectul prin care îi sprijineam pe cei de la Asociaţia Nevăzătorilor din Galaţi în organizarea unui concurs de pescuit destinat celor cu deficienţe de vedere. S-au abţinut şi la proiectul care viza sprijin financiar pentru Crucea Roşie Galaţi.

Din fericire, cei de la PSD, ALDE şi PMP au înţeles că rolul consilierilor este acela de a fi în slujba gălăţenilor, nu a partidului. Astfel, proiectele au fost aprobate la limită şi le mulţumesc pentru acest lucru. Din păcate, două proiecte au fost respinse, deoarece a fost nevoie de votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie. Primul proiect viza preluarea de către Consiliul Judeţean Galaţi a monumentului istoric „Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz” din localitatea Roşcani, comuna Băneasa, astfel încât să obţinem bani europeni pentru reabilitarea acesteia. Din păcate, consilierii PNL nu au vrut acest lucru.

La fel şi cu cel de-al doilea proiect respins, prin care solicitam Consiliului Local Galaţi să treacă o suprafaţă de teren în administrarea Consiliului Judeţean Galaţi, în cadrul investiţiei de modernizare a Drumului de Centură.  Un gest iresponsabil care ar putea afecta cea mai mare lucrare în infrastructura rutieră a Galaţiului. Vorbim de o investiţie de peste 40 de milioane de euro, mare parte bani europeni atraşi de către Consiliul Judeţean Galaţi.

Dragi consilieri judeţeni PNL, nu vă răzbunaţi pe Galaţi şi încetaţi să-i pedepsiţi pe gălăţeni. Rolul nostru este să lucrăm împreună pentru binele lor", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Nici consilierii PNL nu s-au lăsat mai prejos şi au transmis şi ei punctul lor de vedere. "Aroganţa preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi devine din ce în ce mai înfloritoare. După frustrarile exprimate în celebra şedinţa în care s-a repartizat bugetul după bunul plac al „marelui şef de judeţ”, domnul Fotea continuă să ignore opoziţia din CJ. Fără sa se consulte cu toţi consilierii, numeşte membri în tot felul de comisii, membri PSD, bineînţeles, astfel:
1. Adunarea Generală a Asociaţiei SMURD - Cucu Doina;
2. Comisia de evaluare a secretarului general a CJ Galaţi - Nagar Andreea şi Sandu Mitică;
3. Comisia de concurs/ examen pentru ocuparea funcţiei de director medical a Spitalului Tg. Bujor- Polinschi Mihai şi Sapira Violeta;
4. Adunarea reprezentanţilor CNAS - Cucu Doina;
5. Adunarea Generală a Asociaţiei pentru Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunare” Galaţi - Cucu Doina, învârte treburile după bunul plac!

Deşi consilierii PNL s-au arătat dispuşi la discuţii în interesul comunităţii, li s-a tăiat avântul, amintindu-li-se că sunt doar o minoritate.

În şedinţa de azi, din lipsa de informaţii, grupul PNL s-a abţinut de la propunerile preşedintelui, aşteptând să pornească comunicarea între partide din ambele sensuri", se arată într-un comunicat de presă transmis de grupul consilierilor judeţeni ai PNL Galaţi.
 
Reamintim că din Consiliul Judeţean Galaţi fac parte 34 de consilieri, dintre care 17 - PSD, 12 - PNL, 3 - PMP şi 2 ALDE.

Greensill Capital, compania care finanţează Grupul GFG Alliance al miliardarului Sanjeev Gupta, din care face parte şi combinatul siderurgic Liberty Galaţi, a solicitat insolvenţa, săptămâna aceasta, relatează Bloomberg. Implicit, şi cel mai mare client al său, Alianţa GFG a magnatului oţelului Sanjeev Gupta, ar putea avea o soartă similară, care se va răsfrânge nu numai asupra combinatului de la Galaţi ci şi asupra statului român.

Potrivit unor prestigioase publicaţii financiare din Marea Britanie, Greensill a depus luni, 08 martie 2021, un document la tribunal în care afirmă că GFG Alliance, principalul său client, se confruntă cu "dificultăţi financiare severe". În document se menţionează că grupul lui Gupta a trimis pe 7 februarie 2021 o scrisoare către Greensill în care scrie că, dacă Greensill nu îi va mai furniza finanţare pentru capital de lucru, se va "prăbuşi în insolvenţă".

Greensill mai afirmă că a încetat să finanţeze GFG Alliance la începutul lunii martie, moment din care grupul-mamă al Liberty Galaţi ar fi început să înregistreze restanţe la obligaţiile sale de plată. Greensill şi-a evaluat expunerea totală pe grupul lui Gupta la peste 5 miliarde dolari. Un purtător de cuvânt al GFG Alliance a refuzat să comenteze documentul şi a reiterat în schimb un mesaj transmis de grup săptămâna trecută, potrivit căruia operaţiunile sale se derulează normal, beneficiind de "condiţii avantajoase de piaţă ce generează vânzări şi fluxuri de numerar robuste".

GFG Alliance are circa 35.000 de angajaţi în 30 de ţări, iar sindicatele sunt îngrijorate în legătură cu posibilul impact asupra locurilor de muncă şi i-au cerut lui Gupta să le explice clar ce înseamnă insolvenţa Greensill Capital pentru activitatea din Marea Britanie a GFG Alliance şi cum intenţionează să protejeze joburile muncitorilor.

Sanjeev Gupta le-a spus sindicatelor din Regatul Unit că afacerea sa, Liberty Steel, dispune de o finanţare adecvată şi caută alternative pe termen lung, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul citate de Reuters. În acelaşi timp, instituţia de credit Wyelands Bank, parte a GFG Alliance, a fost obligată să le returneze clienţilor retail depozitele constituite la ea, sub supravegherea Băncii Angliei, care a luat această măsură din cauza îngrijorărilor cu privire la nivelul ridicat al expunerii băncii asupra restului grupului. La rândul său, Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut băncilor europene să trimită detalii în legătură cu împrumuturile acordate companiei financiare Greensill şi GFG Alliance, principalul client al firmei britanice, relatează Financial Times.

Ca urmare a tuturor acestor greutăţi financiare, grupul GFG Alliance ar putea fi nevoit să vândă o parte dintre active pentru a obţine lichidităţi, însă o bună parte a acestor active sunt gajate, sub diferite forme către Greensiil Capital. De aici vor interveni şi marile probleme pentru statul român, în condiţiile în care Eximbank a semnat un memorandum cu Sanjeep Gupta privind o linie de credit acordată de Eximbank (banca statului român prin care se derulează afacerile de comerţ extern). Se pare că acest memorandum nu a fost semnat direct cu Liberty Galaţi, ci a fost interpus Greensill Bank Germania, cu scopul de a obţine linia de credit prin intermediul Liberty East Europe şi nu direct prin Liberty Galaţi.  Acest memorandum a fost semnat cu girul Guvernului Orban şi al preşedintelui Klaus Iohannis care s-au întâlnit în repetate rânduri cu Sanjeev Gupta şi şi-au exprimat public susţinerea acestui memorandum.

„Alianţa GFG în ansamblu este puternică din punct de vedere operaţional.  Beneficiem - în prezent - de preţuri ale oţelului la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, precum şi de pieţe puternice pentru aluminiu şi minereu de fier. Deşi dificultăţile Greensill au creat o situaţie care reprezintă o provocare, avem fonduri corespunzătoare nevoilor noastre actuale. Prin efortul nostru pentru a avea o eficienţă globală, am îmbunătăţit marjele de profitabilitate ale operaţiunilor noastre, majoritatea activităţilor principale generând fluxuri pozitive de numerar. Discuţiile pentru asigurarea unei finanţări alternative, pe termen lung, se desfăşoară bine, dar va dura ceva timp până ce acestea se vor concretiza. În tot acest timp, am solicitat tuturor companiilor noastre să gestioneze cu atenţie fluxurile de numerar. Mulţumim angajaţilor, clienţilor şi furnizorilor pentru sprijinul lor susţinut”, informează prin intermediul unui comunicat de presă reprezentanţii Liberty Galaţi.

Mai multe detalii despre ingineriile financiare ale Greensill, GFG Alliance implicit Liberty Galaţi puteţi citi în materialul Statul român îşi va mai lua încă o ţeapă de la Combinatul siderurgic de la Galaţi?.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată în data de 02 martie 2021, că s-a dat ordinul de începere a proiectării şi lucrărilor de modernizare a Danei 32, din Port Docuri Galaţi. Investiţia este finanţată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, şi se ridică la o valoare totală de 25,2 milioane de lei. Obiectivul principal al proiectului este modernizarea şi dezvoltarea Portului Galaţi, prin executarea de lucrări de infractructură la cheiul Danei 32.

„Principalul avantaj al modificării configuraţiei Danei 32 va fi că navele vor putea acosta la cheu indiferent de nivelul Dunării. Aceste lucrări de modernizare vor face acest port mai atractiv pentru transportatori, prin reducerea costurilor şi a timpilor de operare“, a declarat Alexandru Şerban, directorul general al APDM Galaţi, care a mai precizat că obiectivul companiei este de a creşte capacitatea de încărcare/descărcare a mărfurilor până la 250.000 de tone. Proiectarea şi lucrările de modernizare la Danei 32 se vor derula pe o perioadă de 24 luni.

Conducerea Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi, deşi iniţial nu a recunoscut cu subiect şi predicat că a pus mai mulţi şefi decât prevede Carta Universităţii, iată că îşi recunoaşte greşeala publicând pe site-ul propriu propuneri pentru completarea şi actualizarea acestui document.

Modificările vin ca urmare a articolului nostru „Carta Universităţii „Dunărea de Jos“ călcată în picioare de conducerea instituţiei“, în care Monitorul de Galaţi a semnalat faptul că numărul prodecanilor a crescut semnificativ la o parte dintre facultăţile Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi fără a respecta prevederile Cartei Universităţii, art. 55, alin (1) care prevede ca „Numărul prodecanilor din facultate se stabileşte proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii. Se constituie un post de prodecan la cca. 1.000 de studenţi“.

Cu toate acestea, Universitatea „Dunărea de Jos“ are prodecani atât câţi doreşte conducerea, unii dintre ei fiind numiţi pe orice alte criterii în afară de meritocraţie, adică nici mai mult, nici mai puţin decât 10 prodecani în plus.

Ce modificări sunt propuse

Printre alte modificări care vizează conformarea activităţii cu dispoziţiile adoptate prin legislaţia naţională şi europenă în materia protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi cu legislaţia actualizată, se remarcă schimbările care permit Universităţii să aibă un număr mare de prorectori şi prodecani.

Astfel, dacă până acum numărul prodecanilor din facultate se stabilea proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii, constituindu-se un post de prodecan la 1.000 de studenţi, modificările prevăd constituirea unui post de prodecan la cca. 300 de studenţi.

La fel se întâmplă şi în cazul prorectorilor, dacă până acum se crea un post de prorector la 3.000 studenţi, acum se va constitui un post de prorector la 2.000 de studenţi.

Aceste modificări vor permite dublarea şi chiar triplarea posturilor de conducere din universitatea de stat gălăţeană, posturi salarizate cu peste 10.000 lei/lună. În prezent, Universitatea are 12.330 de studenţi, 6 prorectori (2 în plus), 14 decani şi 25 de prodecani (10 în plus). După modificarea Cartei, numărul de prodecani poate ajunge la 40.

În data de 9 ianuarie 2021 au expirat mandatele directorilor şi/sau directorilor adjuncţi de la 111 unităţi de învăţământ din întregul judeţ Galaţi. Toţi aceştia au ocupat funcţiile prin concursuri organizate în urmă cu 4 ani, drept pentru care posturile au fost vacantate odată cu expirarea mandatelor.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi urma să facă noile numiri ale managerilor unităţilor de învăţământ, în baza unei proceduri elaborate de Inspectorat în care se prevedea depunerea unui dosar şi susţinerea unui interviu în faţa unei comisii numite de inspectorul şcolar general. Evaluarea candaţilor ar fi trebuit să se facă în baza unor criterii specificate în procedură, iar departajarea candidaţilor care aplicau pentru acelaşi post se făcea după susţinerea interviului. Numai că proba interviului a fost anulată motivaţia fiind pandemia, deşi, dacă se dorea, se putea face online. Aşa cum toţi elevii sunt evaluaţi online, la fel puteau fi evaluaţi şi profesorii care şi-au depus dosarele pentru posturile de directori. Procedura ar fi fost transparentă şi echilibrată, mai ales că din comisie ar fi trebuit să facă parte şi observatori din rândul organizaţiilor sindicale.

În aceste condiţii, numirile noilor directori au fost făcute pe criterii ştiute doar de Inspetoratul Şcolar Judeţean Galaţi, existând numeroase voci care susţin că acolo unde s-au schimbat directorii, numirile au fost făcute strict pe criterii politice. Pentru a afla numele directorilor schimbaţi şi criteriile de evaluare, cotidianul Monitorul de Galaţi a solicitat insistent, timp de mai bine de o săptămână aceste informaţii, însă am fost refuzaţi cu invocarea celor mai penibile motive, precum invocarea Legii 544 care prevede exact opusul adică numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţilor şi instituţilor publice sunt cât se poate de publice. Ba şi mai grav de atât, Selena Costea, inspectorul şcolar general, a minţit că ni le va furniza a doua zi, după care nu a mai răspuns la telefon şi nici la solicitarea noastră scrisă.

Reporterii noştri au sunat la toate şcolile din municipiul Galaţi la care posturile de conducere erau vacante şi au aflat unde a fost schimbată conducerea. Potrivit informaţiilor furnizate de şcoli, directori noi sunt la:
- Şcoala Gimnazială ”Constantin Gh. Marinescu” - Florescu Aurelia - dir. adj. nou în locul lui Morun Valentina
- Şcoala Gimnazială nr. 10 - Diculescu Anca Loredana - director în locul lui Stoian Florentina
- Şcoala Gimnazială nr. 25 - Gurău Nina - director în locul lui Savin Dorin
- Colegiul Teoretic Dunărea - Ştefan Cristina - director în locul lui Motoc Lucica
- Liceul de Arte Dimitrie Cuclin -  Giurea Andreea Diana în locul lui Roşca Mircea-Titu
- Liceul Tehnologic Radu Negru - Stan Maria - director în locul lui Onişor Mirela
- Liceul de transporturi auto Traian Vuia - Iacob Mirela - director şi Cernat Nicoleta director adjunct (înainte, Iacob Mirela era director adjunct, acum luându-i locul lui Homner Gelu).

Sunt şi multe şcoli din judeţ la care au fost schimbaţi directorii, însă cum Inspectoratul Şcolar Judeţean continuă să le ţină secrete, va mai dura ceva timp până ce reporterii noştri vor reuşi să ceară această informaţie de la peste 50 de şcoli.

Cele mai controversate numiri: o directoare de şcoală gimnazială şi una de liceu

Printre cele mai controversate numiri sunt cele de la Şcoala Gimnazială nr. 10 şi Liceul de Arte Dimitrie Cuclin. În primul caz, pe postul de director al Şcolii Gimnaziale nr. 10 a fost numită Diculescu Anca Loredana care vine de la Liceul de Turism şi Alimentaţie „Dumitru Moţoc” Galaţi şi este profesor de discipline tehnice, a fost şi maistru alimentaţie publică la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, a avut ore de instruire practică de alimentatie publică şi turism la Şcoala Profesională Specială "Paul Popescu Neveanu". Ce legătură are un profesor de discipline tehnice cu o şcoală gimnazială la care probabil va preda vreo disciplină opţională special creată în acest sens, nu ştim. Ştie doar Inspectoratul Şcolar Judeţean care a preferat să ţină la secret aceste numiri.

La Liceul de Arte Dimitrie Cuclin a fost numită Giurea Andreea Diana, de care se leagă o situaţie controversată legată de titularizarea acesteia. În fapt, Giurea Andreea Diana a fost respinsă la proba practică eliminatorie a examenului de titularizare şi introdusă forţat între candidaţii care au susţinut proba scrisă, reuşind ca astfel, printr-o încălcare a procedurilor şi a legii, să promoveze examenul de titularizare. Iniţial, Diana Andreea Giurea s-a înscris la disciplina "Educaţie artistică specializată - Pian" pentru această opţiune fiindu-i validată candidatura la titularizare. Când a avut loc proba practică eliminatorie pentru educaţie muzicală, prestaţia Dianei Giurea a fost slabă şi a picat proba. Însă aceasta s-a prezentat la proba scrisă, pe care n-ar fi mai trebuit să o susţină deoarece fusese "respinsă" la proba practică. I s-a dat şi ei o copie după subiectul de la "Percuţie" şi şi-a susţinut teza. Diana Andreea Giurea a promovat proba scrisă cu nota 6,5. La momentul acela, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi nu au reuşit să explice cum a fost posibil transferul de la "pian" la "percuţie". Aşa că, în prezent, la Liceul de Arte Galaţi a ajuns director o profesoară de pian care este titularizată la ”percuţie”.

Rămâne să aşteptăm explicaţiile Inspectoratului Şcolar Judeţean cu privire la criteriile care au stat la baza acestor numiri de directori, într-un an în care şi aşa tot sistemul de învăţământ trece prin probleme majore din cauza pandemiei de coronavirus, un an în care elevii - în special cei din ani terminali - sunt bulversaţi de şcoala online şi de schimbările din procesul educaţional.

Pagina 1 din 15