Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi are un nou director general interimar începând de marţi, 09 aprilie 2019. Urmare a deciziei Consiliului de Administraţie, funcţia va fi orcupată de Marcela Daniela Costea, care deţinea funcţia de şef birou Proiecte Europene tot în cadrul APDM. În plus, Marcela Daniela Costea, de profesie economist-inginer, este şi consilier local PSD în Consiliul Local al municipiului Galaţi. Interimatul pe această funcţie este stabilit prin lege la 4 luni.

Funcţia de director general este asigurată prin interimat din aprilie 2018, când procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Galaţi au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a directorului Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime (C.N.A.P.D.M.) S.A., Ciubrei Luigi Marius, sub aspectul săvârşirii a patru infracţiuni de luare de mită. Ulterior, magistraţii Tribunalului Galaţi au respins propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de arestare preventivă a celor doi inculpaţi şi a dispus luarea măsurii arestului la domiciliu pentru 30 zile, începând cu data expirării ordonanţelor de reţinere.

Până astăzi, fotoliul de director general al APDM a fost ocupat de Georgel Botea venit pe această funcţie de la Navrom Portservice S.R.L. Galaţi.

Citeşte pe aceeaşi temă şi:

- Conducerea Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, sub suspiciuni de ilegalitate încă din 2013

- Directorul APDM Galaţi, Luigi Ciubrei, şi la muncă, şi în arest la domiciliu

În fiecare noapte, de aproape două săptămâni, mai puternic sau în surdină, un vuiet venit din zona combinatului siderurgic tulbură nopţile gălăţenilor, mai ales ale celor din cartierele de vest ale municipiului. Nici când toate furnalele combinatului lucrau la capacitate maximă parcă nu se auzea aşa tare. La sesizarea cititorilor noştri, reporterii cotidianului Monitorul de Galaţi au întrebat care este cauza generatoare de zgomot şi cât va mai dura până ce oraşul nu va mai fi poluat fonic în fiecare noapte.

Reprezentanţii ArcelorMittal Galaţi ne-au explicat că există un cumul de factori apărut a urmare a creşterii producţiei în această perioadă. Principala sursă a zgomotului provine de la Fabrica de Oxigen care aparţine companiei Linde Gas, dar şi ArcelorMittal ”contribuie”. Deoarece producţia combinatului a înregistrat o creştere semnificativă, Fabrica de Oxigen lucrează intens, însă din punct de vedere al combinatului, şi aici se execută necesare şi nişte lucrări care vizează rerutarea unor trasee ale unor ţevi de abur, la care se adaugă şi zgomotul produs de sistemele de purjare. Reprezentanţii ArcelorMittal ne-au asigurat că zgomotele vor înceta în următoarele zile deoarece rerutarea ţevilor va fi finalizată şi se lucrează şi la montarea unor elemente fonoabsorbante. Un aport important are şi direcţia vântului care, dacă bate spre oraş, facilitează propagarea zgomotului.

“Combinatul Siderurgic de la Galaţi informează că - pe fondul creşterii de producţie - volumul de abur eliberat în aer s-a mărit, ceea ce a condus la unele depăşiri ale nivelurilor de zgomot. Efectuăm în această perioadă şi manevre tehnice de re - rutare a unor trasee de abur şi de instalare de echipamente care să reducă nivelul de zgomot. Situaţia s-a îmbunătăţit şi este în curs de revenire către parametrii obişnuiţi”, se arată în declaraţia de presă a ArcelorMittal Galaţi.

Pesedistul Ilie Zanfir, consilier local din 2001, a anunţat la ultima şedinţă ordinară a Consiliului Local Galaţi, din luna februarie, că va analiza serios posibilitatea retragerii sale din Consiliul Local Galaţi. Declaraţia făcută atunci i-a luat prin suprindere atunci inclusiv pe colegii săi de partid. Declaraţia venea imediat după demisia unui alt consilier local ALDE, dr. Gheorghe Bugeag, motivată de faptul că îi ajung cinci mandate şi că a venit timpul să lase locul celor mai tineri. Tot atunci Ilie Zanfir a luat cuvântul spunând că: "Pentru mine, cel mai longeviv consilier local domnul Bugeag a fost un model. Îl felicit pentru tot ceea ce a făcut în Consiliul Local. Aş dori să luaţi în calcul că în luna martie voi lua serios spre analiză şi posibilitatea retragerii mele din Consiliul Local".
Bârfele din spatele scenei politice spuneau că acesta a recurs la "ameninţarea" cu demisia pentru că mai marii partidului nu au mai vrut să-i îndeplinească cerinţele cu privire la mandatul de manager al Bibliotecii Judeţene "V.A. Urechia", mandat care de altfel s-a încheiat pe data de 28 februarie 2019. Ilie Zanfir a fost numit în funcţia de manager interimar al Bibliotecii, până la data numirii managerului, ca urmare a susţinerii concursului de proiecte de management.
Se pare că totuşi că ameninţarea lui Ilie Zanfir nu a impresionat pe nimeni, iar acesta şi-a depus demisia la secretariatul municipiului Galaţi. Reporterii noştri au încercat să-l contacteze pe demisionar pentru a-i cere un punct de vedere, însă telefonul era închis.

Colectivul cotidianului Monitorul de Galaţi a decis să se alăture protestului omului de afaceri din Suceava, Ştefan Mandachi, care a construit un metru de autostradă cu forţe proprii şi care a anunţat că în ziua şi la ora menţionate va sista, timp de 15 minute, activitatea în toate societăţile pe care le deţine şi va inaugura kilometrul de autostradă construit din resurse proprii. La fel ca toţi cei care se alătură iniţiativei lui Mandachi, cotidianul nostru îşi va întrerupe activitatea pentru 15 minute, în 15 martie, la ora 15.00, în semn de protest faţă de dezinteresul autorităţilor pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere în zona Moldovei şi nu numai.
Noi, jurnaliştii de la ”Monitorul”, suntem puţini, dar sperăm să determinăm gălăţenii să-şi facă vocea auzită şi să pună presiune pe guvernanţi, căci parlamentarii gălăţeni nu sunt în stare să se unească şi să facă lobby pentru oraşul care i-a trimis în fruntea ţării. Atât opoziţia, cât şi puterea nu ştiu decât să arunce cu rahat unii în alţii. Şi chiar dacă alegerile se apropie, oricine ar veni la conducerea oraşului sau judeţului, indiferent din ce partid va fi, nu va putea muta munţii din loc, iar Galaţiul nu se va umple de investiţii şi investitori. Să fim conştienţi, fără autostrăzi în zona Moldovei, nu va curge cu investiţii la Galaţi. Cu atât mai mult cu cât podul peste Dunăre se face la Brăila, iar drumurile express pentru care CNAIR începe studiile de fezabilitate ocolesc toate Galaţiul (Focşani - Brăila, Brăila - Tulcea, etc.). Voi chiar credeţi că dacă noi, gălăţenii, nu facem decât să comentăm pe la colţuri, vine cineva şi ne ”trage” drumul expres sau autostrada mai aproape de Galaţi? Chiar vă imaginaţi că dacă parlamentarii gălăţeni latră unul la altul - mai mult pe facebook decât în realitate - se modifică Reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T) şi scapă şi spre noi o bucăţică de asflat? Nicidecum! Ne plac tuturor ştirile despre iniţiative ale oamenilor precum a suceveanului Ştefan Mandachi, dar tu, cititorule, te-ai întrebat ce ai putea face TU pentru binele oraşului tău? Poate suntem prea leneşi, prea comozi sau poate prea ocupaţi să facem lucruri de amploare, dar măcar să ne strigăm la unison nevoile, putem! Putem să consumăm produse locale, putem să încurajăm lucrurile bune şi putem să ne oprim în loc 15 minute pentru a susţine o cauză care ne-ar ajuta să ne fie mai bine.
Mandachi a anunţat, într-un videoclip postat pe youtube şi pe care îl puteţi urmări în partea de jos a editorialului, că a făcut un calcul şi, până acum, a pierdut un an şi jumătate din viaţă la volan, parcurgând mai mult de 500.000 de kilometri în 15 ani de când are permis de conducere, dar şi că în ultimii 30 de ani, pe şoselele din România au murit 60.000 de oameni, echivalentul populaţiei unui oraş precum Alba Iulia. Tu cât timp ai pierdut din viaţa ta pe şoselele aglomerate, de câte ori ţi-a fost ruşine că drumul de la Galaţi la aeroportul din Bucureşti durează de două-trei ori mai mult decât cursa cu avionul pe care ai făcut-o spre/dinspre una din ţările europene, de câte ori te-ai gândit că poate UNTOLD ar putea fi făcut la Galaţi dacă am avea autostradă sau aeroport, iar lista ar putea continua mult şi bine. Noi, cei de la ”Monitorul” te întrebăm doar atât: Gălăţene, tu ce faci pe data de 15 martie la ora 15.00?

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi încearcă, de câţiva ani, să modernizeze remorcherul multifuncţional cu clasă de gheaţă Perseus, însă la licitaţiile organizate până acum nu s-a prezentat niciun ofertant deoarece suma iniţială (8,4 milioane euro) nu a fost tentantă pentru şantierele navale care ar fi putut efectua reparaţiile şi modernizările solicitate. În acest context, AFDJ Galaţi a lansat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP), în luna decembrie 2018, o nouă achiziţie pentru ”Servicii de modernizare şi retehnologizare remorcher maritim multifuncţional cu clasă de gheaţă PERSEUS”, cu o valoare totală estimată de 49.384.874 lei fără TVA, adică 13.000.000 euro inclusiv TVA. La această valoare, s-au găsit şi ofertanţi. Până la data limită de depunere a ofertelor, adică 28 ianuarie 2019, la licitaţie s-au înscris Damen Shipyards Mangalia şi Aras Deniz Insaat Aanonim Sirketi din Turcia având alături ca terţ pe Ozata Tersanecilik Sanayi Ticaret LTD. STI tot din Turcia. Directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, a declarat că ofertanţii au apărut ca urmare a faptului că au fost crescute valorile financiare din cadrul procedurii de achiziţie cu aproximativ 30%, iar în prezent, AFDJ se află în procedură de analiză a ofertelor. ”Îmi doresc să semnăm contractul la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Nava va fi transformată total”, a precizat Dorian Dumitru.

Cu ce este dotată în prezent nava

Remorcherul maritim Perseus a fost construit în perioada 1987-1989, după un proiect elaborat în anul 1984, având predarea finală în luna mai 1990. Acesta a fost construit pentru a fi folosit la salvarea şi remorcarea navelor maritime avariate sau eşuate, spargerea gheţii pe sectorul maritim al Dunării de Jos de la Sulina până la Brăila (km 175), nava având clasă de gheaţă G60, precum şi la manevra navelor maritime în radă şi port, participarea la activităţi de stingerea incendiilor care se produc la bordul navelor sau pe cheu, manevra şi remorcarea platformelor de foraj marin, aprovizionarea platformelor de foraj marin în cazul unor furtuni mai mari de gradul 4 de agitaţie al mării, dar şi pentru remorcaje maritime de linie.
Nava are, în prezent, propulsia asigurată cu motoare 6L40/54A produse de ICM Reşiţa, sub licenţă MAN şi liniile de arbori cu elice cu pas reglabil de tipul PH1350/4-R400 ZAMECH, fabricate în Polonia şi proiectate pentru puterea nominală de 3.300CP. Centrala electrică este compusă din două diesel generatoare de 630 KVA acţionate de motoare 5AL25/30 la 750 rot/min produse în Polonia, sub licenţă Sulzer, două generatoare de 630KVA, acţionate prin priza de putere de la reductorul instalaţiei de propulsie şi un diesel generator de avarie şi pentru staţionare de 165KVA, acţionat de un motor 6NVD26, fabricaţie fosta RDG.
Motoarele de propulsie, din dotarea navei, sunt executate în tehnologia anilor 1980, având consumuri de combustibil de 170÷190 g/CPh, faţă de consumurile motoarelor de ultimă generaţie care se situează la 140÷160 g/CPh. De asemenea, emanaţiile de noxe depăşesc limitele actuale impuse de normele internaţionale şi directivele UE de protecţie a mediului, făcând imposibilă obţinerea documentelor de navigaţie aferente zonei de navigaţie nelimitată, pentru care nava a fost proiectată. Motoarele de tipul 6L40/54A au fost fabricate în serie foarte mică, în prezent nu se mai produc, astfel încât procurarea pieselor de schimb necesare efectuării reparaţiilor, este dificilă (o parte din colaboratorii uzinei UCM Reşiţa, încetându-şi între timp activitatea).
În prezent uzura motoarelor principale, diesel generatoare, a instalaţiilor precum şi alte altor echipamente este de 75%. Având în vedere că achiziţionarea unei nave noi de asemenea dimensiuni ar costa aproximativ 25 - 30 milioane euro şi faptul că la spargerea gheţii este importantă greutatea navei şi grosimea tablei din care este construit corpului navei, care în cazul navei Perseus este în stare bună (15% uzură), s-a considerat oportună şi necesară modernizarea acestei nave.

Ce lucrări vor fi făcute

Principalele lucrări constă în modificări structurale prin construirea unei timonerii noi şi scurtarea coşurilor de fum, înlocuirea unor instalaţii şi echipamente depăşite tehnologic, uzate fizic şi moral, precum motoarele principale, diesel generatoarele, echipamentele din CM, biga, bărcile de salvare, barca de serviciu, care vor fi înlocuite cu echipamente moderne. De asemenea se vor realiza o serie de modificări în privinţa destinaţiei unor tancuri şi vor fi create noi coferdamuri pentru a separa tancurile de spumă de cele de motorină şi cele de apă potabilă de cele de scurgeri sanitare. De asemenea vor fi montate de 2 propulsoare cu putere nominală de 3.300 CP, centrală electrică (2 diesel generatoare de marş cu putere nominală de 630KVA şi 1 diesel generator de avarie/staţionare cu putere nominală de 165 KVA), dar şi o instalaţie de remorcare cu forţa de tracţiune de minim 100tf.
Modernizarea navei va reduce costurile de exploatare ale navei şi va reduce gradul de emisii de noxe în atmosferă. Retehnologizarea va permite ca nava să-şi menţină calităţile operaţionale pentru următorii 20 ani.

Insula din mijlocul Dunării, din dreptul falezei din Galaţi, creşte de la an la an, iar autorităţile nu vor face nimic să stopeze fenomenul, ba dimpotrivă, se doreşte protejarea noii formaţiuni aluvionare care a ajuns la aproximativ 2 km lungime.

”Este ecosistem natural. Ne apucăm să-l stricăm dacă nu deranjează? Am monitorizat şi monitorizăm în permanenţă zona. Noi am făcut măsurători din mal în mal. Avem o hartă cu acea zonă (n.r. - vezi foto). Se vede foarte bine. Ea apare când cota scade sub 200. Dacă cota la Galaţi ar ajunge zero, insula ar avea o lungime de 2 km. Între insulă şi geamandurile roşii care semnalizează limita de la malul drept al şenalului sunt 200 de metri, iar de la geamandura roşie până la malul de pe faleză sunt peste 250 metri. Dacă pe această formaţiune va creşte vegetaţie şi vegetaţia va ajunge la maturitate, atunci ea se va stabiliza şi chiar ar fi benefic să fie protejată în amonte să nu se erodeze şi ea va lucra ca un epiu, adică împarte debitul apei şi la malul stâng şi la malul drept şi va crea şi la un mal şi la altul adâncimi pentru navigaţie”, explică directorul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), Dorian Dumitru.

Despre faptul că bacul este nevoit, în perioadele cu nivel scăzut al apelor, să ocolească zona, traversarea Dunării durând mai mult, Dorian Dumitru spune ”Bacul dacă ar face puţin dragaj în zonă, ar putea trece direct, dar costurile ar fi mai mare decât dacă ocoleşte un pic în amonte”.

În acest context, în următorii ani, în dreptul municipiului Galaţi, Dunărea va avea o oază de verdeaţă care va aparţine cui va şti să o ”revendice” mai repede, deoarece în prezent insula nu aparţine nici judeţului Galaţi şi nici judeţului Tulcea. Dacă autorităţile locale vor şti să gestioneze inteligent problema, insula ar putea deveni un paradis verde şi o atracţie turistică ce ar putea transforma Galaţiul într-un pol de actracţie pentru navele de croazieră care în prezent nu opresc aproape niciodată în portul nostru.
Până când formaţiunea aluvionară se va stabiliza, ori de câte ori scade nivelul apelor Dunării, insula rămâne mai degrabă o platformă electorală inedită pentru că aici, au apărut deja de două ori mesaje prin care unii cetăţeni îşi exprimau nemulţumirile. Primul mesaj scris cu litere uriaşe pe nisipul insulei a fost „La naiba, PSD”, iar cel de-al doilea a fost pus de un grup de tineri care au montat un banner uriaş cu mesajul „Sex, drugs & păcănele” (Citeşte AICI), cerând, în acest mod, demisia viceprimarului municipiului Galaţi, Picu Apostol Roman care, în cadrul unui interviu televizat, a vorbit despre turismul în oraşele dunărene şi despre sex, droguri şi jocuri de noroc, acestea fiind - în opinia viceprimarului - principalele atracţii care ar atrage turişti în diverse porturi (Citeşte AICI). Picu Apostol Roman a susţinut ulterior că aceste cuvinte au fost scoase din context şi că astfel a fost denaturat mesajul.

Galaţiul are unul dintre cei mai tineri primari din ţară, de la care gălăţenii se aşteptau să mute munţii din loc şi să transforme oraşul, cât ai bate din palme, într-un municipiu plin de viaţă. Se poate vedea că Galaţiul pare să se fi transformat într-un mare şantier. Intrările în oraş, interioarele de cartier, scuarurile intersecţiilor, peste tot sunt săpături, lucrări. Cu toate acestea, primarul, Ionuţ Pucheanu, în ultima perioadă, primeşte mai multe critici decât aprecieri. Cotidianul nostru a realizat un interviu cu edilul şef al municipiului Galaţi pentru a afla dacă are soluţii pentru rezolvarea celor mai stringente problemele ale urbei noastre şi cum răspunde atacurilor opoziţiei (reactivată datorită faptului că atât 2019, cât şi 2020 sunt ani electorali).

Reporter: Campania electorală a început mai devreme ca niciodată, iar atacurile opoziţiei sunt din ce în ce mai dure. La ce să se aştepte electoratul din partea dvs.?

Ionuţ Pucheanu: Aşa pare. Campania a început puţin mai devreme decât de obicei. Acum nu ştiu dacă e o campanie pentru locale. Precum ştiţi, anul acesta avem două campanii importante: alegerile pentru europarlamentare şi pentru prezidenţiale. Acum nu ştiu dacă actorii locali înţeleg să-şi facă capital electoral în urma luptei cu primarul. Dacă aşa o văd, şi dacă asta este strategia partidelor lor - până la urmă va fi un vot politic şi nu pe persoană - îi anunţ de pe acum că va fi o strategie perdantă pentru că până la momentul în care vor fi alegerile parlamentare, vor fi din nou alte lucrări finalizate la nivelul municipiului Galaţi, drept pentru care cred că se vor întoarce ca un bumerang împotriva lor toate vorbele aruncate în presa scrisă sau audio-vizuală. Ca să nu mai punem până la prezidenţiale... Mie mi se pare o modalitate greşită de a face campanie, dar fiecare are strategia lui şi ”bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război”.

R: Vă vedeţi la al doilea mandat?

I.P.: Cu siguranţă! Nici nu-mi fac probleme! Dincolo de zvonistica de serviciu, cunosc actorii atât interni, cât şi externi partidului! Prin urmare, asupra candidaturii mele nu planează nici un semn de îndoială. Cât despre câştigarea alegerilor, să zicem că momentan sunt în poll position, dar niciodată să nu spui niciodată... Am mai văzut zmei care nicidecum nu se vedeau învinşi. Prin urmare, e datoria mea să fac lucrurile cât mai bine, cât mai rapid, să livrez cât mai mult câtre cetăţeni şi, cred că în condiţiile acestea, nu văd de ce n-aş câştiga al doilea mandat şi a duce mai departe proiectele, pentru că nu toate pot fi finalizate în 4 ani de mandat.

R: Care a fost cel mai greu moment al mandatului actual, dar cea mai mare reuşită?

I.P.: Cel mai greu moment... provocări sunt zilnice... Cred că provocarea de până acum - cel puţin ceea ce îmi atribuie lumea că am avut curajul de a pune punctul pe i - este legat de Calorgal. Cred că a fost o perioadă de aproximativ 6 luni de zile în care am stat mai mult pe la televizor, pe la radio, în dialog cu presa, cu ”jucătorii” locali, în a le explica că drumul pe care apucase Calorgalul ducea exact în aceeaşi groapă în care deja se afla defuncta societate Apaterm. Mulţi au spsus că a fost un curaj nebunesc. Lucrurile, după cum le vedeţi astăzi, nu sunt nici pe departe perfecte, dar sunt cu mult mai bune faţă de cum erau acum un an şi jumătate, atunci când am început aceste demersuri legate de Calorgal. Cred că până acum a fost cea mai mare provocare, iar anul acesta mai am una intitulată Transurb. Cât despre reuşită a mandatului de până acum? Cu siguranţă aici aş împărţi pe două paliere. Pe de-o parte începerea a extrem de multe lucrări. Cred că niciodată Galaţiul nu a avut atât de multe lucrări începute. O parte dintre ele chiar finalizate! Al doilea palier, unde chiar sunt mândru, este legat de fondurile europene, acolo unde - fără falsă modestie - tindem să ne batem pe primele 5 locuri pe ţară la nivelul municipiilor la modul cum ne-am făcut treaba la numărul de poiecte depuse, la numărul de fonduri deja atrase sau ce vor fi atrase în viitor. Cred că e una dintre marile mele mulţumiri.

R: Cum aţi caracteriza Galaţiul în 5 cuvinte?

I.P.: L-aş caracteriza ca fiind un oraş în plin proces de întinerire. Cu bune şi cu rele, în aceeaşi măsură şi în acelaşi timp, găsim contraste, de la alb la negru, de la frumos la urât, de la speranţă la descumpănire. Cred că menirea mea şi a echipei mele este de a face ca balanţa să atârne mai greu în partea optimistă a lucrurilor. Vreau să fac tot ce îmi stă în putinţă să readucem iar optimismul în gândirea gălăţenilor. Oamenii ar trebui să vadă că oraşul a intrat pe un drum care duce spre acel licăr, spre luminiţa de la capătul tunelului. Am început lucuri bune, de care nu se vorbeşte. Ar trebui să ne pormovăm mai mult oraşul şi, în acest demers, mi-ar plăcea să am partener inclusiv presa. Fără presă şi fără imaginea pe care o poate crea presa asupra oraşului nostru nu putem pune o lumină favorabilă asupra Galaţiului. Dacă lucrurile bune vor fi anulate prin ştiri negative, e greu de crezut că atât noi, cei care locuim în Galaţi, cât mai ales cei care ar dori să vină la Galaţi, vor avea un motiv întemeiat de a se reloca sau măcar de a ne vizita, dacă în permanenţă îl vom picta în nuanţe mai puţin vii...

R: Alunecă faleza în Dunăre sau nu? Ce spune firma Proexrom care a efectuat studiul si monitorizarea falezei, lucrări contractate în decembrie 2017?

I.P.: Din datele pe care le avem până la momentul acesta, faleza - mulţumim lui Dumnezeu - nu alunecă spre Dunăre. În cel mai rău caz, pe ici, pe colo, este vorba despre o tasare naturală. Din puţurile pe care le monitorizăm în momentul de faţă, pe întreaga lungime a falezei, din câte ştiu, doar într-unul din aceste puţuri a fost găsită apă. Faleza fiind o faleză artificială, construită, era normal să aibă nişte drenuri naturale care este posibil să se fi colmatat pentru că au trecut mai bine de 50 de ani de când a fost construită. Momentan nu avem motive de îngrijorare. În momentul de faţă este vorba doar despre o monitorizare asupra eventualelor mişcări telurice în zona respectivă. Faleza, însă, rămâne una dintre priorităţile adminsitraţiei şi vom face şi un studiu geotehnic pe care îl vom demara imediat ce vom avea buget şi cred că rezultatele acestuia ne vor putea spune mai exact la ce trebuie să avem grijă şi dacă întradevăr lucrurile sunt sau nu sunt în ordine.

R: Una dintre marile probleme ale Galaţiului este lipsa locurilor de parcare. Mulţi gălăţeni cer demolarea bateriilor de garaje. Cu toate acestea, de la Primărie primesc răspunsul: ”Vor fi demolate atunci când va exista un proiect pentru zona respectivă”.

I.P.: Cred că este un răspuns corect!

R: Cine trebuie să facă aceste proiecte, nu tot Primăria?

I.P.: Plecăm de la următoarea premisă: prin toate periplurile mele în afara ţării nu mi-a fost dat să văd un oraş cu suficiente locuri de parcare care să deservească întreaga nevoie a populaţiei. Logica europeană şi studiile arată cu totul şi cu totul altfel. Europenii au început să diminueze numărul locurilor de parcare, nu să facă altele în plus. Nu e neapărat şi logica pe care vom merge la Galaţi, cel puţin pe zona parcărilor rezidenţiale. În privinţa locurilor de parcare rezidenţiale, proiectul nu poate cădea în sarcina altuiva, decât a primăriei. Doar că proiecte avem. Mai puţin bani. Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplat cu parcarea de la Pedagogic, acolo unde locatarii din zonă au stat mai bine de doi ani de zile cu molozul la geam, până când s-a realizat lucrarea. Când vom avea proiectul, dar şi banii alocaţi pentru proiect, atunci vom trece la demolări. Să ştiţi că nu e nimic ieftin. Poate că demolarea nu costă atât de mult, dar şi aia costă. Dar pentru a face o parcare aşa cum trebuie, păi credeţi-mă că e vorba despre nişte bani. Probabil senzaţia tuturor este că la bugetul local sunt bani cu nemiluita sau că s-a găsit cornul abundenţei. Din păcate nu este aşa. Toate sunt limitate din punct de vedere financiar. Încercăm să ne chivernisim şi, acolo unde este imperios necesar, intervenim. Eu spun că în ultima perioadă locuri de parcare s-au mai creat, atât cu dale înierbate, cât şi efectiv adevărate parcări. S-au mai demolat şi garaje. Acum, să dărâmăm toate garajele în condiţiile în care nu avem bani decât să punem în loc câteva parcări, şi să lăsăm zona ca după război nu e iarăşi o soluţie.

R: În proiectele de regenerare urbană pentru interioarele de cartier este prevăzuta şi demolarea garajelor şi înfiinţarea de parcări?

I.P.: Există proiecte pentru marea majoritate a cartierelor. Sperăm că vom avea un fond de investiţii de aproximativ 30 milioane de lei ce urmează a fi ”injectat” în infrastructura rutieră, atât pe bulevardele principale, cât mai ales în zona străduţelor de cartier. Ca filosofie de abordare a lucrărilor, nu vom mai merge pe acea ”cârpeală” pentru că se vedea o peticeală permanentă. Cred că avem în jurul a 30 de străzi, anul acesta, de pe întreg arealul cartierelor Galaţiului pe care le vom reface în totalitate, de la un capăt la celălalt, însemnând trotuare şi stradă. Am convingerea că vom reuşi să abordăm străzi din toate cartierle, acolo poate unde nu s-a intervenit niciodată. În preajma acestor străzi ce vor fi refăcute, dacă sunt amplasate baterii de garaje, cu siguranţă, în zona respectivă vor apărea noi locuri de parcare, iar marile baterii de garaje vor fi demolate.

R: Cu maidanezii cum rămâne? În noiembrie 2016 vorbeaţi despre un proiect de construire a unui padoc modern de mare capacitate. Îl mai aveţi în plan?

I.P.: Nu a ieşit din plan, dar a căzut cumva pe planul doi din cauza unor aspecte financiaro-contabiliceşti şi legale. În momentul de faţă avem în vedere un studiu de fezabilitate pentru un nou padoc ce urmează să apară în zona ”Coreea”, cum ea cunoscută, sau zona Centura Mică a Galaţiului, unde urmează să fie şi târgul auto şi, sperăm noi, - într-un viitor nu prea îndepărtat - să fie transferată şi baza auto a celor de la Transurb. Acolo va apărea şi un nou padoc cu o capacitate medie, iar suplimentar, din luna martie, în colaborare cu o asociaţie (fosta asociaţie Vier Pfoten, acum se numesc altfel) să începem o campanie foarte mare de sterilizare a câinilor de rasă comună din curţile oamenilor, dar mai ales pentru cei de pe străzile Galaţiului. Din punctul meu de vedere, senzaţia atât a mea, cât şi a celor cu care am mai stat de vorbă, numărul câinilor fără stăpân a mai scăzut, noi facem zilnic capturări. Nu zic că s-a rezolvat problema, însă consider că lucrurile au mai fost îmbunătăţite şi, cu siguranţă, lucrurile vor sta mult mai bine de îndată ce vom implementa cele două măsuri.

R: Este un subiect agasant deja, dar cetăţenii vor sa vadă că se mişcă ceva: Plaja Dunărea. Care sunt şansele ca anul acesta, gălăţenii să poată să facă plajă acolo?

I.P.: Lucrurile nu pot fi făcute peste noapte. Ne-am pus speranţe într-un investitor care s-a dovedit a fi neserios. Poate că acest subiect merită pus ca răspuns la întrebarea dvs. despre momente grele şi dezamăgiri din mandatul meu de doi ani şi jumătate. Şi da! Primăria îşi asumă responsabilitatea realizării unui aqua parc. Lucrările, am speranţa că vor începe anul acesta, urmând ca până în primăvara-vara anului 2020 să fie şi finalizate.

R: Va fi realizat tot aqua parcul într-un an, un an şi jumătate?

I.P.: Noi aşa preconizăm pentru că aşa sunt trecute şi în studiile de fezabilitate termenele de realizare. Contează foarte mult şi perioada în care se va putea finaliza şi licitaţia.

R: Aveţi un mesaj pentru gălăţenii care vă contesta calităţile de bun gospodar, de primar?

I.P.: Nu poţi mulţumi pe toată lumea cu siguranţă. Ce e bine pentru unul, e supărător pentru celălalt. Mesajul meu pentru cei care în continuare nu au încredere, le mai cer puţină răbdare şi să tragă linie după patru ani de mandat. Cred că atunci e momentul cel mai bun pentru că de asta e un mandat de patru ani şi nu de doi ani sau de doi ani şi jumătate, pentru a putea să-ţi duci la bun sfârşit o mare parte din proiecte. Eu am ferma convingere că vor fi din ce în ce mai puţini gălăţeni care vor fi dezamăgiţi de prestaţia mea.

Alianţa GFG deţinută de omul de afaceri Sanjeev Gupta (FOTO) a inaugurat oficial Liberty Aluminium Dunkerque, confirmând intenţia de a se extinde puternic în lanţul de aprovizionare al industriei din Franţa. În prezenţa Ministrului francez al Acţiunii şi Conturilor Publice, Gérald Darmanin, Sanjeev Gupta s-a alăturat personalului şi celor aproape 350 de oaspeţi din Dunkerque pentru a anunţa oficial preluarea celei mai mari topitorii din Europa, cumpărată de la Rio Tinto pentru aproximativ 500 de milioane de dolari în luna decembrie 2018. GFG îşi propune să transforme fabrica de 570 de muncitori într-un pilon central, furnizând materiale şi componente pentru industria franceză, în special pentru sectorul auto. Fabrica produce în prezent 285.000 de tone de aluminiu primar pe an.
Pentru confirmarea acestui angajament, compania deţinută de britanici a devenit una dintre primele care au răspuns la apelul preşedintelui Emmanuel Macron, în timpul evenimentului de săptămâna aceasta intitulat "Choose France Summit", pentru creşterea investiţiilor interne în Franţa. Sanjeev Gupta, care a fost printre cei peste 100 de şefi de companii internaţionale prezenţi la summitul Preşedintelui Macron de la Versailles, a anunţat de asemenea că Liberty Wheels France, deja un client important al topitoriei Dunkerque, a câştigat primul său contract major de când a preluat unitatea de producţie în luna mai 2018.
Din iunie 2019, Liberty Wheels Franţa va furniza producătorului francez specializat în micro-maşini Ligier până la aproximativ 40% din cererea sa anuală de jante din aliaj. Acesta este primul contract câştigat de când Alianţa a achiziţionat unitatea de producţie, care este singurul producător de jante din aluminiu din Franţa. Grupul a implementat încă de atunci un plan de modernizare pentru a îmbunătăţi eficienţa şi productivitatea fabricii. "În primul rând, am plăcerea de a saluta intrarea Liberty Aluminium Dunkerque în portofoliul Alianţei GFG. Scopul nostru este de a face din această unitate de producţie şi din femeile şi bărbaţii cu înaltă calificare care lucrează acolo, piatra de temelie a afacerii noastre industriale din Franţa. Vom colabora cu managementul şi cu personalul local pentru a dezvolta noi produse care să asigure o mai mare valoare adăugată pentru aluminiul produs acolo, susţinând şi creând locuri de muncă de mare valoare (...) Împreună, Liberty Aluminum Dunkerque şi Liberty Wheels Franţa reprezintă lanţul nostru de aprovizionare integrat şi modelul de business în plină acţiune. Ceea ce am reuşit să realizăm este ca un alt producător de maşini francez să fie aprovizionat cu roţi «fabricate în Franţa», realizate din aluminiu în topitoria noastră, de asemenea «fabricată în Franţa»", a declarat Sanjeev Gupta.

Curtea de Conturi a efectuat un control la S.C. Apă Canal S.A. Galaţi la sfârşitul anului trecut şi a constatat că societatea care se ocupă cu gospodărirea resurselor de apă, captarea, tratarea şi distribuţia apei, precum şi colectarea, transportul şi epurarea apelor uzate din Galaţi a fost fraudată de o sumă consistentă de bani în cel mai simplu mod cu putinţă. În anul 2017, Apă Canal S.A. Galaţi a efectuat plata a 1.024.998 lei, pe numele unui furnizor (Fluid Group Hagen SRL) în alt cont decât cel prevăzut în contractul încheiat între cele două părţi. Plata a fost efectuată de către o salariată a societăţii ca urmare a primirii unei solicitări prin email, prin care se comunica schimbarea contului bancar de către societate fără să verifice sau să respecte procedurile operaţionale aferente documentelor de plată.
"Plata s-a efectuat ca urmare a unei solicitări primite pe email, prin care se comunica schimbarea contului bancar al societăţii furnizoare, fără ca această cerere să fie direcţionată către registratura unităţi şi conducerea acesteia, în vederea dispunerii măsurilor legale care se impuneau, precum şi fără a efectua minime verificări, la furnizor sau la unitatea bancară înscrisă în email cu privire la realitatea datelor comunicate", se arată în raportul de control al Curţii de Conturi în care se mai specifică: "Facem precizarea că entitatea, deşi a luat măsura plângerii penale către Inspectoratul de Poliţie a Judeţului Galaţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune şi, respectiv, neglijenţă în serviciu, fiind constituite două dosare penale, totuşi nu s-a îndreptat şi împotriva salariatei care a efectuat, în mod direct, plata nejustificată, în vederea atragerii răspunderii materiale pentru paguba adusă patrimoniului entităţii publice".
Reprezentanţii S.C. Apă Canal S.A. Galaţi nu au dorit să comenteze cele întâmplate atât timp cât cercetarea penală este în curs.

Au venit sărbătorile şi deja zeci de comunicate de presă, de evenimente create pe facebook şi nu numai, anunţă tot atâtea colecte sau fel de fel de mobilizări ale unor asociaţii, organizaţii de partid, instituţii, etc., care şi-au amintit că există oameni sărmani. Despre unele dintre aceste entităţi dornice de a face bine, nu aude nimeni nimic, decât de două ori pe an, cel mult de trei ori, adică de Paşte, de Crăciun şi probabil de 01 iunie. Cum îi apucă pe ei jalea de mila oamenilor sărmani şi simt nevoia să facă tam-tam numai de sărbători! Dar aceste persoane aflate în nevoie nu au ce mânca sau cu ce se îmbrăca tot anul. Nu au niciun sprijin atunci când le este greu primăvara, vara sau toamna. Acum, de sărbători, tăbară toţi pe ei cu zeci de pungi cu de toate.. şi nu spun că nu este o bucurie pentru ei, însă nu cred că nevoile lor se reduc la cadourile cu alimente şi haine primite de sărbători. Toţi aceşti ”aducători de daruri de sărbători” ar trebui să afle întâi de ce familia sau persoana pe care au ales să o ajute acum se află în situaţia asta. Poate că nu are servici? Atunci printre sutele de donatori se găseşte unul să-i ofere un loc de muncă în loc de trei saci cu haine purtate. Au o casă dărăpănată? Hai să mobilizăm donatorii ca în loc de o pungă cu portocale, zahăr, ulei şi bomboane de pom, să doneze contravaloarea produselor şi încet-încet, pe parcursul unui an întreg, poate se adună de un acoperiş. Au copii mulţi? Păi să încercăm să le facem bine lună de lună cu rechizite şi hăinuţe, nu numai de Crăciun. Nu îmi trec mie prin minte în acest moment soluţiile ideale, dar sunt sigură că binefăcătorii de profesie vor găsi metode de întrajutorare care să-i scoată pe sărmani din situaţia în care se află. Aceste donaţii de sărbători nu fac decât să-i menţină în aceeaşi stare. Doi cozonaci şi două pâini aduse de sărăbători nu fac decât să le îndulcească traiul timp de câteva zile, după care revin la viaţa lor chinuită. Pe lângă toate acestea, există şi oameni de bine care ajută aceşti oropsiţi ai sorţii fără să îi ştie nimeni, care susţin familii necăjite tot timpul anului, care îi ”adoptă” (că tot este la modă cuvântul ăsta) şi îi susţin necondiţionat fără a face un titlu de glorie din asta.
Aud întrebări de genul ”nu ştiţi o familie care merită să fie ajutată?”. Cam ce ar trebui să facă acea familie aflată la necaz ca să merite? Să se laude că necazul lor e mai adevărat decât al altora, să se bată cu pumnul în piept că nu sunt şarlatani, că nu trăiesc din pomeni? De aceea, le spun răspicat în special politicienilor care profită de perioada sărbătorilor să ajute amărâţii, că darurile sunt la fel de bine primite şi fără a fi însoţite de poze pe facebook şi anunţate prin comunicate de presă. Dăruind veţi dobândi negreşit mulţumire sufletească şi nu neapărat aplauzele spectatorilor (electoratului)!