Toate părerile pro sau contra organizării referendumului sunt tardive. S-a decis şi cale de întoarcere nu mai e. De acum încolo, toate articolele despre referendum sunt doar încercări de a influenţa electoratul să meargă sau nu la vot. Atât. Opoziţia a început să se dea cu capul de facebook şi a tocmit influencerii ca să bată monedă pe orice subiect care să le inducă oamenilor suficientă lehamite încât să nu se ducă la urne. Ce înseamnă asta? Că banii alocaţi pentru acest scrutin vor fi irosiţi degeaba de două ori. O dată de cei care organizează, a doua oară de cei care nu se duc la vot. Deranjant este faptul că opoziţia, deşi se dă cinstită ca o fată mare, a uitat când blestema poporul că PSD-ul a câştigat alegerile pentru că nu s-a dus electoratul la vot. Ce face acum opoziţia? Incită la neprezentare. Păi dragilor, ori sunteţi consecvenţi şi îndemnaţi de fiecare dată către exercitarea dreptului de vot, ori nu, că altfel vă cam daţi cu dreapta în stânga. ”Măi dragă” popor votant, nu ai fost tu scuipat că n-ai fost la vot la alegerile locale de aceleaşi voci care acum strigă să nu vă duceţi la urne că doar căsătoria între un bărbat şi o femeie e stipulată deja în codul civil? Ce rost are?! Păi să explic ce rost are. Codul civil poate fi modificat oricând printr-o simplă ordonaţă de urgenţă, pe când constituţia nu poate fi modificată decât prin referendum. Nu-i aşa că iar v-au manipulat şi v-au băgat asta sub nas cu speranţa că poate veţi gândi: ”Nu mă duc să pun ştampila deşi sunt pro-familie tradiţională pentru că oricum există o lege care prevede asta”. Şi uite aşa pendulează electoratul după cum îi dictează cel care stăpâneşte mai bine arta manipulării. Cât despre revolta multora cu privire la banii alocaţi pentru organizarea referendumului, aş întreba: se aştepta cineva să fie pro bono? Sunt total de acord că sunt munţi de bani cheltuiţi pentru asta, însă despre acest referendum se discută de ceva timp şi nu am văzut pe nimeni să iasă în stradă, să se bată cu jandarmii şi să strige ”NU cheltuirii milioanelor de euro pentru referendum”. Aşa că, lăsaţi manipulatorii, gândiţi cu mintea voastră şi ieşiţi la vot indiferent de opţiunea voastră. Că puneţi ştampila pe da sau nu, alegerea fiecăruia trebuie respectată. Cel mai mult contează să mergeţi la urne!

Unul dintre cele mai tranzitate drumuri naţionale din Galaţi şi cu cele mai multe probleme, DN 24 D Tuluceşti-Cuca-Bârlad, intră într-un amplu proces de asflatare, de fapt toate şoselele naţionale din judeţul Galaţi, astfel încât toţi cei 287 km de drumuri naţionale din judeţul nostru să fie în întregime reabilitate. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi, Costel Fotea, împreună cu directorul general al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Iaşi, Ovidiu Mugurel Laicu, în cadrul unei conferinţe de presă, ocazie cu care cei doi oficiali au anunţat că luni, 27 august 2018, s-a dat ordinul pentru începerea lucrărilor de asfaltare pe DN 26, de la ieşirea din Galaţi către comuna Vânători, pe segmentul cuprins între Tuluceşti şi Frumuşiţa, precum şi pe DN 24 D, în zona Tuluceşti - Herghelia de Cai. Aceste două lucrări însumează 18 km, la acestea adăugându-se încă 100 de km de drumuri naţionale asfaltate. Astfel, până la sfârşitul anului, vor asfaltaţi 118 km de drumuri naţionale, lucrări ce vor fi efectuate pe porţiuni, pe toate drumurile naţionale din judeţul Galaţi, adică DN 26 Galaţi-Vama Oancea, DN 24 D Tuluceşti-Bârlad, DN 25 Galaţi-Tecuci, DN 25 A Hanu Conachi-limita cu judeţul Vrancea, şi DN 2 B Galaţi-Vama Giurgiuleşti. Investiţiile se ridică la aproximativ 35 milioane de lei, bani asiguraţi de Guvernul României prin Ministerul Transporturilor.
“E o zi mai deosebită pentru judeţul Galaţi pentru că vorbim despre proiecte de interes judeţean şi naţional, deoarece vorbim de drumuri care nu sunt tranzitate doar de gălăţeni. Sunt proiecte la care lucrăm şi ne sfătuim de vreo doi ani, s-a depus mult efort pentru căutarea sursei de finanţare, pentru realizarea de proiecte, procedura de achiziţie este şi ea foarte greoaie”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea. Acesta a mai adăugat că firmele care au fost desemnate să efectueze lucrările au dat asigurări că până la sfârşitul acestui an vor finaliza lucrările pe toţi cei 118 km. ”Dacă cele două firme (n.r. - Tancrad SRL şi Lemacons SRL, ambele din Galaţi) reuşesc să se mobilizeze şi vor finaliza lucrările până la finele lui 2018, ar face ca toate drumurile naţionale din judeţ să fie asfaltate. Până acum, anual s-au alocat fonduri doar pentru asfaltarea a 10-12 kilometri, dar niciodată pentru asfaltarea a 120 de km. Noi am încercat să facem conexiunea între drumuri judeţene şi drumuri naţionale astfel încât la proiectele pe care le avem în derulare sau în plan să avem conexiune cu drumuri decente pe care să se poată ciurcula, că degeaba facem noi drumuri judeţene moderne şi ieşi pe DN 24 care ştiţi în ce stadiu este”, a declarat preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea.

Universitatea Dunărea de Jos Galaţi va moderniza şi reabilita stadionul Portul Roşu în următorii doi ani, astfel încât baza sportivă să fie din nou un loc în care sportivii să aibă condiţii decente pentru antrenamente, dar şi pentru desfăşurarea unor competiţii.
Lucrările de reabilitare vizează refacerea suprafeţei de joc, gazon, instalaţie de irigare a gazonului, nocturnă, dar se va investi şi în tribune, vestiare, dotări, echipamente, etc. Sumele investite se vor ridica la aproximativ 3 milioane de euro, pe care Universitatea încearcă să le obţină prin intermediul unui proiect cu finanţare europeană, acum derulându-se etapa în care sunt făcute demersurile pentru obţinerea tuturor avizelor legale necesare desfăşurării lucrărilor. ”Avem depuse în vederea evaluării două proiecte europene de amploare, iar reabilitarea Stadionului Portul Roşu face parte dintr-unul din aceste proiecte care se ridică, în total, la 6,7 milioane de euro. O parte din aceşti bani sunt destinaţi dotărilor pentru laboratoarele Universităţii, iar 3 milioane de euro vor fi alocaţi reabilitării stadionului”, ne-a declarat prorectorul Universtităţii Dunărea de Jos, Cezar Bichescu. Întrebat ce se va întâmpla dacă Universitatea nu va obţine finanţare europeană pentru acest obiectiv, Cezar Bichescu ne-a spus că investiţiile vor fi făcute oricum, ori din venituri proprii ale instituţiei, ori cu finanţare de la bugetul de stat, ori ambele variante cumulate şi se speră ca în doi ani de zile lucrările de reabilitare să fie finalizate în totalitate.
De altfel, în vara anului trecut, Universitatea şi-a înfiinţat propria echipă de fotbal ACS Universitatea Dunărea de Jos în dorinţa de a continua tradiţia fostului Club Sportiv Universitar (CSU) Galaţi, club de fotbal care în 1976 a jucat finala Cupei României cu Steaua şi participantă în cupele europene. Echipa CSU Galaţi a fost desfiinţată în 1982, când a fuzionat cu FC Dunărea Galaţi, rezultând echipa Dunărea CSU.
Stadionul Portul Roşu este în administrarea instituţiei universitare gălăţene din anii '90, iar din anul 2005 a intrat cu acte în proprietatea Universităţii.

Banii vor fi folosiţi pentru a se putea instala dezinfectoare individuale la toate gospodăriile populaţiei din judeţul Galaţi care deţin efective de porci, dar şi pentru substanţele necesare efectuării operaţiunilor de dezinfectare

Şedinţă extraordinară a Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi pentru a aloca în regim de urgenţă sume importante din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia administraţiei judeţene, în vederea combaterii Pestei Porcine Africane (PPA) în judeţul nostru. Pentru a putea instala dezinfectoare individuale la toate gospodăriile populaţiei care deţin efective de porci, dar şi pentru substanţele necesare efectuării operaţiunilor de dezinfectare, timp de 45 de zile, a fost alocată suma de 939.860 de lei care va fi împărţită pentru 63 de localităţi din judeţul Galaţi.
În plus, a fost alocată suma de 200.000 lei din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Consiliul Judeţean Galaţi către comuna Suceveni în vederea combaterii Pestei Porcine Africane, binecunoscut fiind faptul că în această localitatea au fost înregistrate focare de PPA, iar autorităţile este nevoită să ia măsurile impuse de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, conform cărora este necesară ducerea la îndeplinire a unui planului de măsuri pe o perioadă de 60 de zile.
Deşi consilierii judeţeni au întrebat la ce sumă se va ridica valoarea despăgubirilor ce urmează a fi acordate persoanelor cărora li s-au luat porcii din curte pentru a fi asomaţi, preşedintele CJ Galaţi, Costel Fotea a explicat că în atribuţiunile Consiliului Judeţean revine sarcina de a asigura fondurile necesare pentru întreaga operaţiune de dezinfectare, iar acordarea despăgubirilor ţine de ministerul resort.

Două familii din Galaţi, nici n-au apucat să plece în concediu, că vacanţa mult aşteptată nu a adus decât nervi şi supărare chiar înainte de a începe. Gălăţenii s-au dus la agenţia de turism Christian Tour pe data de 14 iulie 2018 cu speranţa de a găsi bilete la mare pentru perioada 23 iulie - 27 iulie 2018. Este adevărat că în plin sezon este destul de dificil să găseşti locuri aşa, din scurt, însă aparent oamenii au crezut că sunt norocoşi. Agenţia de turism care are punct de lucru şi în Galaţi, le-a dat asigurări că se rezolvă exact în condiţiile dorite de ei, ba mai mult de atât, au semnat contractul, au plătit integral (1.989 lei/sejur/familie) pe făctură fiind specificat în mod clar hotelul la care vor fi cazaţi, perioada şi tipul de cameră. Numai că, una dintre familii, având un bebeluş de 10 luni, s-a gândit că nu ar fi rău să se asigure că totul e în regulă şi au sunat la hotel pentru a se asigura că rezervările sunt făcute. Surpriza a fost de proporţii când li s-a răspuns că nu există nicio rezervare pe numele lor făcută de curând, lucru care de altel ar fi aproape imposibil în condiţiile în care ei nu mai au camere libere demult. Şi de aici a început coşmarul. ”Ni s-a spus nonşalant că nu mai sunt camere şi că agenţia ne returnează banii înapoi. Dar noi nu vrem banii înapoi, noi vrem vacanţa nostră, mai ales că noi (n.r. - ambele familii) suntem într-o situaţie aparte. Unul dintre noi este cadru MAI, iar celălat este personal civil în contract cu MApN. După achiziţionarea sejurului am raportat unităţilor militare locaţia în care ne vom deplasa şi perioada părăsirii garnizoanelor, iar noi trebuie să respectăm ce am raportat anterior. Nu ne putem răzgândi peste noapte. Am plătit împreună aproape 4.000 de lei. Nu sunt puţini bani. Ceea ce face această agenţie de turism este o bătaie de joc. Noi nu vrem decât vacanţa noastră, iar ei insistă să ne luăm banii sau să acceptăm o cazare echivalentă, dar în luna septembrie. Noi nu putem să ne luăm concediu sau să-l amânăm după bunul lor plac. Ne felicităm că am avut inspiraţia să sunăm la hotel pentru că altfel stăteam cu bebeluşul prin faţa hotelului şi cu vacanţa total ratată. Am făcut recamaţie şi la Protecţia Consumatorului, încă nu avem un răspuns şi ne dorim să fie luate măsuri ca să nu mai păţească şi alţii ca noi”, ne-a spus unul din gălăţenii păcăliţi de agenţia de turism.

Contactată telefonic, purtătoarea de cuvânt a agenţiei de turism Christian Tour, Raluca Hatmanu, a încercat să găsească scuze şi chiar să paseze vina spre clienţi explicând că trebuie să fim toţi conştienţi că în plin sezon e de la sine înţeles că sunt foarte greu de găsit camere în aşa scurt timp. De altfel, susţine aceasta, clienţii au fost informaţi verbal că li se va confirma rezervarea în 48 de ore de la încheierea contractului, deşi aceştia spun că nu i-a informat nimeni despre aşa ceva şi că totul s-a rezolvat pe loc. La întrebarea reporterilor noştri de ce a fost încheiat contractul şi li s-a tăiat factura (vezi facsimil) şi s-au încasat banii integral, calculaţi până la ultimul leu, iar pe factură s-a specificat hotelul, camera şi perioada, dacă nu exista confirmarea, reprezentanta agenţiei de turism nu a avut un răspuns clar, spunând doar că aşa se procedează peste tot. De asemenea, aceasta a rămas să consulte clauzele contractuale şi să reia discuţia cu reporterii noştri, însă nu a mai răspuns la telefon. Rămâne ca organele de control la care au făcut sesizări gălăţenii noştri să stabilească dacă ce a făcut agenţia de turism jucându-se cu vacanţa clienţilor este ilegal sau la limita legii, însă cu siguranţă este imoral să le dai speranţe, să le iei banii integral şi să le promiţi marea cu sarea în condiţiile în care nu ai siguranţa că poţi oferi ceea ce îşi doresc clienţii.

Bazinul Olimpic din Galaţi a ajuns o ruină, după ce încă din 2009 oficialităţile tot încearcă să-l reconstruiască, ar putea avea o nouă şansă dacă Primăria Galaţi şi Consiliul Judeţean Galaţi reuşesc să-şi dea mâna pentru a include acest obiectiv pe lista de investiţii a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi a declarat că deja au fost identificate trei variante de surse de finanţare. Dacă se va ajunge la un consens cu Primăria Galaţi pentru a prelua Bazinul Olimpic, prima şi cea mai viabilă variantă este cea prin care lucrările să fie finaţate de către CNI, iar celelalte variante ar fi, finanţarea de la bugetul judeţului sau un parteneriat public-privat.
”Sunt trei variante de a finanţa lucrările la acel bazin. Este vorba despre un program al Ministerului Dezvoltării prin Compania Naţională de Investiţii cu bani de la bugetul de stat, cu bani de la bugetul Consiliului Judeţean sau printr-un parteneriat public-privat, dar la această variantă nu o luăm în calcul, dar primele două variante - cu finanţare de la bugetul Ministerului Dezvolării şi cu bani de la bugetul Consiliului Judeţean, cred că putem să facem bazinul”, a declarat Costel Fotea.
Reamintim că Bazinul Olimpic a fost inaugurat în anul 1970, iar după 25 de ani a fost închis.

Ştirea ”pe surse” a fost publicată de către agenţia de presă Reuters în aceeaşi zi în care Comisia Europeană a publicat o serie de documente esenţiale pentru procedura de achiziţie a Ilva de către ArcelorMittal care este condiţionată de vânzarea a mai multor active printre care şi combinatul siderurgic gălăţean.

Procedura de achiziţie de către ArcelorMittal a oţelăriei Ilva din Italia, aprobată de Comisia Europeană (CE), continuă în ritm alert. Pe data de 21 iunie 2018, Comisia Europeană a făcut publice 4 documente, printre care un raport al Direcţiei Generale de Concurenţă a CE semnat de consilierul-auditor Joos Stragier în care se arată că în procedură au fost acceptate şi trei companii, în calitate de terţi interesaţi de procedura de cumpărare a combinatului Ilva de către Arcelor. ”La cererea acestora, am recunoscut trei întreprinderi (ThyssenKrupp AG, Tata Steel Limited şi Marcegaglia) în calitate de terţi interesaţi în prezenta procedură. Aceste întreprinderi sunt concurenţi şi/sau clienţi ai întreprinderilor ArcelorMittal şi Ilva şi au contribuit la ancheta Comisiei”, se arată în raport. Reprezentanţii acestora au fost audiaţi în cadrul procedurilor, însă în raport nu se arată cum au contribuit efectiv la procedură.
În acelaşi timp, a fot publicat şi un amplu document în care se arată în amănunt cum se va derula procedura de achiziţie şi cât de implicată este Comisia Europeană în acest proces. În acest document se face precizarea că CE se va baza pe reprezentanţi-cheie în procesul de monitorizare denumiţi Trustee, Monitoring Trustee şi/sau Divestiture Trustee şi stabileşte exact ce responsabilităţi au aceştia.

Se prefigurează cumpărători non-UE

Coincidenţă sau nu, în aceeaşi zi, 21 iunie, pe agenţia de presă Reuters apare o ştire pe surse potrivit căreia cel mai mare producator de oţel din India, JSW Steel, încearcă să cumpere combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi. Potrivit Reuters, alţi posibili cumpărători sunt Marcegelia Italia şi urcainienii de la Metinvest, însă oficialii Grupului Metivest au infirmat, la solicitarea Reuters, informaţiile potrivit cărora ar urma să cumpere combinatul de la Galaţi împreuna cu italienii de la Marcegelia. "Nu luăm în calcul niciun parteneriat şi niciun consorţiu. Metivest este un grup puternic din punct de vedere finaciar şi capabil să participe independent la o licitaţie pentru cumpărarea oricăror bunuri scoase la vânzare de ArcelorMittal" se arată în răspunsul dat de Metivest la solicitarea Reuters.
Potrivit surselor Reiters, combinatul siderurgic de la Galaţi ar valora, între 725 şi 940 de milioane de dolari, conform estimărilor Grupului Financiar Jefferies. Indiferent cine va cumpăra combinatul de la Galaţi şi cu ce sumă, vânzarea se va realiza prin intermediul Bank of America-Merrill Lynch până la sfârşitul acestui an.
Compania indiană JSW Steel îşi finanţează planurile de extindere în afara Indiei cu circa un miliard de dolar şi deja a depus oferte pentru a cumpăra Bhushan Steel, Essar Steel şi Monnet Ispat, iar în străinătate a acceptat deja să ia de la algerienii de la Cevital combinatul Aferpi din Piambino (Italia), la pretul de 55 de milioane de dolari.
Deşi Reuters a avansat ca potenţial cumpărător această companie indiană, trebuie avut în vedere că există presiuni la nivel european atât din partea companiilor siderurgice, dar şi din partea sindicatelor ca eventualii cumpărători din Uniunea Europeană să aibă un avantaj în procedura de selecţie faţă de cei din ţările non-UE, aşa cum este şi compania JSW Steel.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, au desfăşurat două percheziţii domiciliare pe raza municipiului Galaţi, pentru stabilirea activităţilor infracţionale desfăşurate de o persoană care avea preocupări în sfera contrabandei cu produse din tutun. În cauză este cercetată o persoană pentru săvârsirea infracţiunii de contrabandă, iar în urma percheziţiilor desfăşurate au fost ridicate şi indisponibilizate în vederea continuării cercetărilor, 2.958 pachete de ţigări, de diferite mărci, de provenienţă Republica Moldova, Ucraina şi Dutty Free, în valoare totală de 40.230 lei.Totodată, a fost adus la sediul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Galaţi, pentru audieri, şi un bărbat în vârstă de 60 de ani. Procurorul de caz a pus în mişcare acţiunea penală faţă de bărbat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a început procedurile de examinare preliminară a cererii înaintate de fostul deputat Mihail Boldea cu privire la perioada de aproape 2 ani de zile în care acesta a fost arestat preventiv, adică perioada cuprinsă între 27 martie 2012 şi 22 noiembrie 2013. CEDO a solicitat agentului guvernamental al României o serie de informaţii cu privire la procesele în care a fost inculpat fostul deputat Mihail Boldea, care are ca obiect constituirea unui grup infracţional organizat şi înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, proces care încă nu a fost finalizat până în prezent.
În opinia Curţii, ”Reclamantul se plânge, în temeiul articolului 5 din Convenţie, că măsura a durat nejustificat de mult şi nu a fost susţinută de motive suficiente din partea instanţelor naţionale. Reclamantul se plânge şi de faptul că autorităţile naţionale competente nu au manifestat o diligenţă deosebită în desfăşurarea procedurilor, întrucât instanţele au început audierea inculpaţilor în aprilie 2013, la mai mult de zece luni de la emiterea acuzaţiei, şi au amânat şedinţele de judecată pentru nerespectarea prezenţei în instanţă a inculpaţilor aflaţi în custodie”.
În articolului 5 din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului, la care Curtea face referire se arată: ”În tot cursul procesului penal este garantată libertatea persoanei. Nicio persoană nu poate fi reţinută, arestată sau privată de libertate în alt mod şi nici nu poate fi suspusă vreunei forme de restrângere a libertăţii decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege. Dacă cel împotriva căruia s-a luat măsura arestării preventive sau s-a dispus internarea medicală ori o măsură de restrângere a libertăţii consideră că aceasta este ilegală, are dreptul, în tot cursul procesului penal, să se adreseze instanţei competente, potrivit legii. Orice persoană care a fost, în cursul procesului penal, privată de libertate sau căreia i s-a restrâns libertatea, ilegal sau pe nedrept, are dreptul la repararea pagubei suferite, în condiţiile prevăzute de lege”.
În cazul în care CEDO îi va da dreptate lui Mihai Boldea, statul român va fi bun de plată.