După anii de criză economică ce au afectat grav piaţa imobiliară, după boom-ul creditelor imobiliare şi lansarea programului ”Prima Casă”, domeniul imobiliar părea că s-a stabilizat. Însă pe parcursul anului 2018, în judeţul nostru vânzările de terenuri şi case (inclusiv apartamente) par să o fi luat razna. Deşi vânzările au scăzut dramatic, preţurile sunt mari în continuare, ceea ce se resimte puternic pe piaţa imobiliară gălăţeană, căci numărul cumpărătorilor a scăzut semnificativ.
În luna noiembrie 2018, la nivelul judeţului Galaţi, 883 de imobile (case, apartamente, garsoniere, terenuri) au fost vândute. O scădere de aproape 40% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, când au fost vândute 1446 de imobile, arată datele emise de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).
În luna noiembrie 2017, s-au vândut 885 de terenuri extravilan, iar în aceeaşi lună din 2018 s-au tranzacţionat doar 358 de terenuri în extravilan. Singurul indicator care a crescut este cel al terenurilor cu construcţii în intravilan. Aici cifrele indică un număr de 179 de trazacţii pentru luna noiembrie 2018, în comparaţie cu aceeaşi perioadă din 2017 când s-au vândut 153 de astfel de imobile.

Liberty Primary Steel a anunţat luni, 10 decembrie 2018, că va transforma foarte repede oţelăria de la Whyhalla din Australia de sud, semnând contracte de investiţii în valoare de peste 340 de milioane de lire sterline, ceea ce reprezintă o parte considerabilă din costul transformării uzinei. Au fost semnate cu partenerii contractanţi două contracte pentru proiectarea echipamentului şi construcţia acestuia: Danieli, pentru o nouă şină de ultimă generaţie şi un laminor de profil greu şi CISDI Engineering Co, pentru o uzină de injecţie a cărbunelui pulverizat (PCI).

Sanjeev Gupta, preşedinte executive al GFG Alliance din care face parte şi Liberty Primary Steel, a spus că respectivele componente vor juca un rol esenţial în viitorul pe termen lung al oţelăriei din Whyalla. “Această transformare va îmbunătăţi semnificativ performanţa operaţională, financiară şi de mediu a uzinei, ceea ce va face din Whyalla un centru global de interes pentru industrii inovatoare. (...) Anunţul de azi este o etapă importantă în transformarea oţelăriei din Whyalla care va fi un centru viabil şi sustenabil care va produce 1,8 milioane de tone de oţel de cea mai bună calitate pe an”, a declarat Gupta care a mai precizat că noul echipament care va fi proiectat, construit şi comandat în următorii trei ani, va creşte producţia, va reduce costurile şi va introduce o nouă gamă de produse, ceea ce va duce la pieţe şi clienţi noi.

Investiţiile vor fi finanţate din mai multe surse - inclusiv resursele proprii ale GFG şi prin finanţarea vânzătorului - şi cu siguranţă va fi nevoie de sprijin din partea guvernului federal şi al Australiei de sud. Acesta a mai spus că transformarea din prezent pentru Whyalla va duce compania mai aproape de viziunea pe termen lung de a crea o oţelărie “Next-Gen” care, potrivit spuselor lui, va deveni un combinat global de referinţă ce va folosi tehnologii avansate pentru a produce o gamă largă de produse din oţel la o scară internaţională pentru pieţele emergente.

Anunţul acestor investiţii în oţelăria din Australia pe care Gupta a achiziţionat-o în anul 2017 vine la scurt timp după ce, pe 03 decembrie 2018, Liberty anunţa achiziţia unei fabrici de sârmă din Statele Unite Americii despre care cotidianul nostru a relatat AICI.

Alianţa mondială GFG aparţinând omului de afaceri Sanjeev Gupta, a anunţat luni, 03 decembrie 2018, că a semnat un acord condiţionat pentru cumpărarea acţiunilor Keystone, Consolidated Industries, Inc. (KCI) de la corporaţia Contran (Contran). Conform termenilor înţelegerii, compania Liberty Steel USA, parte a Alianţei GFG va achiziţiona KCI, inclusiv subsidiarele acesteia, în schimbul a 320 milioane de dolari. Se estimează că tranzacţia se va finalizată înainte sau pe 31 decembrie 2018, după o evaluare a respectării reglementărilor în vigoare.
Keystone Steel and Wire este o divizie a KCI şi are peste 100 de ani de istorie în producţia de oţel şi produse din oţel şi o reputaţie excelentă în ceea ce priveşte calitatea şi performanţa. KCI a raportat recent cele mai bune rezultate din lunga sa istorie şi adaugă portofoliului Liberty Steel SUA o unitate de sârmă laminată cu un cuptor cu arc electric (CAE) având o capacitate de 1.1 tone metrice, RedBrand®- un lider de piaţă în producţia de garduri, sârmă industrială, un laminor de bare cu profil rotund de tip Merchant Bar Quality (de bază)/Special Bar Quality (speciale), trei unităţi de producţie pentru armături sudate de bare din oţel şi o linie de producţie a sârmei pentru beton precomprimat. KCI a înregistrat mereu profit şi a îmbunătăţit substanţial profitabilitatea în ultimii 5 ani, pe măsură ce a investit în produse cu valoare adăugată pentru a-şi întări poziţia de furnizor preferat de sârmă laminată cu conţinut scăzut de carbon. Această tranzacţie va duce Liberty într-o poziţie de top în ceea ce priveşte producţia de sârmă laminată din America.
Conform tranzacţiei, Liberty Steel SUA va avea până la 1.8 tone metrice pe an din capacitatea de topire a CAE, 2 tone metrice pe an din capacitatea de laminare a sârmei şi peste 1300 de angajaţi. Compania astfel mărită va deţine operaţiuni în Illinois, Ohio, South Carolina, New Mexico, Texas şi Georgia. Tranzacţia este finanţată de două mari bănci nord americane care oferă un împrumut bazat pe un bun imobiliar şi un împrumut la termen din fonduri gestionate de BlackRock Financial Management Inc. GFG va contribui la tranzacţie cu capital propriu şi cu fabrica negrevată de sarcini Liberty Steel Georgetown.
Preşedintele executiv al Alianţei GFG şi Liberty, Sanjeev Gupta, a declarat: “Achiziţia Keystone este o parte esenţială a strategiei GREENSTEEL a GFG pentru a deveni un jucător de top în producţia sustenabilă a oţelului de înaltă calitate. Pe viitor, GFG va putea profita de istoria de un secol a operaţiunilor sale şi de reputaţia sa de producător de oţel de înaltă calitate.”
GFG a achiziţionat Liberty Steel Georgetown, fabrica sa de oţel din Georgetown, Carolina de Sud, la sfârşitul lui 2017 de la Arcelor Mittal care suspendase activitatea acestei unităţi. Compania a repornit fabrica în iunie 2018 şi a mărit producţia constant până la o rată estimată de 400 kilotone în primul trimestru din 2019, cu intenţia de a continua expansiunea. GFG a reangajat 100 de profesinişti din fosta fabrică şi a creat 50 de noi locuri de muncă, a revitalizat fabrica şi a restabilit reputaţia acesteia ca fiind producătorul principal de sârmă laminată cu conţinut ridicat de carbon din SUA.

Ceea ce se întâmplă în ultimul timp cu managementul de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, sfidează orice închipuire. Compania este condusă de aproape un an de zile ba de interimari, ba de fostul director aflat în arest la domiciliu, iar în prezent se află la conducere un director despre care nu se ştie cât de legală este numirea lui. Cel mai îngrijorător fapt este că toate acestea se întâmplă sub aripa ocrotitoare a Ministerului Transporturilor, APDM Galaţi aflându-se sub autoritatea acestui minister.

Totul a început încă din 2013, când s-a încheiat contractul de mandat cu Luigi Marius Ciubrei, culminând în luna aprilie 2018, când directorul general al companiei, Luigi Marius Ciubrei, a fost prins în flagrant şi arestat pentru că lua mită de la unele persoane care doreau să se angajeze în cadrul APDM. Cotidianul nostru a relatat pe larg AICI. Ca urmare a faptelor sale, Ciubrei este băgat în arest la domiciliu, măsura care este menţinută şi în prezent. În acest context, contractul de mandat al acestuia a fost suspendat de Consiliul de Administraţie (CA) al APDM. Supriza vine după ce printr-o hotărâre judecătorească, lui Ciubrei i se dă dreptul de a părăsi domiciliul pentru a veni la serviciu conform unui program stabilit. Deşi contractul lui Ciubrei fusese suspendat, acesta se reinstalează pe postul de director general. Aşa se face că Luigi Ciubrei, inculpat pentru fapte de corupţie şi arestat la domiciliu, a revenit pentru a conduce o companie naţională până când şi-a dat demisia, în luna septembrie 2018, din funcţia de director general. În locul acestuia a venit un alt director general în persoana lui Georgel Botea care vine de pe funcţia de director general executiv la Navrom Portservice SA Galaţi. Însă Luigi Ciubrei nu a plecat definitiv din APDM, ci a fost pus pe funcţia de consilier în management al noului director general având în atribuţii şi coordonarea Serviciului de Dezvolatre al APDM, serviciu care se ocupă de toate contractele portuare, dar şi de proiectele europene. Aşa se face că noul director al unei companii naţionale este consiliat de o persoană prinsă în flagrant când lua mită, acuzată de corupţie şi aflată în arest la domiciliu. Toate aceste fapte au fost sesizate, iar corpul de control al ministrului Transporturilor a făcut un control la APDM în privinţa contractului de mandat al lui Luigi Ciubrei.

Ministerul Transportului tace chitic când este luat la întrebări cu privire la neregulile de la APDM

Având la bază toate aceste informaţii obţinute de reporterii noştri pe surse, am cerut un punct de vedere de la APDM Galaţi, care ne-a confirmat că ”Domnul Ciubrei Luigi Marius, consilier în management, consiliază echipa managerială pe aspecte legate de activitatea companiei. Printre alte atribuţii ale consilierului în management, se regăsesc: coordonarea activităţilor echipei de pregătire a proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, coordonarea activităţilor unităţilor de implementare a proiectelor finanţate din fonduri europene nerambursabile, coordonarea activităţii Serviciului Dezvoltare”. Pentru alte informaţii ne-am adresat (în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public) Ministerului Transporturilor. Cu toate că reporterii noştri au insistat în repetate rânduri în vedere obţinerii unor răspunsuri, iar termenul prevăzut de lege pentru primirea unui răspuns a trecut demult, ministerul nu ne-a transmis nici un punct de vedere. Iată întrebările pe care le-am adresat Ministerului Transporturilor: ”Prin prezenta vă solicităm următoarele informaţii referitoare la CN APDM Galaţi:
- Venirea actualului director general, Botea Georgel, la APDM de la Navrom Portservice SRL a fost făcută prin transfer sau detaşare?
- Care sunt concluziile Corpului de Control al ministrului Transporturilor după controlul efectuat la APDM Galaţi în urmă cu circa două luni de zile?
- Cum este posibil ca o persoană arestată pentru fapte de corupţie (luare de mită) în persoana fostului director Luigi Ciubrei, să ocupe funcţia de consilier în management şi să coordoneze activitatea unităţilor de implementare a proiectelor europene precum şi departamentul de dezvoltare în condiţiile în care ghidurile de integritate şi de conduită pentru accesarea fondurilor europene sancţionează astfel de asocieri între persoane cercetate pentru fapte de coruţie şi departamentele care pregătesc/implementează/coordonează proiecte finanţate cu fonduri europene?”.
Lăsăm la latitudinea cititorilor noştri să interpreteze tăcerea ministerului de resort.

Ce a constatat Corpul de Control al Ministerului Transporturilor

Reporterii noştri au intrat totuşi în posesia raportului de control întocmit de Corpul de Control nr. 29586/06.08.2018 prin care s-au verificat circumstanţele care au stat la baza acordării mandatului de 4 ani lui Ciubrei Luigi, deşi toţi membrii CA al APDM erau provizorii la acea dată şi nu exista un Plan de Administrare aprobat în baza căruia să fie elaborat un plan de management, cum a fost numit directorul general şi cum s-a stabilit cuantumul componentei variabile a salariului acestuia în lipsa unor indicatori financiari de performanţă ce ar trebui să fi fost prevăzuţi în contractul de mandat, precum şi alte clauze contractuale care nu sunt în concordanţă cu situaţia reală.
Concluziile prezentate în raport sunt de-a dreptul şocante: contractul de mandat încheiat cu Ciubrei Luigi Marius încă din 2013 a fost încheiat în baza legii 31/1990 privind societăţile comerciale, deşi ar fi trebuit încheiat în baza prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu toate că procedura de selecţie pentru ocuparea funcţiei de director general a fost făcută conform OUG 109. Odată cu încheierea contractului de mandat, s-a stabilit şi o remuneraţie de 3.500 euro pe lună la care se adăuga şi acordarea a 6 salarii în condiţiile îndeplinirii obiectivelor şi criteriilor de performanţă.
În 2016, membrii CA au evaluat activitatea lui Ciubrei din perioada 2013-2015 şi s-a constatat că acesta este demn de încă un mandat, drept pentru care i s-a prelungit directoratul cu încă 4 ani, adică până în martie 2021. Prelungirea mandatului s-a făcut tot în baza legii 31/1990 şi nu aşa cum ar fi trebuit în baza OUG 109/2011. S-a stabilit şi un nou salariu de 19.650 lei brut lunar precum şi o componentă variabilă de 2.850 lei brut lunar, până la concurenţa sumei de 22.500 lei brut lunar, cele două remuneraţii fiind acordate cu respectarea OUG 109/2011, deşi Ciubrei avea încheiat mandatul în baza legii 31/2011. ”Apreciem că acordarea componentei variabile nu este prevăzută ca formă de remuneraţie în legea 31/1999” se arată în raportul Corpului de Control în care se precizează că membrii CA au încheiat un contract de mandat cu directorul Ciubrei, cu 10 luni înainte de a înceta primul contract de mandat. Ba mai mult de atât, în ianuarie 2018, îndemnizaţia fixă de 19.650 lei brut lunar creşte la 23.580 lei brut lunar, iar componenta variabilă creşte de la 2.850 lei brut lunar la 3.420 lei brut lunar. În tot acest timp, Ciubrei a elaborat trimestrial rapoarte privind gradul de realizare a indicatorilor de performanţă, deşi aceştia nu făceau obiectul unei anexe la contractul de mandat şi nici nu puteau fi stabiliţi - aşa cum am arătat mai sus - deoarece nu exista un plan de administrare a societăţii care să stea la baza unui plan de management şi a unor indicatori de performanţă.

APDM tot administratori provizorii are, iar Luigi Ciubrei consiliază în management pe actualul director

În luna aprilie 2018, Ciubrei Luigi a fost săltat de procurorii DNA şi, ca urmare, s-a instituit măsura arestării la domiciliu, iar CA-ul a stabilit ca preluarea atribuţiilor directorului general să fie preluate pentru o perioadă de 30 de zile de directorul adjunct, Carmen Costache. Tot atunci, Adunarea Generală a Acţionarilor a aprobat revocarea din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie a lui Ciubrei şi prelungirea interimatului lui Carmen Costache. În iulie 2018, Ciubrei prin avocatul său aduce la cunoştinţa CA-ului că magistraţii i-au permis să vină la muncă şi a cerut să îşi reia activitatea, lucru care s-a şi întâmplat. Şi ar mai fi fost şi în prezent director general dacă nu îşi dădea demisia. Cu toate acestea, Consiliul de Adminsitraţie al APDM este în continuare în provizorat, Ciubrei este în continuare un guru al mangementului în APDM, iar despre noul director nu vrea să ne spună nimeni cum şi ce fel a fost numit. Ministerul Transporturilor tace mâlc, dar noi aşteptăm cu interes să intre pe fir şi Curtea de Conturi, dar mai ales DNA-ul, pentru a spune contribuabililor dacă e corect sau nu ca într-o companie naţională de stat directorul să ia un salariu cât al preşedintelui statului român în timp ce este arestat la domiciliu pentru corupţie.
Să ne reamintim că APDM are în implementare proiectul "Platforma Multimodală Galaţi" cu finanţare europeană de peste 20 milioane de euro care în prezent se află în întârziere, deoarece cheltuielile de investiţii s-au realizat cu 79,58% sub program.

Citeşte pe aceeaşi temă şi:

- Directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei, şi la muncă, şi în arest la domiciliu

- Director general cu mandat de 30 de zile la APDM Galaţi

- APDM Galaţi a semnat contractul pentru elaborarea proiectului tehnic "Platforma Multimodală"

În ultima perioadă, echipa noastră a studiat paginile de pe reţelele de socializare, profilul şi stilul de comunicare ale unor politicieni locali. Nu de alta, dar în ultimul timp am avut impresia că cetăţenii sunt imuni la orice declaraţie sau postare venită din zona politicii gălăţene şi nu numai. În afară de avalanşe de înjurături şi ceva postări pozitive - de obicei foarte puţine - din partea efectivului de partid, politicienii noştri nu obţin nimic de la electoratul online. Este şi normal să fie aşa. Toţi au mesaje comunistoide, limbaj de lemn, fiecare dintre ei încercând să comunice cât mai preţios şi mai elevat. Ei bine, se pare că toţi sunt ancoraţi în limbajul ”sinergiei faptelor, fără a eluda meandrele concretului”, vorba tovarăşului Ion Iliescu. Măcar el aşa a învăţat din fragedă pruncie, dar tinerii politicieni - indiferent din partidul din care fac parte -, nu ştiu cum au ajuns să comunice la fel ca ”tătuca” Iliescu, în condiţiile în care în momentul în care vorbesc liber, vocabularul lor este cu totul altul. De aceea nu reuşeşte niciunul să ajungă la electorat, să empatizeze cu cetăţenii şi să-i atragă spre un dialog ce ar putea să le atragă voturi pentru ei şi partid, căci urmează doi ani cu patru tururi de scrutin. Primele alegeri vor fi cele europarlamentare, peste doar câteva luni, după care şefii de partid de la Bucureşti pe mulţi vor răspopi în teritoriu dacă nu se vor atinge pragurile propuse. Şi la Galaţi nu se vor atinge, căci toţi sunt varză. Nici puterea şi nici opoziţia nu stau prea bine. Galaţiul e atipic din toate punctele de vedere şi le va face mari surpize tuturor. De altfel, tipologia electoratului gălăţean este într-o continuă schimbare. Electoratul captiv (beneficiarii de ajutoare sociale, pensionarii, bugetarii, etc.) sunt şi ei din ce în ce mai greu de controlat, căci cu o mână iau şi cu alta înjură toţi politicienii.
Modalităţile prin care transmit mesajele folosite în prezent de politicienii noştri nu fac decât să irite cetăţenii. De când reţelele sociale sunt la putere, comunicarea nu mai e ce a fost şi nici nu va mai fi vreodată, iar toate manualele din lume pe această temă nu mai fac doi bani. De ce? Pentru că oamenii s-au săturat de mutre frumos zâmbitoare în poze gen afiş, nu mai vor nici talk show-uri fără sare şi piper şi nici articole/comunicate/postări lungi, tehnice, filosofice şi de fiecare dată fastidioase (nu-i aşa că e un cuvânt greu de digerat?). Cetăţenii au nevoi simple, de care se lovesc zi de zi: drumuri bune, locuri de parcare, spitale curate, căldură măcar în şcoli, transport public curat şi la timp, bănci în parcuri... şi de aceea vor ca cineva să ia atitudine, să vină cu idei, cu răspunsuri şi rezolvări comunicate pe înţelesul lor.
Şi ce este cel mai important, electoratul s-a săturat de politicieni, de toţi. Electoratul a început să empatizeze mai mult cu omul, nu cu politicianul. De aceea, câştigător va fi cel care înţelege să se lepede de discursul politicianist şi să transmită mesaje umane, simple şi pe înţelesul oricui. Ca să nu mai spun că statisticile spun că 42% dintre tinerii români sunt analfabeţi funcţional. Cum ajungi la acest electorat ”fără a eluda meandrele concretului”?

Un proiect de hotărâre de consiliu local este deja pregătit pentru a fi pus pe masa consilierilor locali care prevede acordarea unui ajutor de minimis individual reprezentând scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi impozitului pe teren datorate de Navrom Centru de Afaceri SRL pe perioada 01 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2020. Potrivit expunerii de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre, obiectul ajutorului de minimis constă în atragerea investitorilor locali şi străini prin punerea la dispoziţie a spaţiilor din Parcul de Software şi crearea a noi locuri de muncă ce vor avea ca scop majorarea veniturilor la bugetul de stat şi local. Valoarea maximă a ajutorului de minimis care va fi acordat în cadrul acestei proceduri este de 118.513 euro, respectiv 552.714 lei defalcată astfel: impozit clădiri pentru anul 2019 - 59.255 euro şi pentru anul 2020 - 59.258 euro, la care se adaugă impozit pe teren pe 2019 şi 2020 în sumă totală de 259 euro. Sumele în lei se prezintă astfel: impozit pe clădiri pentru 2019 - 275.752 lei şi e 2020 - 275.752 lei, iar impozitul pe teren cumulat pe 2019 şi 2020 este de 1.210 lei.
Reamintim că Navrom Centru de Afaceri SRL a beneficiat, prin aceeaţi procedură, de scutirea de impozit pe clădire şi teren şi pentru ani 2017-2018, valoarea ajutorului de minimis anterior fiind de 149.892 lei. Navrom Centru de Afaceri, care este proprietarul clădirii, a cedat clădirea pentru o perioadă de 30 de ani în folosinţa Parcului de Software, care este administrat de societatea Cons Management Parc de Soft SRL Galaţi.
Parcul de Soft a fost înfiinţat în 2003, la iniţiativa liderului local al PSD, Dan Nica, care pe atunci era ministru al Comunicaţiilor, şi este administrat de Cons Management PARC DE SOFT S.R.L., societate care are ca asociaţi Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Galaţi. Parcul de Software oferă pentru utilizare 64 de birouri cu suprafeţe de 12 mp, 22 mp, 42 mp sau 70 mp, o sală de conferinţe cu o capacitate de 70 locuri, o sală multimedia, o sală de instruire, o sală de protocol, o sală server precum şi spaţii destinate consultanţei şi cercetării.
Dacă în primii ani, clădirea aproape că s-a dovedit neîncăpătoare pentru câţi solicitanţi erau, în prezent, parcul este aproape gol deoarece, chiar dacă sumele percepute pentru chirie sunt modice, utilităţile sunt suprataxate nejustificat - fapt constatat şi de Camera de Conturi Galaţi - urcând cheltuielile chiriaşilor şi de 4-5 ori. Demn de menţionat este şi faptul că până mai ieri le îngheţa softiştilor mouse-ul în mână deoarece proprietarul ce urmează a fi scutit de impozite nu catadicsise să pornească centrala termică motivând că există probleme tehnice.

Pentru că sistemul centralizat de încălzire al oraşului a fost închis, prima entitate economică afectată de această decizie este Electrocentrale (CET) Galaţi deoarece este clar că nu mai are obeictul muncii. Centrala Electrica de Termoficare Galati, cu o putere instalată de 535 MW, a fost destinată alimentării cu energie termică (sub formă de abur tehnologic şi apă fierbinte) a consumatorilor urbani şi industriali din municipiul Galati şi livrării de energie electrică în Sistemul Energetic Naţional în caz de necesitate. Deşi au sperat că poate mai există o şansă de supravieţuire a societăţii, salariaţii de aici încep să fie din ce în ce mai îngrijoraţi. Zilele trecute am primit o sesizare la redacţie, în care unul din angajaţi trage un semnal de alarmă cu privire la viitorul CET Galaţi: "Mă numesc M. S., sunt inginer la Electrocentrale Galaţi, şi doresc să vă semnalez câteva aspecte referitoare la starea de fapt în care ne aflăm. Începând cu anul 2015 (de când am început să oprim instalaţiile pe perioada cât nu am furnizat căldură în oraş) şi până în 2017, la începutul lunii noiembrie, încet, dar sigur, pregăteam pornirea CET-ului pentru a asigura căldura în oraş (pornire din stare rece care poate dura 2-3 zile). Nu am avut niciun fel de problemă 2015-2016-2017 din punct de vedere al energiei (electrică sau termică) de furnizat sau de asigurat combustibilul pentru cazane (contractele erau încheiate cu mult înainte). La data aceasta, 08 noiembrie 2018, CET-ul nu are contracte pentru cumpărarea gazului metan şi vânzarea de energie electrică (fără căldură la oraş, că aşa vrea primarul). Sunt câteva luni de când se tot trimit adrese la ROMGAZ (furnizorul de gaz metan) însă fără niciun rezultat. Contractul este pe pe masa ROMGAZ-ului la semnat. Au fost nenumărate intervenţii la minister - promisiuni deşarte că «DA că vom porni». De ce nu este contract de gaz semnat parafat?", se arată în mesajul acestuia, în care îşi exprimă îngrijorarea cu privire la viitorul societăţii.

Ce spune administratorul special al societăţii, Sinan Mustafa

Pentru a afla dacă este un lucru cert intrarea în faliment a societăţii. "Aşa cum se ştie, în momentul de faţă nu putem discuta despre termoficare - şi nu din cauza noastră -, se cunoaşte faptul că nu putem porni instalaţiile de o capacitate atât de mare pentru o solictare atât de mică. Plecând de la chestiunea asta, separat, noi am încercat să fructificăm orice fel de posibilitate. Chiar acum (n.r. - luni, 12 noiembrie 2018) am plecat de la minister după o discuţie cu Romgaz. Încercăm să asigurăm echilibrarea sistemului energetic naţional atunci când este cazul, deci numai atunci o să pornim ca şi centrală electrică asigurând intrarea în sistem a unei cantităţi suplimentare de energie. Pentru asta, bineînţeles, avem nevoie de un contract de gaz pe care l-am negociat încă din august-septembrie, când s-au parafat condiţiile şi trebuia parafat în consiliul de administraţie al Romgaz. El nu a fost semnat din cauza noastră, ci pentru că în continuare se pun întrebări şi au loc discuţii care nu vizează Electrocentrale, ci datoria creată de Apaterm, adică cele 339 milioane de lei care au fost eliminate de la masa credală şi cele câteva zeci de milioane de lei acumulate de Apaterm ulterior. Noi, în toată această perioadă ne-am achitat datoriile curente. Până la urmă am convenit că după şedinţa consiliului de administraţie al Romgaz, să semnăm", ne-a declarat administratorul special al Electrocentrale Galaţi, Sinan Mustafa.
Întrebat de reporterii noştri despre noua investiţie, acesta a precizat: "Investiţia se referă la o nouă centrală în condensaţie pe platforma Electrocentrale SA. şi în principiu analizăm posibilitatea să o facem cu un investitor strategic. Sunt mai multe variante, sunt trei posibili investitori importanţi cu care discutăm în momentul de faţă. Facilităţile noastre de producţie sunt încă facilităţi importante pentru sistemul energetic naţional şi pentru importanţa lui, drept urmare cred cu tărie că se va lua o decizie favorabilă pentru deschiderea unei noi capacităţi de producţie în Galaţi. Valoarea investiţiei va putea fi apreciată în momentul în care se va decide ce nivel de putere se va alege, dar oricum investiţia se va ridica undeva între 50 şi 150 miliaone de euro".

Omul de afaceri Sanjeev Gupta, persoana care controlează grupul britanic Liberty House, parte a alianţei mondiale GFG, a fost prezent joi, 08 noiembrie 2018, la Galaţi, pentru a se întâlni cu conducerea combinatului de la Galaţi, cu sindicatele, dar şi cu presa, acordând timp şi exclusivitate fiecăruia în parte. Aşa cum cotidianul nostru a mai scris AICI, Sanjeev Gupta, indicat de Forbes drept cel mai ambiţios industriaş din lume, a făcut o ofertă irevocabilă pentru achiziţia ArcelorMittal Ostrava (Republica Cehă), ArcelorMittal Galaţi, ArcelorMittal Skopje (Macedonia) şi ArcelorMittal Piombino (Italia), pentru ca mai apoi să oferteze şi pentru ArcelorMittal Dudelange (Luxemburg) şi câteva linii de finisare în Liege (Belgia), incluse în pachetul de separare impus de Uniunea Europeană în cazul achiziţiei de către ArcelorMittal a oţelariei italiene ILVA.
Sanjeev Gupta a răspuns întrebărilor reporterilor noştri, când direct, când pe ocolite (subiectul Olteniţa), însă cât va face din ce a promis rămâne să vedem în viitorul apropiat. Cert este că intrarea în oraş a unui om de afaceri de o asemenea anvergură ar putea fi o oportunitate pentru Galaţi dacă autorităţile locale vor avea diplomaţia şi inteligenţa necesare să-l determine să-şi pună în practică ambiţiile de expansiune şi în oraşul nostru.

De ce primul pachet pe care l-aţi ales a fost cel care include combinatul de la Galaţi?
Am o experienţă îndelungată în a face afaceri cu Galaţiul. Când am început compania mea de trading, una din primele afaceri pe care le-am făcut în România a fost cu combinatul de la Galaţi. Asta era în anii '90 şi atunci am petrecut mult timp în România. Tranzacţionam minereu de fier şi era unul dintre punctele mele de lucru. Ştiam de atunci potenţialul Galaţiul şi am fost foarte nerăbdător când am văzut această oportunitate. Noi, de fapt, am cumpărat întregul pachet, dar cel asupra căruia avem angajamentul cel mai mare este Galaţiul pentru că noi considerăm că Galaţiul are maxim de potenţial din toate aceste unităţi din pachet.

Cotidianul nostru a aflat de afacerile din România, dar de cele de la Olteniţa* care nu s-au terminat tocmai bine...
A fost afacerea fratelui meu. Eu nu sunt foarte familiar cu acele afaceri. Fratele meu a făcut afaceri în agricultură şi a adus nişte afaceri. De fapt, deseară o să mă întâlnesc cu fratele meu după 10 ani.

Am înţeles că fratele dvs. a cumpărat teren în Teleorman...
Fratele meu este foarte mândru de această afacere. În trecut, am fost oarecum implicat la Olteniţa. În acele vremuri lucram împreună cu fratele meu, dar acum el are afacerea lui şi eu am afacerile mele. Am fost acolo de câteva ori, iar această întrebare îmi aduce amintiri plăcute.

Ne puteţi spune la ce valoare se ridică tranzacţia şi la cât a fost evaluat combinatul de la Galaţi, în special?
Din păcate, această informaţie este acoperită de clauze de confidenţialitate, cel puţin deocamdată. Cred că în viitor această informaţie va avea un alt regim, însă momentan această tranzacţie nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană. Odată ce va fi aprobată, vom mai vedea. Dar ce pot să spun este că Galaţiul este o afacere profitabilă şi bună. Cu siguranţă vă spun că această valoare a fost substanţială. Felul în care această tranzacţie a fost structurată este că ArcelorMIttal, atunci când va pleca, va lăsa bani pentru investiţii şi va lăsa o sumă substanţială. Această sumă substanţială a crescut preţul pe care noi îl plătim pentru Galaţi, pentru că noi plătim pentru banii pe care ArcelorMittal îi lasă aici pentru investiţii.

Printre activele combinatului există şi câteva active sociale cum ar fi Priza Dunării. Cum va fi gestionată această problemă în condiţiile în care oraşul cere acest activ să îi fie înapoiat şi există îngrijorări din acest punct de vedere?
Nu deţin detalii despre acest subiect, dar aş pune lucrurile într-un plan mai general. Combinatul nu este separat de oraş. Sunt împreună. Sunt căsătoriţi. Deci investiţiile pe care noi le vom face nu vor fi doar în combinat, ci şi în oraş. Noi vrem succes nu numai pentru combinat, ci şi pentru oraş. Noi vrem ca Galaţiul să devină un oraş în care oamenilor să le placă să trăiască. Vrem ca şi muncitorii noştri să fie mulţumiţi că trăiesc în Galaţi şi aşa vrem să ne implicăm mai mult, nu numai în ceea ce întrebaţi dvs., ci în mult mai multe aspecte. Probabil că ne vom implica în comunitate într-o mai mare măsură faţă de care combinatul o face astăzi. Este în natura lucrurilor pe care le facem în ţările în care suntem prezenţi. Noi nu suntem o companie înregistrată la bursă, ci suntem o firmă privată de familie.

Aţi reuşit să vă întâlniţi cu oficialii din Galaţi şi cu sindicatele?
Ne-am întâlnit astăzi cu sindicatele. Dar înainte de această întâlnire, echipa mea s-a întâlnit anterior cu sindicatele şi vom avea un dialog constant cu aceştia pentru că sunt părţi interesate cheie.

Ce nemulţumiri au avut sindicaliştii şi ce consideră aceştia că trebuie rezolvat?
Eu cred că sindicatele au fost mulţumite. Au existat nemulţumiri legate de trecut, dar noi suntem viitorul, nu trecutul. Am vorbit despre salarii, despre educaţie, despre reţinerea competenţelor, am vorbit despre reducerea numărului de salariaţi şi de interesul faţă de industrie. Dacă vrem să creştem producţia, trebuie să creştem şi numărul de angajaţi, asta înseamnă să-i şi aducem pe cei cu competenţe potrivite pentru ce avem noi nevoie. Cum putem să facem asta? Vrem să întărim productivitatea, să avem produse cu valoare adăugată mai mare, dar ceea ce va necesita oameni mai bine pregătiţi, va necesita şi salarii mai mari. Este cu siguranţă unul dintre obiectivele noastre şi a fost un lucru discutat cu sindicatele.

Încă din primul comunicat de presă aţi anunţat că în afară de afacerea privind combinatul, veţi încerca să mai aduceţi şi alte investiţii în România şi mai ales în Galaţi. Ce planuri aveţi din acest punct de vedere?
Liberty Steel este una dintre cele patru axe. În Liberty Steel avem oţel, aluminiu, auto şi aeronautică. În a doua axă avem porturi, minerit şi energie. În a treia avem bănci, asigurări şi servicii financiare. În a patra axă avem construcţii şi imobiliare. Şi sub toate acestea avem o fundaţie de caritate care se ocupă de probleme sociale şi investeşte în educaţie. Toate aceste afaceri sunt separate, dar în acelaşi timp formează un tot. Când venim într-o ţară ca România, vrem să vedem dacă putem aduce toate acestea. Deci, sunt cu siguranţă oportunităţi în România legate de aluminiu, de industrie auto, de energie, de importuri, în infrastrură. Sunt oportunităţi legate de sistemul bancar. Ne uităm destul de activ să ne extindem activitatea bancară în Europa şi, de ce nu, şi în România. Noi avem două bănci în Marea Britanie. Una dintre aceste bănci este în întregime a noastră, una este în curs de cumpărare. Pentru că Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, căutăm şi o bancă în Europa să intre în portofoliu nostru. Răspunsul la întrebarea dvs. este în mare măsură da. Intenţionăm să aducem şi alte afaceri în România.

Aveţi un mesaj pentru salariaţii din combinat, dar şi pentru locuitorii din Galaţi?
Sunt foarte bucuros! Este o combinaţie fericită de circumstanţe! E o piaţă bună în Europa, cu o alocare clară de resurse pentru a creşte Galaţiul, care sunt însoţite de ambiţia noastră de a creşte, dar şi emoţia mea de a fi ataşat de România şi de Galaţi în special. Sunt foarte încântat să aduc Galaţiul în marea noastră familie şi mesajul meu este: Spun Galaţiului: bine ai venit în marea noastră familie!

* În 2011, societatea Transdanube Industries (TDI) deţinută prin offshore-ul Cobrom Investments Limited înregistrat în Cipru de familia Gupta (fraţii Raj, Sanjeev şi Alok), promitea că va începe construcţia unei oţelării cu o capacitate de producţie de 500.000 de tone anual în Olteniţa, investiţia totală promisă iniţial fiind de 150 milioane euro. Atunci TDI au cumpărat turnătoria de fontă Turol Olteniţa. Investiţia a fost demarată din surse proprii, însă pe parcursul implementării proiectului, compania a cautat finanţare de la bănci. Pentru că nu a obţinut împrumutul solicitat, nici investiţia nu a mai fost făcută. Deşi vânzarea Turol a fost făcută sub clauză suspensivă care prevedea investiţii, în caz cotrar, după cinci ani, trebuia să piardă activul cumpărat, Consiliul Local Oraviţa a găsit modalitatea de a ocoli clauza suspensivă şi a sfârţit prin a fi de acord cu înscrierea definitivă a dreptului de proprietate în favoarea TDI.

ArcelorMittal a anunţat, vineri, 12 octombrie 2018, că a vândut unităţile siderurgice din Republica Cehă, România, Macedonia şi Italia. ”ArcelorMittal anunţă azi că a primit o ofertă irevocabilă din partea Liberty House Group pentru achiziţia ArcelorMittal Ostrava (Republica Cehă), ArcelorMittal Galaţi, ArcelorMittal Skopje (Macedonia) şi ArcelorMittal Piombino (Italia). Cele patru unităţi sunt parte a pachetului de separare pe care Compania l-a agreat cu C.E. (Comisia Europeană) în timpul investigaţiei de fuziune privind achiziţia de către Companie a Ilva S.p.A . Încheierea tranzacţiei este subiect al încheierii achiziţiei Ilva de către Companie şi este condiţionată de aprobarea C.E. precum şi de concluziile consultărilor de informare cu Comitetele de Întreprindere la nivel european şi local. Negocierile continuă cu părţi interesate în privinţa vânzării altor active – ArcelorMittal Dudelange (Luxemburg) şi câteva linii de finisare în Liege (Belgia), incluse în pachetul de separare”, se arată în comunicatul ArcelorMittal.
Cu privire la această tranzacţie, Bogdan Grecu, director general al ArcelorMittal Galaţi - Skopje a declarat: “Această etapă din istoria noastră deschide oportunităţi noi nu doar pentru continuarea producţiei de oţel la Galaţi ci şi pentru modernizarea Combinatului”.
Liberty House Group este o companie metalurgică fondată în Regatul Unit în 1992 de Sanjeev Gupta (46 de ani) şi are sediul la Londra şi filiale în Dubai, Singapore şi Hong Kong.

Liberty House Group

Grupul britanic Liberty, parte a Alianţei GFG aparţinând omului de afaceri Sanjeev Gupta, a anunţat vineri, 12 octombrie 2018, un acordul condiţionat pentru cumpărarea celor patru combinate siderurgice din Europa, având peste 12.500 de angajaţi. Prin această tranzacţie importantă care ar majora capacitatea de laminare totală a Grupului Liberty la peste 15 milioane de tone pe an. Tranzacţia depinde de aprobarea Comisiei Europene şi de alte procese locale incluzând consultări cu consiliile angajaţilor la nivel local şi european.
”Adăugarea acestor combinate siderurgice depăşeşte dublul capacităţii de producţie de oţel la nivel global a grupului Liberty, care deja deţine o poziţie puternică în Regatul Unit, în calitate de furnizor de oţel şi aluminiu în industria auto, aviaţie şi în sectoare de inginerie specializate precum şi în Australia ca furnizor de oţel pentru construcţii şi infrastructură. Grupul furnizează oţel pentru industrua auto, şi alte industrii, din SUA. Noile active europene vor majora capacitatea de producţie a grupului Liberty printr-o gamă completă de produse laminate plate şi lungi şi vor ajuta Grupul să dezvolte mai departe modelele de producţie principale şi marca de producţie durabilă GREENSTEEL în centrele industriale ale Continentului. Anunţul de astăzi vine în urma recentei lansări a programului de investiţii a grupului Liberty în Franţa, unde s-a achiziţionat ultimul producător naţional de roţi din aluminiu şi s-a convenit cumpărarea celei mai mari topitorii de aluminiu din Europa de la Dunkerque, printr-o tranzacţie care urmează a fi încheiată în curând. Grupul Liberty a obţinut statutul de ofertant preferat pentru combinatele ArcelorMittal din Europa, împotriva concurenţei din partea altor producători. (...) Grupul Liberty a colaborat îndeaproape cu ArcelorMittal pentru a pregăti o tranzacţie care să satisfacă cerinţele Comisiei Europene şi să creeze un viitor sigur pentru aceste întreprinderi în cadrul Alianţei GFG”, se arată în comunicatul de presă Liberty House Group transmis redacţiei Monitorul de Galaţi.

Care sunt planurile de viitor

Alianţa GFG, din care face parte Grupul Liberty, este un grup mondial de întreprinderi din industria energetică, minieră, metalurgică, inginerie, logistică si servicii financiare, cu sediul la Londra, cu centre suplimentare în Dubai, Hong Kong, Singapore, Sydney, Paris şi New York şi o prezentă în aproximativ 30 de ţări la nivel mondial. Alianţa, care are un efectiv de angajaţi de aproximativ 14.000 persoane şi o cifră de afaceri ce depăşeşte 15 miliarde de dolari, include întreprinderi industriale şi metalurgice integrate sub marca "Liberty", un grup de resurse, energetic, transport şi infrastructură sub marca "SIMEC", Wyelands, o filială bancară şi financiară, precum şi o filială imobiliară, JAHAMA Estates.
Preşedintele executiv al Alianţei GFG, Sanjeev Gupta, a declarat: “Am plăcerea să anunţ această tranzacţie importantă, cea mai mare pentru noi de până acum. Dintr-o dată, aceste achiziţii vor dubla efectivele noastre şi capacitatea de producţie mondială, oferindu-ne o prezenţă puternică în centrul principalelor regiuni de producţie din Europa. Ne propunem să colaborăm cu partenerii locali pentru a ne asigura o poziţie puternică în cadrul lanţurilor interne de distribuţie ale acestor economii naţionale cu dezvoltare rapidă şi să devenim o parte esenţială a unui sector industrial european prosper. Acestea sunt active cu valoare ridicată, cu personal cu înaltă calificare şi suntem nerăbdatori să-i primim în Alianţa GFG”.
Jay Hambro, şeful departamentului de investiţii al Alianţei GFG Alliance, a dezvăluit faptul că Alianţa GFG are de gând să se extindă şi în alte sectoare de activitate: “După intrarea noastră în aceste ţări, ca producător de oţel, suntem nerăbdători să lucrăm cu parteneri pentru a introduce şi alte întreprinderi din grupul GFG în aceste regiuni. Dorim să explorăm oportunităţile referitoare la echipele de infrastructură, resurse şi energie regenerabilă de succes ale SIMEC, echipa noastră de servicii financiare de la Wyelands, precum şi specialiştii din domeniul imobiliar din JAHAMA, ca parte a ofertei globale a GFG.”

Cine este Sanjeev Kumar Gupta

Sanjeev Kumar Gupta s-a născut în 1971 în Ludhiana, Punjab (India), într-o familie de industriaşi. El este preşedintele executiv al Liberty House şi conduce Alianţa GFG (Grupul Familiei Gupta). A studiat economia la Trinity College, Cambridge, unde de fapt, în 1992, a înfiinţat compania Liberty House Group. În ultimii ani, grupul condus de Sanjeev Gupta a preluat de la gigantul Tata Steel mai multe unităţi din industria oţelului în UK şi China, iar în 2017 Sanjeev Gupta şi-a extins afacerile şi în Australia. Gupta este căsătorit cu o britanică, Nicola, din Canvey Island, Essex, soţia devenind şi trezorierul companiei. Cei doi au păstrat secretă relaţia timp de şapte ani până în 2008, când s-au căsătorit. Au trei copii şi locuiesc în Bellevue Hill, New South Wales, Australia.
„Ăsta e un om care cunoaşte România, pentru că a lucrat cu România şi înainte de ‘90. El este cel care a vrut să facă oţelăria la Olteniţa. A cumpărat vreo 40 de hectare de teren, portul, dar Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare nu a creditat împrumutul de vreo 200 de milioane de euro. Din cauza aceasta a abandonat proiectul”, a declarat, pentru Ziarul Financiar, Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie, relatează Mediafax. Transdanube Industries, companie care este deţinută prin offshore-ul Cobrom Investments Limited înregistrat în Cipru de familia indiană Gupta (fraţii Raj, Sanjeev şi Alok), anunţa în 2010 că va începe construcţia unei oţelării cu o capacitate de producţie de 500.000 de tone anual în 2011 în Olteniţa, investiţia totală însumând circa 150 mil. euro. Afacerile fraţiilor Gupta în România au început în 1999, când au înfiinţat compania care se ocupa de intermedieri de mărfuri, Trans Danube Commodities.

Asociaţia SMURD Galaţi îşi va putea achiziţiona în scurt timp o nouă autospecială de tip „Maşină medic de urgenţă” cu echipamente medicale moderne. Acest fapt va fi posibil după ce Consiliul Judeţean (CJ) Galaţi a aprobat, în şedinţa din 24 septembrie 2018, majorarea cotizaţiei lunare pe care CJ Galaţi o plăteşte în calitate de membru al Asociaţiei SMURD de la 7.000 lei la 8.300 lei astfel încât să fie acoperite costurile pentru un leasing auto. ”Este o maşină care va fi dotată cu toată aparatura necesară pentru urgenţe, o maşină nouă, pentru că maşina veche are deja câteva sute de mii de kilometri şi nu mai corespunde nici din punct de vedere tehnic, dar şi aparatura medicală este învechită”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea, care a mai precizat că investiţia totală va ajunge la aproximativ 100.000 euro, mai mult de jumătate din această sumă reprezentând costurile cu aparatura medicală.