Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Astăzi, pe ordinea de zi a Comisiei Juridice din cadrul Parlamentului European figura la punctul 11 şi supunerea la vot a ridicării imunităţii europarlamentarului PSD de Galaţi, Dan Nica. Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale a lui Dan Nica sub acuzaţiile de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Lui Dan Nica, fost ministru al Comunicaţiilor, i se impută faptul că ar fi primit o parte din suma de 20 mililoane de dolari de la Fujitsu Siemens Computers, cu titlu de consultanţă, cu privire la contractul de licenţe Microsoft cu Guvernul, pentru ca acesta să fie încheiat în condiţiile propuse de Fujitsu.

Reamintim că procurorii anticorupţie au cerut aviz pentru urmărirea penală, în dosarul Microsoft-EADS, a nouă foşti miniştri: Gabriel Snadu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Ţicău şi Mihai Tănăsescu. DNA susţine că din cele 54 milioane USD achitate de Guvernul României în baza contractului cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, suma de 20 milioane USD reprezintă comisioane pretinse de persoanele implicate în derularea proiectului din cadrul Guvernului României, din ministerele şi societăţilor implicate. 

Şedinţa de astăzi a Comisiei Juridice a început însă cu precizarea că punctul 11 de pe ordinea de zi, adică ”2014/2227(IMM) Request for the waiver of parliamentary immunity of Dan Nica” a fost anulat la cerea raportorului Marinho E Pinto António, care face pare din Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE). S-ar putea zice că astrele şi ALDE au fost favorabile lui Dan Nica în dosarului Microsoft. 

Pe 6 iunie 2015, va avea loc conferinţa  E-Marketing Hub 2015! Pentru cei interesaţi, îi aşteaptă o zi în care 4 speakeri de elită le vor da detalii despre soluţii inovative şi punctuale de marketing care se diferenţiază prin calitate, abordare strategică şi creativitate, reţele sociale, bloguri şi multe altele. Astfel, de la ora 10.00, la restaurantul Flow, cei prezenţi vor avea de parcurs următoare agendă:

10:30 – 11:00: Soluţii de marketing pentru tineri ambiţioşi şi antreprenori curajoşi - Oana Sav  - COORDONATOR ŞI TRAINER, INSTITUTUL DE MARKETING. 

Oana Sav este coordonator şi trainer pentru Oxford College of Marketing la Institutul de Marketing şi consultant la More Marketing Solutions. Absolvent al programului Chartered PostGraduate, deţine titlul de Chartered Marketer, cea mai înaltă distincţie acordată de Chartered Institute of Marketing (CIM). A lucrat în calitate de expert sau consultant pe proiecte şi campanii pentru branduri româneşti sau internaţionale pe pieţe şi segmente de clienţi din România, Bulgaria, Moldova, Ucraina, Spania, Italia, Marea Britanie şi SUA.

11:10 – 11:40: Soluţii de marketing pentru tineri ambiţioşi şi antreprenori curajoşi - Mihaela Pântea  - BUSINESS COMMUNICATION DESIGNER, EDITOR MARKETING FOCUS

Mihaela Pantea, absolventă de Finanţe-Banci la ASE a ales, în 1993 calea jurnalismului economic şi financiar-bancar unde a evoluat într-o carieră jurnalistică de success la trusturi de presă precum WAZ Medien Holding/România liberă, Realitatea-Caţavencu, Adevărul Holding şi Forbes România.

Începând cu anul 2000, a demarat şi proiecte de comunicare şi relaţii publice, dezvoltate pentru diferite companii romaneşti şi antreprenori români, în paralel cu activitatea de creaţie, coordonare şi implementarea evenimentelor de afaceri. A fost, timp de doi ani, Communication Director la CEC Bank, între 2005-2006

12:10 – 12:40: Social Media Buzz. Our world is shaped by the media? -  Andrei Cismaru - SOCIAL MEDIA MANAGER BITDEFENDER

A facut liceul de electronică deşi nu i-a plăcut niciodată matematica. Îi place să se înconjoare de oameni care sa îl provoace, să scoată cât mai mult din el. Îi plac discuţiile în contradictoriu, bine argumentate. A lucrat în calitate de expert în social media pentru companii precum Mobexpert, Digital Antena Group, iar în prezent coordonează campanii de social media pentru Bitdefender.

12:50 – 13:20: Marketing + Design = Magic - Ionuţ Vlad - GRAPHIC DESIGNER, THECON

Este o persoană deschisă, cu o minte sănătoasă, cu o dorinţă de cunoaştere, cu un temperament balansat, cand incendiar, cand melancolic, dar întotdeauna autentic. Este ceea ce gândeşte, şi niciodată nu gândeşte după tipare, mereu situat undeva în afara cutiei. Acest lucru i-a sporit creativitatea si originalitatea. Pasionat de design de mai bine de 10 ani. La un nivel profesionist practică designul grafic de 4 ani. A fost implicat în diferite proiecte unde elementul de design a avut un rol esenţial, fie el digital sau printat, acesta a ajutat la fixarea ideii in mintea audienţei.

Persoanele interesate se pot înregistra acum pe www.openhub.ro. 

Oamenii de afaceri din Galaţi vor putea participa pe 9 iunie la un eveniment dedicat lor, ce se va desfăşura la Hotel Vega, sala Reuniuni. Seria de evenimente regionale ”Asociaţi în afaceri. Experţii alături de dumneavoastră” propune o dezbatere pe teme de finanţare şi investiţii. Organizatorii şi-au propus să aducă în comunitatea locală de afaceri profesionişti din domeniul finanţării, fiscalităţii şi consultanţei care vor prezenta studii de caz şi vor oferi răspunsuri întrebărilor adresate de participanţi. Participanţii la eveniment reprezintă factorii de decizie - top si middle management - din companiile cu cifra de afaceri mai mare de 500.000 euro din judeţele Galaţi şi Brăila. Printre temele ce urmează a fi dezbătute la eveniment se remarcă ”Finanţarea potrivită afacerii tale” suţinută de Adriana Tiolan - director Grup Retail, Raiffeisen Bank, ”O nouă realitate în universul administrării banilor” cu Mihnea Barbulescu - director Vânzări şi Eduard Inizian - manager Clienţi Institutionali, Erste Asset Management, ”Provocări ale sistemului fiscal actual” prezentată de Ruxandra Tarlescu - senior manager Consultanţă Fiscală PwC Romania, ”Modificările aduse de noul Cod Civil în materie de garanţii reale oferite bancilor” cu Irina Amarghioalei - avocat senior Sălcianu Attorneys at Law şi, nu în ultimul rînd, ”Finanţarea consultanţei în afaceri” prezentată de Daniela Marin - director Program SBS, BERD România. ”Asociaţi în afaceri. Experţii alături de dumneavoastră” aduce o abordare diferită în formatul evenimentelor de afaceri, printr-un set-up atipic - vorbitorii vor sta în rând cu participanţii, eliminând în acest fel orice bariere de comunicare. Participarea este gratuită şi se face pe bază de invitaţie, în limita locurilor disponibile. 

Vineri, 15 Mai 2015 00:00

Apa caldă, agent electoral

Niscai gălăţeni, vreo 300, organizaţi de nişte sindicalişti unşi cu toate alifiile, au ieşit în stradă şi au făcut scandal fix în ziua în care primarul era la Ministerul Energiei să găsească soluţii pentru achiziţionarea cazanului necesar producerii apei noastre calde cea de toate zilele. Simplă coincidenţă, aş putea spune. Dar în acest editorial nu am de gând să analizez ce face sau ce nu face primarul în privinţa rezolvării acestei situaţii, ci am în vedere manevrabilitatea maselor având drept material conductibil apa caldă. În cazul de faţă, cetăţenii supuşi piruetelor dictate de subconştientul sindical se împart în două mase. Una este reprezentată de foştii angajaţi Apaterm, viitori angajaţi Calorgal, iar cea de-a doua este reprezentată de câţiva membri ai unui partid şi câţiva jinduitori după apă caldă. Problema mai grea şi mai mare pentru această parodie de protest nu a prea ştiut nimeni care a fost de fapt. Apatermiştii acuzau că au rămas şomeri. Vaai, ce minciună mincinoasă... În mare parte, adică piloşii de partid şi profesioniştii, vor fi preluaţi de zâna apei calde, Calorgal. Dar de fapt nu desfiinţarea locurile de muncă e motivul de protest, ci faptul că n-are oraşul apă caldă. Hait! Păi ce? De ieri, alaltăieri, nu e agent termic? Până acum le-a fost bine apatermiştilor, se poate concluziona conform regulii de trei simplă, că altfel ar fi protestat demult. Cum nu le-a fost bine? Aţi auzit voi şi ştiaţi că Apaterm putea presta servicii de întreţinere şi reparaţie contra-cost a instalaţiilor şi chiar aveau preţuri foarte bune? De unde să stiţi, că toţi meseriaşii de la Apaterm prestau în regie proprie şi nu în interesul companiei care se zbătea în lipsuri financiare. Dar nici şefii lor nu s-au obosit să facă în aşa fel încât să afle lumea. Nu a existat interesul să se producă bani pentru companie, asta e clar. 

Dar să lăsăm trecutul. Prezentul ne arată că liderii sindicali şi-au amintit de rolul lor în societate cam prea târziu şi cam prea fără credibilitate. Pe asta au pierdut-o în toţi anii în care s-au remarcat prin absenţă şi indiferenţă totală faţă de problemele membrilor de sindicat. Acum se reanimează pentru că ar putea fi interesaţi şi interesanţi pentru partide. Anul acesta este anul marilor răsuciri şi reaşezări politice. Totul trebuie să se rezolve în câteva luni, căci la anul avem alegeri. Opoziţia (încă nu se ştie exact care e aia, căci încă se mai tatonează alianţele) dar şi Puterea preferă să agite spiritele şi, în funcţie de reacţia oamenilor, să ştie cum plusează la negocieri. Au fost prezenţi la protest şi lideraşi precum şi câţiva membri ai unor partide. Nu au ţinut să se remarce, dar se ştie că ei nu fac nimic fără interes politic. La fel şi apatermiştii, care au protestat tot pentru interesul lor propriu, acela de a se remarca de pe poziţii de forţă şi de a arăta că fără ei nu se poate, tot din punct de vedere politic vorbind. Iar dacă am fost prea subtilă în toată această poliloghie, vă spun acum clar şi verde în faţă cine a suflat în vuvuzele: apatermişitii-calorgalişti atârnaţi politic, nişte lideri de sindicat ieşiţi de la naftalină, la care s-au mai adăugat şi câţiva membri ai unor partide. Pe lungul drum al protestului, e drept, s-au mai lipit nişte pensionari şi câţiva şomeri adevăraţi. Gălăţenii neprotestatari ori au joburi, şi deci au şi boilere, ori n-au serviciu, aşadar, degeaba ar avea apă caldă, că oricum nu au cu ce o plăti. Restul e doar politică. 

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, a prezentat, într-o conferinţă de presă, Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară, aprobat în ultima sedinţă de guvern, al cărui obiectivul principal este de a înregistra gratuit toate imobilele, respectiv toate terenurile şi clădirile din România, inclusiv apartamentele, în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară. 

"Primul lucru care trebuie subliniat, când vorbim despre cadastru şi carte funciară, este legat de valorificarea proprietăţilor din România. Orice proprietate este un capital potenţial, aflat la dispoziţia proprietarului sau a posesorului, iar ceea ce este cel mai important este că acest capital poate fi pus în valoare doar prin intabularea dreptului de proprietate din cartea funciară. O proprietate fără cadastru este un fel de bun care nu poate fi folosit de către proprietar. De ce este importantă înscrierea sistematică a proprietăţilor în cadastru şi în cartea funciară? Pentru că proprietăţile imobiliare, de regulă, reprezintă mai mult de jumătate din avuţia unei naţiuni, iar în lipsa cadastrului, această avuţie nu poate fi valorificată, practic sunt nişte hârtii fără valoare pe mâna proprietarului”, a declarat Liviu Dragnea, care a mai precizat că toate acestea vor fi gratuite pentru beneficiari, persoane fizice sau juridice, inclusiv instituţii publice. 

Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară va genera cel puţin 5.600 de locuri de muncă. 600 posturi vor fi implementate suplimentar în cadrul Agenţiei Naţionale de Cadastru, în special în filialele judeţene, iar peste 5.000 de locuri de muncă se vor înfiinţa la nivelul firmelor care vor câştiga licitaţiile pentru realizarea măsurătorilor cadastrale, precum şi locuri de muncă în plus la birourile notariale şi la alte instituţii implicate. 

 

Galaţiul, „prins” în prima etapă a programului

 

Din cele 40 de milioane de imobile estimate a fi în România, doar circa 7,4 milioane sunt înregistrate în evidenţele de cadastru şi carte funciară, ceea ce reprezintă puţin peste 18% din total. Jumătate dintre acestea, circa 3,6 milioane, se află în mediul urban, iar diferenţa în mediul rural. 

În prezent, doar 7 unităţi administrativ teritoriale din România au cadastru finalizat integral, cadastru general şi cărţi funciare deschise pentru toate proprietăţile. În 2015 este vizată demararea procesului de înregistrare sistematică a proprietăţilor în 147 de unităţi administrativ teritoriale, cu o sumă alocată de 158 de milioane de lei, printre judeţele nominalizate în această primă etapă fiind şi Galaţiul.

Printre beneficiile generale ale acestui program se poate enumera posibilitatea comasării terenurilor, înregistrarea domeniului public şi privat al fiecărei unităţi administrativ teritoriale, precum şi a statului român, eliberarea certificatelor de moştenitor, finalizarea procesului de restituire a imobilelor la nivelul fiecărei localităţi, precum şi înregistrarea imobilelor deţinute fără acte, de posesori, dar mai ales realizarea gratuită a planului cadastral pentru fiecare proprietate, reducerea termenelor pentru cererile de carte funciară şi plan cadastral, diminuarea costurilor tranzacţiilor imobiliare, precum şi actualizarea registrelor de evidenţă ale primăriilor.

Asociaţia Pescarilor Sportivi Feroviari şi Prietenii ”Valuri de crap” şi-a propus promovarea pescuitului recreativ în rândul copiilor prin organizarea unui concurs de pescuit pentru cei mici. ”Dorim ca acest concurs să nu fie stresant pentru participanţi, din pasiunea pe care o au părinţii/însoţitorii lor. Ca orice cadou, trebuie să fie o bucurie pentru cei care îl primesc, nu un lucru forţat, care poate fi marcant pentru restul vieţii. Lăsăm la latitudinea părinţilor/însoţitorilor respectarea acestui deziderat. Am ales denumirea „Peştişorul de aur” pentru concurs întrucât regula va fi aceeaşi ca în poveste: prinde şi eliberează”, au declarat organizatorii de la Asociaţia Pescarilor Sportivi Feroviari şi Prietenii ”Valuri de crap”, care au gândit acest concurs ca fiind un cadou oferit micilor pescari de Ziua Copilului. 

Înscrierea la concurs se face în limita celor 70 de locuri alocate. Concursul se adresează copiilor din clasele I-IV, vârsta maximă pentru a putea participa fiind de 11 ani, iar fiecare participant va fi obligatoriu însoţit de catre un părinte sau însoţitor. Ţinând cont de anotimp şi de protecţia care trebuie asigurată participanţilor, însoţitorii trebuie să asigure mijloace de protecţie (umbrele) şi echipament adecvat mediului de desfăşurare. Concursul se va desfăşura pe pârâul Chineja, în dreptul staţiei de cale ferată din Localitatea Tuluceşti, pe data de 1 Iunie 2015, iar durata concursului este de 2 ore din momentul în care fiecare participant a ocupat locul în stand. Fiecare participant va avea din dotare proprie o găleată cu apă în care vor fi păstraţi peştii până la măsurarea de către arbitri, după care vor fi eliberaţi. Periodic, arbitrii se vor deplasa la fiecare participant pentru măsurarea „capturilor” şi eliberarea lor.

Galaţiul se află într-un moment critic. Neputinţa cetăţenilor a ajuns la un nivel periculos. Situaţia noastră, a oraşului, a judeţului, e din ce în ce mai jalnică. Oamenii se plâng mai mult ca niciodată. Se plâng şi îmi par a fi atât de obosiţi de starea în care se află, încât nu le-a mai rămas decât datul din gură. Nu mai au putere de fapte. Starea trenează de câţiva ani buni, dar acum a ajuns la extrem. Străzile sunt distruse şi asta înseamnă că distrug maşinile. Maşinile pe care foarte mulţi le-au cumpărat în rate şi le întreţin cu greu. Din februarie până acum mai bine de jumătate din oraş nu a avut căldură, în curând tot cam acelaşi procent de populaţie va rămâne fără apă rece. De-a valma, rău platnici cu bun platnici... Apartamentele sunt pline de umezeală de la încălzirea cu radiatoare... hainele, mobila, tot. Au ajuns unii gălăţeni să prefere să-şi petreacă timpul la muncă decât în frigul şi umezeala de acasă. Dar nici acolo nu e treaba prea bună. La joburi, dacă le au, e şi acolo din ce în ce mai greu. Salarii cu întârziere, locuri de muncă spre deloc. Cum să nu fie aşa într-un oraş mort, în care banul nu se învârte căci nu sunt lichidităţi, nu e turism, nu mai e industrie, iar micile afaceri abia se târăsc, răpuse de taxe, de lipsă de clienţi, de preţuri mari? De sărăcie, într-un cuvânt. 

Ieşind din oraş spre zona rurală, nu mai vezi decât obidă. Copacii, ploaia, ţăranii, câmpurile respiră obidă. E jale şi la sat. Ar trebui să scriu un editorial-fluviu ca să pot descrie toate neajunsurile şi necazurile de zi cu zi. Uite aşa, singura gură de oxigen, singurul loc unde-şi strigă neputinţa a ajuns să fie lumea virtuală. Dar acolo îi pasc pe amărâţii de gălăţeni pericole mai mari decât în realitate. Acolo li se spală sistematic creierele obosite de amarul zilnic. Partidele şi „serviciile” au început discret manipularea. Postacii sunt din ce în ce mai activi şi mai inventivi, astfel încât sunt greu de mirosit. Manipularea poporului în virtual a ajuns deja o artă de mare fineţe şi ce mă uimeşte este că puţini îşi dau seama de ceea ce li se întâmplă. Se lasă sleiţi de voinţa de a face ceva cu oraşul ăsta în lumea reală. Au gura mare doar în spatele unui ecran şi al unei tastaturi. Poate şi din cauza asta am devenit un popor înrăit, mărginit în gândire, care, obosit de grijile din viaţa de zi cu zi, muşcă orice momeală şi orice idee aruncată în virtual şi care îi satisface nevoia de a înjura pe cineva, pe oricine. Nu mai stau să judece cine, ce, de ce. Am auzit gălăţeni, şi nu unul, înjurându-l pe Bacalbaşa pentru că nu au caldură şi destui înjurându-l pe primarul Stan că drumurile din judeţ sunt praf şi că nu dă drumul la grădina zoologică. Oameni tineri spun asta. Aici s-a ajuns pentru că nimeni nu se mai oboseşte să analizeze informaţia, să o cearnă şi chiar să verifice ce zic alţii. Cred tot, la prima mână, înghit tot pe nemestecate. E cumplit pentru viitorul nostru această stare de dispreţ disimulat şi de lenevie a minţii. E drept că e motivată de necazurile zilnice, dar ne va trage şi mai mult în jos dacă nu încercăm să căscăm ochii. La anul sunt alegeri. Nu e o soluţie. Pleacă ai lor, vin ai lor, dar noi ce facem? Aşteptăm încă o tură de politicieni cu promisiuni şi replici de genul "nu pot să fac peste noapte ce nu s-a facut în ultimii 20 de ani". Dacă e aşa, atunci ne merităm soarta. Putem face chiar şi un grup de iniţiativă pe facebook cu numele "Veşnic nemulţumiţi, comentăm dar stăm pitiţi"... sau mai bine facem un grup de revigorare a Galaţiului, "Idei geniale de la cetăţeni pentru politicieni". Cred că e timpul să facem ceva, că pe baza lor, a politicienilor, vom ajunge cu sărăcia sub nivelul mării.

Miercuri, 18 Martie 2015 00:00

Podul, tunelul şi 15 ani de abureală

La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Transporturilor, Ioan Rus, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, preşedintele interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, şi primarul Galaţiului, Marius Stan, s-au întâlnit la Brăila pentru a decide ce se va introduce în Master Planul de Transport: tunelul gălăţenilor sau podul brăilenilor. S-a ales ceea ce se tot alege de prin 1999 încoace, adică podul peste Dunăre. De aici a început isteria brăilenilor de a se umfla în pene că ”i-au ars” pe gălăţeni cu tot cu tunelul lor. Dar nici primarul nostru nu s-a lăsat mai prejos şi a ieşit, luni, în conferinţă de presă, vărsându-şi năduful pe parlamentarii locali care n-ar fi pus umărul la propăşirea oraşului. Aşa s-a reaprins scânteia polemicilor pe tema asta. Îmi pare rău, însă, că peste toţi politicienii şi jurnaliştii cu vechime parcă s-a aşternut noaptea minţilor, căci nimeni nu mai pomeneşte de istoricul acestui pod şi toţi tratează acest subiect de parcă au descoperit apa caldă şi rotunjimea roţii abia ieri... Prosteala şi chiorala populaţiei cu podul peste Dunăre eu o ştiu de când am intrat în presă (1999) şi în fiecare an electoral este scoasă din ţiplă ba de politicienii din Galaţi, ba de cei din Brăila. În 1999, autorităţile publice din Galaţi, Brăila şi Tulcea au devenit partenere în cadrul Asociaţiei Pro-Sit şi în Consorţiul Regional de Investiţii şi puneau la cale, în frunte cu ministrul Transporturilor de atunci, Traian Băsescu, aprobarea proiectului podului întocmit la iniţiativa brăilenilor, pentru care se promitea alocarea a 1,5 miliarde de dolari. S-a reluat subiectul în 2001, când Miron Mitrea, ministrul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, a anunţat că o firmă japoneză de consultanţă, Japan Consulting Institute, a finalizat un studiu de fezabilitate privind realizarea podului de peste Dunăre. Se susţinea că documentul a fost transmis Băncii Europene pentru Investiţii, în vederea atragerii finanţării proiectului care prevedea un pod rutier de tip suspendat, cu patru benzi de circulaţie, câte două pe sens, iar începerea construcţiei podului era prevăzută pentru 2003, cu o durată de şase ani. A mai trecut un an şi Miron Mitrea venea din nou la Brăila cu alţi japonezi, de la firma \"Itochu Corporation\". Dar ce făcură brăilenii şi gălăţenii la vremea respectivă? S-au luat la ceartă că podul nu a fost gândit şi cu cu cale ferată. Şi uite aşa a venit şi anul 2003, când s-a promis solemn că podul va fi gata în maximum 5 ani, căci 13 firme studiaseră proiectul iar patru dintre ele depuseseră scrisori de intenţie. Era vorba de Athena SA şi Panteniki (două firme din Grecia), Aston Group din Israel şi FCC Construction din Spania. Prin 2011 au apărut nişte chinezi care făceau şi ei podul. Ofertele şi promisiunile au continuat până în ziua de astăzi, când, datorită internetului, subiectul a intrat în dezbaterea populaţiei mai abitir ca până acum, spurcând administraţia gălăţeană că nu şi-a făcut treaba. Părerea mea este că şi dacă şi-o făcea, tot degeaba era. Totuşi, ca să nu fiu pesimistul de serviciu, dacă se va trece la fapte cu podul de la  Brăila, ar fi de bine şi pentru Galaţi, dacă ştim să gestionăm situaţia în favoarea noastră, iar principala greşeală a primarului nostru este că în loc să arunce motanul în curtea parlamentarilor, mai bine venea cu alternative şi, pe principiul ”dacă viaţa îţi oferă lămâi, tu fă o limonadă”, ieşea într-o conferinţă în care ne prezenta cum poate fructifica în favoarea noastră podul vecinilor. 

Na, că aşa ne trebuie dacă suntem comozi! Gălăţeanul bun platnic la asociaţie a ajuns bataia de joc a două societăţi şi a politicienilor care până acum au tot trăit pe spatele proştilor de gălăţeni şi care, după ce au prosperat ca şobolanul pe siloz timp de 25 de ani, nu mai au ce fura şi tot în boul care trage şi plăteşte la zi dă cu parul. Acum a început războiul lichidatorilor celor două societăţi care ne dau agent termic şi care, ca orice lichidatori, trebuie să-şi facă treaba şi să lichideze. Aşa se face că, de luni dimineaţă, 90% din blocuri nu mai au căldură. De ce nu s-au recuperat datoriile timp de atăta amar de vreme de la asociaţii... nu se ştie. Dar ce mai încolo şi încoace, asociaţiile de locatari/proprietari sunt stat în stat şi nimeni nu le face nimic. Dacă mergi la 5 asociaţii diferite, vei vedea pe listele de plată preţuri diferite, moduri de calcul diferite, aplicări de penalităţi diferite etc. Au făcut ce au vrut cu banii noştri, i-au împărţit cum au vrut când au făcut plăţile, au delapidat şi au plecat în ţări străine şi nimeni nu i-a mai adus înapoi sau chiar au murit. Miliarde de lei dispărute şi nerecuperate. Şi uite aşa, ba Electrocentrale, ba Apaterm, ba asociaţiile au multe datorii de adunat şi de aceea s-a ajuns ca în luna februarie, cu -7 grade la primele ore ale dimineţii, aproape tot oraşul să rămână fără căldură. Şi dacă te duci la asociaţie şi întrebi, ţi se răspunde că e ordin de sus, să se taie la toată lumea, cu excepţia şcolilor şi grădiniţelor. De sus înseamnă Apaterm, societate care se gândeşte să dea un comunicat de presă luni noaptea, la ora 01.30 că de faptul nu e vina lor, ci a Electrocentrale. Dragi reprezentanţi ai Apaterm, încă de luni dimineaţă s-a oprit furnizarea căldurii (aia încălzită la soare) la circa 90% din oraş, restul de 10% reprezentând blocuri aflate pe aceeaşi ţeavă cu şcoli sau gradiniţe. Pe cine prostiţi voi? Probabil se va veni cu un comunicat în care se va spune ca au fost tăiate asociaţiile care au datorii. Şi de ce nu aţi anunţat? Şi de ce au datorii? Cine le-a permis să aibă? De ce să sufere tot blocul pentru că din 15 sau 20 de apartamente doar 2 sau 3 au datorii semnificative? La mine la scara nu sunt datorii istorice, pe ici pe colo câte un locatar plăteşte la 2 luni o dată, şi totuşi nu avem căldură. Deci haaaai cu gloata, să tăiem tot! Să-i învăţăm minte!
Dar tot necazul nu este doar din cauza datoriilor, ci este treabă urât mirositoare cât se poate de politică şi are rădăcini în vechea gardă politică, căci erau Nicolae şi Ciumacenco atunci când s-a hotărât ca Apaterm să intre în procedură de insolvenţă, tot ei erau şi când s-a făcut pe dracu în patru pe la Bucureşti ca să rămână Apaterm în reorganizare şi să nu înceapă direct falimentul. Astfel efectul de domino a lovit în Electrocentrale. Apoi povestea a fost preluată de actualii edili, care nu au ştiut s-o gestioneze, deşi pe lângă alte neajunsuri e unul maaare şi important: o mare masă electorală de manevră pe care nu o foloseşte nimeni. Ba dimpotrivă. Şi-au pus-o în cap. Lumea crede ce află de la asociaţie, iar ăia nu fac decât să arunce vina ba pe Apaterm, ba pe Primărie, iar ceilaţi dau vina pe Electrocentrale. Cine ne va scoate din acest cerc vicios, nu se ştie. Poate primarul se va erija în salvatorul celor care sunt cu plăţile la zi, Calorgal va ieşi precum pasărea Phoenix din cenusa Apaterm, iar Electrocentrale ca reuşi poate să mai stoarcă puţină milă de la furnizorul de gaz.
Şi uite aşa murim de frig cu datoriile plătite şi cu speranţa că va veni primăvara mai repede. Şi chiar când să închei acest editorial, mi-am dat seama că ştiu omul care ne poate ajuta să ieşim din iarnă. Dom\' prefeeeeect! Domnule Otrocol, băgaţi-le încă o data minţile în cap, aşa cum aţi făcut la şedinţa Consiliului Local cu bugetu\', că stau în frig mii de oameni care sunt cu plata la zi, din cauza unor nemernici care... unii au furat, alţii au înşelat şi alţii într-adevăr nu au plătit pentru că li s-a permis să nu plătească!

Brăila are ditamai portul de ambarcaţiuni. Faleza Tulcei e plină de zeci de pontoane. Aproape tot aşa de multe pontoane erau şi înainte de '89. Pentru că aşa arată o faleză vie, unde turiştii, dar şi localnicii vin să se bucure de momente de relaxare pe malul Dunării. Unde vapoare, mai mici sau mai mari, pleacă sau vin pentru că au unde acosta. Avem şi noi faleză, unde a mai apărut un ponton. Vaaaai, vai ce tărăboi! O duzină de persoane care susţin că vor binele oraşului, al comunităţii etc., s-au isterizat la apariţia pontonului. Poate pentru că nu au prins ei sau ai lor un loc în faţă. Altfel nu-mi explic. Căci noul ponton este amplasat fix în buricul falezei.
Extrapolând brusc, dar motivat, îmi amintesc faptul că ani în urmă se râdea copios de propunerea apărută, nu mai ştiu de unde, ca Galaţiul să aibă şi "veleităţi" turistice. Se spunea: Ce să viziteze turiştii? Combinatul şi şantierul? Cum ce să viziteze? În primul rând avem Dunărea. Dumnezeu a dat Galaţiului, dar nu i-a băgat şi în traistă! Şi de aici mă întorc la oile noastre. Cum să ne dezvoltăm, când politruci şi voitori de bine ai oraşului se isterizează la apariţia unui ponton. Ba eu zic: nu unul, ci zece! Că aşa se creează mediul concurenţial care poate determina ca serviciile şi produsele oferite să fie mai bune, mai frumoase, mai calitative. Că aşa vin banii şi locurile de muncă. Faleza e lungă, e loc pentru toată lumea. E chiar cea mai lungă de pe tot parcursul Dunării. Să tot ai loc să laşi să privească apa şi omul care se plimbă pe faleză. Să faci şi ditamai portul de ambarcaţiuni, să laşi şi ceva pontoane... Dar dacă noi linşăm pe oricine aduce un plus oraşului ăsta, atunci cum credeţi că ne vom dezvolta?
Tare refractari la nou şi uşor influenţabili mai sunt gălăţenii. Tare uşor e să gândeşti aproape: ba să nu vină nimeni! Eventual să vină pe faleză nişte PET-uri şi vreo două buturugi pe care să ne aşezăm, cu capul în mâini, şi să ne plângem de sărăcie şi de lipsa investitorilor. Cum să vină şi de ce? Ca să-i luăm noi la întrebări: "Băi dubioşilor! Sunteţi proşti de aţi venit să faceţi ceva şi la noi? Şi de unde, fă, aveţi banii? Cum îndrăzniţi să vă aşezaţi pontoanele, vapoarele, bărcile voastre scumpe pe faleza noastră? Nu vrem banii voştri! Nouă ne ajung cele două-trei vapoare-restaurant care abia plutesc şi au pretenţii de «specific pescăresc»!".
N-ar fi rău să începem să gândim pe termen lung, n-ar fi rău să ne aliniem timpurilor, ţărilor civilizate şi Europei. Cât vom mai rămâne ancoraţi în trecut, gândind scurt şi repede...
De altfel vrem să avem un oraş nou, bogat, deştept şi devreme acasă. Dar cum putem face asta? Lăsând la o parte frustările altora, manipulările ieftine, gândind cu viziune şi luciditate. Putem veghea ca lucrurile să fie făcute bine, cu responsabilitate şi mai ales fără exagerare. Asta putem face fără a pune piedică dezvoltării şi iniţiativelor, fie ele private sau publice!

Pagina 18 din 18