Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Viorel Ştefan, care în prezent este membru al Curţii de Conturi Europene şi a fost vicepremier şi ministru al Finanţelor, a vândut o parte din acţiunile pe care le deţine la compania Transport Trade Services (TTS). Tranzacţia s-a efectuat în cadrul celei mai mari oferte de listare la bursa de la Bucureşti din ultimii ani, aceasta fiind oferta premergătoare listării companiei la bursa de la Bucureşti.
TTS a încheiat, vineri, 04 iunie 2021, o ofertă prin care cei 14 acţionari ai TTS, inclusiv Viorel Ştefan, au vândut 50% din companie către investitori pentru 288 milioane de lei (58,8 mil. euro). Viorel Ştefan a vândut 1,5 milioane de acţiuni TTS la preţul de 19,2 lei pe unitate, echivalentul unei tranzacţii de 29,5 milioane de lei (6 mil. euro).
Micii investitori au subscris la preţul de 21 lei pe unitate, preţul final fiind de 19,2 lei pe acţiune. În urma acestei tranzacţii, Viorel Ştefan şi-a redus deţinerea la TTS de la 10% la 4,99%, potrivit datelor din prospectul ofertei.
„Veniturile nete obţinute de acţionarii vânzători în urma ofertei, după deducerea comisioanelor, tarifelor şi cheltuielilor aferente ofertei, vor fi de aproximativ 300 milioane de lei (presupunând că toate acţiunile oferite deţinute de acţionarii vânzători vor fi vândute la preţul maxim din cadrul intervalului de preţ de ofertă)”, se arată în prospect.
Grupul TTS, unul dintre cei mai mari operatori de transport naval din România, are şi operaţiuni în transportul feroviar, prin firma Transfer International Spedition (TIS). Din grup fac parte companiile Navrom Galaţi, TTS Constanţa, Canopus Star Constanţa, Trans Europa Port Galaţi, Cernavodă Shipyard, Bunker Trade Logistic Constanţa, Cargorom Antwerp (Belgia), TTS Viena, Agrimol Trade Bucureşti, Transterminal Chişinău.
Pe lista celor 14 acţionari care şi-au vândut o parte din acţiuni se numără şi acţionarul majoritar al TTS, omul de afaceri Mircea Mihăilescu, care a scos la vânzăre 7,5 milioane de acţiuni ceea ce înseamnă o vânzare de aproximativ 144 milioane de lei. Mircea Mihăilescu avea 50,4% din TTS, adică un număr de 15,2 milioane de acţiuni, iar în urma tranzacţiei va rămâne cu 25,26%.

Din ordinul prim-viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, Florin Georgescu, Banca Română de Credite şi Investiţii SA aparţinând patronului Liberty Galaţi, Sanjeev Gupta, a fost sancţionată şi a primit un avertisment scris pentru nerespectarea prevederilor art. 395 alin. (1) paragraful (2) şi art. 396 alin. (1) din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii.
Articolul 395 amintit mai sus prevede că o instituţie bancară nu poate să înregistreze, după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit, o expunere faţă de un client sau grup de clienţi aflaţi în legătură a cărei valoare depăşeşte 25 % din capitalul eligibil. În cazul în care clientul este o instituţie sau în cazul în care un grup de clienţi aflaţi în legătură include una sau mai multe instituţii, valoarea respectivă nu poate depăşi 25 % din capitalul eligibil al instituţiei sau 150 de milioane EUR.
În cazul în care suma de 150 de milioane EUR depăşeşte procentul de 25 % din capitalul eligibil al instituţiei, valoarea expunerii, după luarea în considerare a efectului diminuării riscului de credit, nu trebuie să depăşească o limită rezonabilă în ceea ce priveşte capitalul eligibil al instituţiei. Această limită este determinată pentru a aborda şi controla riscul de concentrare. Această limită nu poate depăşi 100 % din capitalul eligibil al instituţiei.
Monitorul de Galaţi a relatat în articolul „BRCI, banca lui Umbrărescu, cumpărată şi relansată de magnatul Sanjeev Gupta”, că în data de 01 iulie 2020, a fost deschisă prima sa nouă agenţie, în Galaţi.
Reamintim că, de la începutul acestui an, grupul GFG controlat de Sanjeev Gupta are probleme majore după ce principalul său finanţator – Greensill Capital – a intrat în insolvenţă. Serviciul de Fraudă din Marea Britanie a anunţat că a deschis o investigaţie asupra GFG Alliance.

Preşedintele Partidului Mişcarea Populară (PMP), Cristian Diaconescu, aflat vineri, 28 mai 2021, la Galaţi, a vorbit despre deficienţele Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) întocmit de Guvernul Cîţu, subliniind faptul că programul Uniunii Europene prin care vor fi alocaţi banii, nu finanţează proiecte, finanţează strategii şi că guvernanţii români au mers la Bruxelles nepregătiţi şi nu au înţeles mecanismele europene care stau la baza acestui program.

„Nepregătirea şi absenţa voinţei politice de la Bucureşti în negocierea şi mai ales implementarea acestui proiect ne poate aduce resurse financiare extraordinar de semnificative sau ne poate face să pierdem aceste resurse. Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost gândit în ideea de a asigura statelor care au trecut prin pandemie o resursă financiară absolut necesară prin lichidităţi pentru a dezvolta proiecte de modernizare şi ieşire din criză. O primă concluzie esenţială: acest fond nu finanţează proiecte, acest fond finanţează strategii. Şi de aici apare o problemă, nu înţeleg raţionalitatea, anunţată public, când mergi la Bruxelles cu persoane nepregătite în negocieri internaţionale, spunând «am aglutinat proiecte de peste 40 de miliarde de euro» în ideea în care taie ei pentru a ajunge la 29,2 miliarde de euro. În lumea civilizată nu se negociază aşa”, a explicat preşedintele PMP, Cristian Diaconescu.

Acesta a mai atras atenţia asupra faptului că după aprobarea PNRR mai urmează un alt plan esenţial pentru absorbţia acestor fonduri care va fi drastic monitorizat. „După aprobarea PNRR, România va trebui să mai elaboreze un plan. Se numeşte planul financiar. Sunt ţintele pe care le propui a fi agreate în ceea ce priveşte modernizarea României şi ieşirea din criză ce urmează a fi însoţite şi de planul de finanţare. În fiecare an vor exista rapoarte de monitorizare de tip MCV, benchmark-uri privind ţintele pe care ţi le-ai propus ca stat şi evident modul de implementare al acestora. Atrag respectuos atenţia că în gândirea europeană astăzi aceste rapoarte au forţa obligatorie a tratatelor cu Uniunea Europeană. Pe baza acestor rapoarte pot fi anulate finanţările! Principiul de bază este acela că dacă modernizarea nu este dusă la sfârşit, cade tot proiectul”, a afirmat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru al Afacerilor Externe a tras şi un puternic semnal de alarmă în privinţa modului în care actualul Guvern a ales să acceseze şi partea de împrumuturi oferite de Uniunea Europeană. „Numai România şi Italia din statele membre ale Uniunii Europene accesează integral partea de împrumut. Partea de împrumut înseamnă ridicarea deficitului la 60%, înseamnă că România ajunge pentru prima dată la limita acceptabilă în ceea ce priveşte tratatele şi plafoanele de deficit intern, fără a uita faptul că noi pentru a plăti pensii ne împrumutăm de pe pieţe. Din toate punctele de vedere perspectiva unui astfel de proiect trebuie privită cu un profesionalist pe care nu l-am mai întâlnit din perioada de preaderare”, a precizat preşedintele PMP.

Consiliul Judeţean Galaţi s-a reunit joi, 27 mai 2021, în şedinţă ordinară a cărei ordine de zi a cuprins peste 33 de proiecte de hotărâri, mai mult de jumătate dintre acestea referindu-se la proiecte de investiţii, însă alte 8 proiecte aveau ca obiect desemnarea reprezentanţilor Consiliului Judeţean, în comisii, consilii sau asociaţii care se află în asociere cu Consiliul Judeţean.

Şedinţa a început cu depunerea jurământului a unui consilier din partea PNL, în persoana Mărioarei Gătej care îi ia astfel locul lui Onuţ Valeriu Atanasiu, care a renunţat la această funcţie după ce a fost ales deputat. Astfel, grupul consilieri judeţeni PNL a mai primit un membru în rândurile sale, dar chiar şi aşa, consilierii judeţeni sunt mereu pe minus la număr, căci Cătălin Moroşan(u) tot nu s-a prezentat la şedinţe deşi a terminat cu emisiunea care îl ţinea departe de ţară şi de îndatoririle de consilier judeţean.

Apoi şedinţa a continuat, cu celelalte puncte de pe ordinea zi privind Sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţul Galaţi, dar şi cu o serie de proiecte de atragere a fondurilor europene pentru dotarea spitalelor din judeţul Galaţi, la care consilierii judeţeni PNL nu au votat "pentru".

Motivul pentru care consilierii judeţeni PNL nu au votat nici un proiect, indiferent de importanţa sau utilitatea lui, a intervenit ca urmare a faptului că niciun penelist nu a fost desemnat să fie reprezentantul CJ într-o serie de comisii si asociaţii.

Ca urmare, Costel Fotea, preşedintele CJ Galaţi s-a dezlănţuit atât în şedinţă, cât şi prin intermediul unui comunicat de presă:

"Partidul Naţional Liberal este împotriva dezvoltării Galaţiului. Astăzi, în cadrul şedinţei Consiliului Judeţean Galaţi, consilierii PNL s-au abţinut la toate proiectele de dezvoltare a judeţului. Este un gest de iresponsabilitate politică şi de pedepsire fără motiv a gălăţenilor, o atitudine de neconceput a consilierilor judeţeni ai Partidului Naţional Liberal Galaţi. Nu au votat în favoarea unor proiecte majore şi extrem de necesare pentru judeţul Galaţi şi pentru gălăţeni. Vorbim aici despre investiţii ample pe fonduri europene la care reprezentanţii PNL s-au abţinut.

Oare cum vor explica medicilor care luptă de mai bine de un an cu pandemia de coronavirus că nu au votat pentru dotarea  spitalelor cu echipamente de protecţie? Oare cum vor explica bolnavilor de Covid că nu au votat pentru extinderea reţelei de oxigen la secţia ATI? Sau că s-au abţinut la proiectele de implementare în spitalele gălăţene a unor sisteme de detecţie a oxigenului sau de securitate la incendiu. Vorbim de fonduri europene de peste 50 de milioane de lei, pentru siguranţa pacienţilor şi a personalului medical din spitalele gălăţene.

Oare ce le vor spune medicilor de la Tecuci, care au mare nevoie de sprijin din partea noastră, că s-au abţinut la proiecte cu fonduri europene de peste 13 milioane de lei pentru unitatea medicală de acolo? Oare ştiu domniile lor cât s-a muncit pentru aceste proiecte? Oare ştiu că aceste investiţii înseamnă fonduri europene de care Galaţiul are mare nevoie pentru a progresa?

Mai mult, inexplicabil, s-au abţinut şi la proiectul prin care îi sprijineam pe cei de la Asociaţia Nevăzătorilor din Galaţi în organizarea unui concurs de pescuit destinat celor cu deficienţe de vedere. S-au abţinut şi la proiectul care viza sprijin financiar pentru Crucea Roşie Galaţi.

Din fericire, cei de la PSD, ALDE şi PMP au înţeles că rolul consilierilor este acela de a fi în slujba gălăţenilor, nu a partidului. Astfel, proiectele au fost aprobate la limită şi le mulţumesc pentru acest lucru. Din păcate, două proiecte au fost respinse, deoarece a fost nevoie de votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie. Primul proiect viza preluarea de către Consiliul Judeţean Galaţi a monumentului istoric „Statuia lui Ioan Vodă cel Viteaz” din localitatea Roşcani, comuna Băneasa, astfel încât să obţinem bani europeni pentru reabilitarea acesteia. Din păcate, consilierii PNL nu au vrut acest lucru.

La fel şi cu cel de-al doilea proiect respins, prin care solicitam Consiliului Local Galaţi să treacă o suprafaţă de teren în administrarea Consiliului Judeţean Galaţi, în cadrul investiţiei de modernizare a Drumului de Centură.  Un gest iresponsabil care ar putea afecta cea mai mare lucrare în infrastructura rutieră a Galaţiului. Vorbim de o investiţie de peste 40 de milioane de euro, mare parte bani europeni atraşi de către Consiliul Judeţean Galaţi.

Dragi consilieri judeţeni PNL, nu vă răzbunaţi pe Galaţi şi încetaţi să-i pedepsiţi pe gălăţeni. Rolul nostru este să lucrăm împreună pentru binele lor", a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Nici consilierii PNL nu s-au lăsat mai prejos şi au transmis şi ei punctul lor de vedere. "Aroganţa preşedintelui Consiliului Judeţean Galaţi devine din ce în ce mai înfloritoare. După frustrarile exprimate în celebra şedinţa în care s-a repartizat bugetul după bunul plac al „marelui şef de judeţ”, domnul Fotea continuă să ignore opoziţia din CJ. Fără sa se consulte cu toţi consilierii, numeşte membri în tot felul de comisii, membri PSD, bineînţeles, astfel:
1. Adunarea Generală a Asociaţiei SMURD - Cucu Doina;
2. Comisia de evaluare a secretarului general a CJ Galaţi - Nagar Andreea şi Sandu Mitică;
3. Comisia de concurs/ examen pentru ocuparea funcţiei de director medical a Spitalului Tg. Bujor- Polinschi Mihai şi Sapira Violeta;
4. Adunarea reprezentanţilor CNAS - Cucu Doina;
5. Adunarea Generală a Asociaţiei pentru Dezvoltare Durabilă „Prut-Dunare” Galaţi - Cucu Doina, învârte treburile după bunul plac!

Deşi consilierii PNL s-au arătat dispuşi la discuţii în interesul comunităţii, li s-a tăiat avântul, amintindu-li-se că sunt doar o minoritate.

În şedinţa de azi, din lipsa de informaţii, grupul PNL s-a abţinut de la propunerile preşedintelui, aşteptând să pornească comunicarea între partide din ambele sensuri", se arată într-un comunicat de presă transmis de grupul consilierilor judeţeni ai PNL Galaţi.
 
Reamintim că din Consiliul Judeţean Galaţi fac parte 34 de consilieri, dintre care 17 - PSD, 12 - PNL, 3 - PMP şi 2 ALDE.

Greensill Capital, compania care finanţează Grupul GFG Alliance al miliardarului Sanjeev Gupta, din care face parte şi combinatul siderurgic Liberty Galaţi, a solicitat insolvenţa, săptămâna aceasta, relatează Bloomberg. Implicit, şi cel mai mare client al său, Alianţa GFG a magnatului oţelului Sanjeev Gupta, ar putea avea o soartă similară, care se va răsfrânge nu numai asupra combinatului de la Galaţi ci şi asupra statului român.

Potrivit unor prestigioase publicaţii financiare din Marea Britanie, Greensill a depus luni, 08 martie 2021, un document la tribunal în care afirmă că GFG Alliance, principalul său client, se confruntă cu "dificultăţi financiare severe". În document se menţionează că grupul lui Gupta a trimis pe 7 februarie 2021 o scrisoare către Greensill în care scrie că, dacă Greensill nu îi va mai furniza finanţare pentru capital de lucru, se va "prăbuşi în insolvenţă".

Greensill mai afirmă că a încetat să finanţeze GFG Alliance la începutul lunii martie, moment din care grupul-mamă al Liberty Galaţi ar fi început să înregistreze restanţe la obligaţiile sale de plată. Greensill şi-a evaluat expunerea totală pe grupul lui Gupta la peste 5 miliarde dolari. Un purtător de cuvânt al GFG Alliance a refuzat să comenteze documentul şi a reiterat în schimb un mesaj transmis de grup săptămâna trecută, potrivit căruia operaţiunile sale se derulează normal, beneficiind de "condiţii avantajoase de piaţă ce generează vânzări şi fluxuri de numerar robuste".

GFG Alliance are circa 35.000 de angajaţi în 30 de ţări, iar sindicatele sunt îngrijorate în legătură cu posibilul impact asupra locurilor de muncă şi i-au cerut lui Gupta să le explice clar ce înseamnă insolvenţa Greensill Capital pentru activitatea din Marea Britanie a GFG Alliance şi cum intenţionează să protejeze joburile muncitorilor.

Sanjeev Gupta le-a spus sindicatelor din Regatul Unit că afacerea sa, Liberty Steel, dispune de o finanţare adecvată şi caută alternative pe termen lung, au declarat surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul citate de Reuters. În acelaşi timp, instituţia de credit Wyelands Bank, parte a GFG Alliance, a fost obligată să le returneze clienţilor retail depozitele constituite la ea, sub supravegherea Băncii Angliei, care a luat această măsură din cauza îngrijorărilor cu privire la nivelul ridicat al expunerii băncii asupra restului grupului. La rândul său, Banca Centrală Europeană (BCE) le-a cerut băncilor europene să trimită detalii în legătură cu împrumuturile acordate companiei financiare Greensill şi GFG Alliance, principalul client al firmei britanice, relatează Financial Times.

Ca urmare a tuturor acestor greutăţi financiare, grupul GFG Alliance ar putea fi nevoit să vândă o parte dintre active pentru a obţine lichidităţi, însă o bună parte a acestor active sunt gajate, sub diferite forme către Greensiil Capital. De aici vor interveni şi marile probleme pentru statul român, în condiţiile în care Eximbank a semnat un memorandum cu Sanjeep Gupta privind o linie de credit acordată de Eximbank (banca statului român prin care se derulează afacerile de comerţ extern). Se pare că acest memorandum nu a fost semnat direct cu Liberty Galaţi, ci a fost interpus Greensill Bank Germania, cu scopul de a obţine linia de credit prin intermediul Liberty East Europe şi nu direct prin Liberty Galaţi.  Acest memorandum a fost semnat cu girul Guvernului Orban şi al preşedintelui Klaus Iohannis care s-au întâlnit în repetate rânduri cu Sanjeev Gupta şi şi-au exprimat public susţinerea acestui memorandum.

„Alianţa GFG în ansamblu este puternică din punct de vedere operaţional.  Beneficiem - în prezent - de preţuri ale oţelului la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani, precum şi de pieţe puternice pentru aluminiu şi minereu de fier. Deşi dificultăţile Greensill au creat o situaţie care reprezintă o provocare, avem fonduri corespunzătoare nevoilor noastre actuale. Prin efortul nostru pentru a avea o eficienţă globală, am îmbunătăţit marjele de profitabilitate ale operaţiunilor noastre, majoritatea activităţilor principale generând fluxuri pozitive de numerar. Discuţiile pentru asigurarea unei finanţări alternative, pe termen lung, se desfăşoară bine, dar va dura ceva timp până ce acestea se vor concretiza. În tot acest timp, am solicitat tuturor companiilor noastre să gestioneze cu atenţie fluxurile de numerar. Mulţumim angajaţilor, clienţilor şi furnizorilor pentru sprijinul lor susţinut”, informează prin intermediul unui comunicat de presă reprezentanţii Liberty Galaţi.

Mai multe detalii despre ingineriile financiare ale Greensill, GFG Alliance implicit Liberty Galaţi puteţi citi în materialul Statul român îşi va mai lua încă o ţeapă de la Combinatul siderurgic de la Galaţi?.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă, organizată în data de 02 martie 2021, că s-a dat ordinul de începere a proiectării şi lucrărilor de modernizare a Danei 32, din Port Docuri Galaţi. Investiţia este finanţată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, şi se ridică la o valoare totală de 25,2 milioane de lei. Obiectivul principal al proiectului este modernizarea şi dezvoltarea Portului Galaţi, prin executarea de lucrări de infractructură la cheiul Danei 32.

„Principalul avantaj al modificării configuraţiei Danei 32 va fi că navele vor putea acosta la cheu indiferent de nivelul Dunării. Aceste lucrări de modernizare vor face acest port mai atractiv pentru transportatori, prin reducerea costurilor şi a timpilor de operare“, a declarat Alexandru Şerban, directorul general al APDM Galaţi, care a mai precizat că obiectivul companiei este de a creşte capacitatea de încărcare/descărcare a mărfurilor până la 250.000 de tone. Proiectarea şi lucrările de modernizare la Danei 32 se vor derula pe o perioadă de 24 luni.

Conducerea Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi, deşi iniţial nu a recunoscut cu subiect şi predicat că a pus mai mulţi şefi decât prevede Carta Universităţii, iată că îşi recunoaşte greşeala publicând pe site-ul propriu propuneri pentru completarea şi actualizarea acestui document.

Modificările vin ca urmare a articolului nostru „Carta Universităţii „Dunărea de Jos“ călcată în picioare de conducerea instituţiei“, în care Monitorul de Galaţi a semnalat faptul că numărul prodecanilor a crescut semnificativ la o parte dintre facultăţile Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi fără a respecta prevederile Cartei Universităţii, art. 55, alin (1) care prevede ca „Numărul prodecanilor din facultate se stabileşte proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii. Se constituie un post de prodecan la cca. 1.000 de studenţi“.

Cu toate acestea, Universitatea „Dunărea de Jos“ are prodecani atât câţi doreşte conducerea, unii dintre ei fiind numiţi pe orice alte criterii în afară de meritocraţie, adică nici mai mult, nici mai puţin decât 10 prodecani în plus.

Ce modificări sunt propuse

Printre alte modificări care vizează conformarea activităţii cu dispoziţiile adoptate prin legislaţia naţională şi europenă în materia protecţiei datelor cu caracter personal, precum şi cu legislaţia actualizată, se remarcă schimbările care permit Universităţii să aibă un număr mare de prorectori şi prodecani.

Astfel, dacă până acum numărul prodecanilor din facultate se stabilea proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii, constituindu-se un post de prodecan la 1.000 de studenţi, modificările prevăd constituirea unui post de prodecan la cca. 300 de studenţi.

La fel se întâmplă şi în cazul prorectorilor, dacă până acum se crea un post de prorector la 3.000 studenţi, acum se va constitui un post de prorector la 2.000 de studenţi.

Aceste modificări vor permite dublarea şi chiar triplarea posturilor de conducere din universitatea de stat gălăţeană, posturi salarizate cu peste 10.000 lei/lună. În prezent, Universitatea are 12.330 de studenţi, 6 prorectori (2 în plus), 14 decani şi 25 de prodecani (10 în plus). După modificarea Cartei, numărul de prodecani poate ajunge la 40.

În data de 9 ianuarie 2021 au expirat mandatele directorilor şi/sau directorilor adjuncţi de la 111 unităţi de învăţământ din întregul judeţ Galaţi. Toţi aceştia au ocupat funcţiile prin concursuri organizate în urmă cu 4 ani, drept pentru care posturile au fost vacantate odată cu expirarea mandatelor.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi urma să facă noile numiri ale managerilor unităţilor de învăţământ, în baza unei proceduri elaborate de Inspectorat în care se prevedea depunerea unui dosar şi susţinerea unui interviu în faţa unei comisii numite de inspectorul şcolar general. Evaluarea candaţilor ar fi trebuit să se facă în baza unor criterii specificate în procedură, iar departajarea candidaţilor care aplicau pentru acelaşi post se făcea după susţinerea interviului. Numai că proba interviului a fost anulată motivaţia fiind pandemia, deşi, dacă se dorea, se putea face online. Aşa cum toţi elevii sunt evaluaţi online, la fel puteau fi evaluaţi şi profesorii care şi-au depus dosarele pentru posturile de directori. Procedura ar fi fost transparentă şi echilibrată, mai ales că din comisie ar fi trebuit să facă parte şi observatori din rândul organizaţiilor sindicale.

În aceste condiţii, numirile noilor directori au fost făcute pe criterii ştiute doar de Inspetoratul Şcolar Judeţean Galaţi, existând numeroase voci care susţin că acolo unde s-au schimbat directorii, numirile au fost făcute strict pe criterii politice. Pentru a afla numele directorilor schimbaţi şi criteriile de evaluare, cotidianul Monitorul de Galaţi a solicitat insistent, timp de mai bine de o săptămână aceste informaţii, însă am fost refuzaţi cu invocarea celor mai penibile motive, precum invocarea Legii 544 care prevede exact opusul adică numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţilor şi instituţilor publice sunt cât se poate de publice. Ba şi mai grav de atât, Selena Costea, inspectorul şcolar general, a minţit că ni le va furniza a doua zi, după care nu a mai răspuns la telefon şi nici la solicitarea noastră scrisă.

Reporterii noştri au sunat la toate şcolile din municipiul Galaţi la care posturile de conducere erau vacante şi au aflat unde a fost schimbată conducerea. Potrivit informaţiilor furnizate de şcoli, directori noi sunt la:
- Şcoala Gimnazială ”Constantin Gh. Marinescu” - Florescu Aurelia - dir. adj. nou în locul lui Morun Valentina
- Şcoala Gimnazială nr. 10 - Diculescu Anca Loredana - director în locul lui Stoian Florentina
- Şcoala Gimnazială nr. 25 - Gurău Nina - director în locul lui Savin Dorin
- Colegiul Teoretic Dunărea - Ştefan Cristina - director în locul lui Motoc Lucica
- Liceul de Arte Dimitrie Cuclin -  Giurea Andreea Diana în locul lui Roşca Mircea-Titu
- Liceul Tehnologic Radu Negru - Stan Maria - director în locul lui Onişor Mirela
- Liceul de transporturi auto Traian Vuia - Iacob Mirela - director şi Cernat Nicoleta director adjunct (înainte, Iacob Mirela era director adjunct, acum luându-i locul lui Homner Gelu).

Sunt şi multe şcoli din judeţ la care au fost schimbaţi directorii, însă cum Inspectoratul Şcolar Judeţean continuă să le ţină secrete, va mai dura ceva timp până ce reporterii noştri vor reuşi să ceară această informaţie de la peste 50 de şcoli.

Cele mai controversate numiri: o directoare de şcoală gimnazială şi una de liceu

Printre cele mai controversate numiri sunt cele de la Şcoala Gimnazială nr. 10 şi Liceul de Arte Dimitrie Cuclin. În primul caz, pe postul de director al Şcolii Gimnaziale nr. 10 a fost numită Diculescu Anca Loredana care vine de la Liceul de Turism şi Alimentaţie „Dumitru Moţoc” Galaţi şi este profesor de discipline tehnice, a fost şi maistru alimentaţie publică la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, a avut ore de instruire practică de alimentatie publică şi turism la Şcoala Profesională Specială "Paul Popescu Neveanu". Ce legătură are un profesor de discipline tehnice cu o şcoală gimnazială la care probabil va preda vreo disciplină opţională special creată în acest sens, nu ştim. Ştie doar Inspectoratul Şcolar Judeţean care a preferat să ţină la secret aceste numiri.

La Liceul de Arte Dimitrie Cuclin a fost numită Giurea Andreea Diana, de care se leagă o situaţie controversată legată de titularizarea acesteia. În fapt, Giurea Andreea Diana a fost respinsă la proba practică eliminatorie a examenului de titularizare şi introdusă forţat între candidaţii care au susţinut proba scrisă, reuşind ca astfel, printr-o încălcare a procedurilor şi a legii, să promoveze examenul de titularizare. Iniţial, Diana Andreea Giurea s-a înscris la disciplina "Educaţie artistică specializată - Pian" pentru această opţiune fiindu-i validată candidatura la titularizare. Când a avut loc proba practică eliminatorie pentru educaţie muzicală, prestaţia Dianei Giurea a fost slabă şi a picat proba. Însă aceasta s-a prezentat la proba scrisă, pe care n-ar fi mai trebuit să o susţină deoarece fusese "respinsă" la proba practică. I s-a dat şi ei o copie după subiectul de la "Percuţie" şi şi-a susţinut teza. Diana Andreea Giurea a promovat proba scrisă cu nota 6,5. La momentul acela, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi nu au reuşit să explice cum a fost posibil transferul de la "pian" la "percuţie". Aşa că, în prezent, la Liceul de Arte Galaţi a ajuns director o profesoară de pian care este titularizată la ”percuţie”.

Rămâne să aşteptăm explicaţiile Inspectoratului Şcolar Judeţean cu privire la criteriile care au stat la baza acestor numiri de directori, într-un an în care şi aşa tot sistemul de învăţământ trece prin probleme majore din cauza pandemiei de coronavirus, un an în care elevii - în special cei din ani terminali - sunt bulversaţi de şcoala online şi de schimbările din procesul educaţional.

Numărul prodecanilor a crescut semnificativ la o parte dintre facultăţile Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi fără a respecta prevederile Cartei Universităţii care se pare că nu mai este cartea de "căpătâi" a comunităţii universitare. Numărul de directori de departamente este de asemenea din ce în ce mai mare, astfel că la nivelul unor facultăţi există o mulţime de funcţii de conducere, chiar dacă numărul de studenţi nu justifică acest lucru.

Având în vedere că salariul de bază al unui prodecan sau al unui director de departament porneşte de la minim 10.037 de lei, la care se adaugă sporuri, indemnizaţii, gradaţii şi sume pentru activităţi de cercetare, iar Universitatea „Dunărea de Jos“ este o instituţie de învăţământ de stat, care se finanţează din bani publici, atunci nu poţi să nu te revolţi când vezi cum se înmulţesc funcţiile de conducere plătite cu salarii imense din banii contribuabililor.

Ce este Carta Universităţii şi ce prevede

După cum se arată chiar în documentul citat, „Carta este documentul care stabileşte misiunea Universităţii, principiile academice, obiectivele, structura şi organizarea acesteia. (...) Carta este elaborată în concordanţă cu Constituţia României şi legislaţia în vigoare“. În plus, la art. 30 se arată: „Membrii comunităţii universitare sunt obligaţi să respecte CARTA şi regulamentele Universităţii“.

Dar se pare că forurile de conducere ale universităţii gălăţene citează şi respectă prevederile Cartei doar când le convine, căci în privinţa numărului de prodecani, obligativitatea respectării Cartei nu se mai aplică, deoarece, potrivit art. 55, alin (1) „Numărul prodecanilor din facultate se stabileşte proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii. Se constituie un post de prodecan la cca. 1.000 de studenţi“. Cu toate acestea, Universitatea „Dunărea de Jos“ are prodecani atât câţi doreşte conducerea, unii dintre ei fiind numiţi pe orice alte criterii în afară de meritocraţie.

Câţi prodecani sunt în plus

Potrivit informaţiilor obţinute de la Biroul de Presă al Universităţii „Dunărea de Jos“, vă prezentăm facultăţile, numărul de studenţi şi numărul prodecanilor. Se poate observa că la jumătate din numărul facultăţilor (exact la facultăţile cu "greutate") sunt mai mulţi prodecani faţă de prevederile Cartei Universităţii care prevede un post de prodecan la 1.000 de studenţi. Astfel:

- Facultatea de Medicină şi Farmacie - 2.202 studenţi - 4 prodecani (2 în plus);

- Facultatea Transfrontalieră - 1.593 de studenţi - 3 prodecani (cel puţin cu 1 în plus);

- Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor - 1.320 de studenţi - 3 prodecani (2 în plus);

- Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică - 1.216 studenţi - 3 prodecani (2 în plus);

- Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport - 1.073 de studenţi - 2 prodecani (1 în plus);

- Facultatea de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice - 1.017 studenţi - 2 prodecani (1 în plus);

- Facultatea de Inginerie - 947 de studenţi - 2 prodecani (1 în plus);

- Facultatea de Litere - 612 studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Arhitectură Navală - 488 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Inginerie şi Agronomie din Brăila - 475 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor - 450 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie - 447 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Ştiinţe şi Mediu - 328 de studenţi - 1 prodecan;

- Facultatea de Arte - 162 de studenţi - nu are prodecan.

TOTAL = 12.330 de studenţi,  25 de prodecani (10 în plus), adică un prodecan la aproximativ 500 de studenţi. Pentru cele 10 funcţii de prodecan în plus, universitatea gălăţeană plăteşte în total salarii de bază cu mult peste 100.000 de lei în fiecare lună.

Cu statut de funcţie de conducere sunt şi directorii de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, care de asemenea îngroaşă rândurile funcţiilor de conducere, căci la fiecare facultate sunt între 1 şi 6 departamente, fiecare cu directorul lui. De exemplu, la Facultatea de Medicină şi Farmacie, la 2.202 studenţi sunt 4 prodecani (2 în plus), 1 decan şi 6 departamente cu directorii aferenţi, iar la Facultatea de Inginerie - 947 de studenţi - 2 prodecani (1 în plus) şi 5 departamente.

Punctul de vedere al conducerii Universităţii nu aduce aminte şi de CARTA UNIVERSITĂŢII

Am solicitat un punct de vedere al conducerii Universităţii „Dunărea de Jos“ cu privire la motivele care au stat la baza hotărârii de a suplimenta numărul de prodecani la unele facultăţi din cadrul Universităţii (exemple: Facultatea de Automatică, Calculatoare, Inginerie Electrică şi Electronică, Facultatea de Inginerie, Facultatea de Medicină şi Farmacie, Facultatea Transfrontalieră etc.), în condiţiile în care Carta Universităţii prevede la art 55. alin. 1 că „numărul prodecanilor din facultate se stabileşte proporţional cu numărul studenţilor şcolarizaţi la toate formele de învăţământ şi la toate ciclurile de studii. Se constituie un post de prodecan la cca. 1.000 de studenţi“.

În răspunsul semnat de rectorul Lucian Puiu Georgescu se face referire la toate legile posibile în care se subliniază autonomia universitară, dar nu se pomeneşte nici măcar pe departe de Carta Universităţii, precizând că aşa a hotărât Senatul Universităţii la solicitarea decanilor facultăţilor. „Astfel, în concordanţă cu principiul autonomiei universitare şi a Metodologiei interne de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru structurile şi funcţiile de conducere de la nivelul facultăţilor şi Universităţii 2015-2016, numărul posturilor de prodecani a fost hotărât de către Senatul universitar, la solicitarea facultăţilor, în raportare la necesităţile generate de misiunea învăţământului superior de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate (...)“, se arată în răspunsul transmis redacţiei noastre.

Despre nerespectarea Cartei Universităţii, nicio vorbă şi nici despre faptul că numărul studenţilor se împuţinează de la an la an, iar funcţiile de conducere se înmulţesc tot de la an la an.

Marți, 27 Octombrie 2020 17:17

Schimbare la conducerea APM Galaţi

Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi a fost condusă, mai bine de 15 ani, de Carmen Elena Sandu, unul dintre puţinii directori ai unei instituţii de stat care a rezistat în această funcţie de conducere fără a fi membru al vreunui partid.

După mai bine de 15 ani, Carmen Sandu a decis să solicite încetarea contractului de muncă cu acordul ambelor părţi, începând cu data de 01 noiembrie 2020. Aceasta este o surpriză în special pentru mediul politic, în condiţiile în care, la fiecare schimbare de ”gardă” politică, se încerca debarcarea acesteia şi înlocuirea cu un director afiliat politic.

Potrivit unor surse politice demne de încredere, în locul acesteia urmează să vină Bogdan Costin care în prezent ocupă funcţia de şef serviciu teritorial Galaţi al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). Un aspect interesant este şi faptul că acesta are un salariu brut de 11.000 lei ca şef de serviciu teritorial al ANANP, salariu care este mai mare cu aproximativ 2.500 lei decât salariul cu care este renumerată funcţia de director al APM Galaţi (aproximativ 8.600 lei brut).

Pagina 1 din 15