Ministrul Sportului, Eduard Novak, a venit la Galaţi, joi, 24 noiembrie 2022, pentru a prezenta „Strategia Naţională pentru Sport”, într-o conferinţă organizată la Instituţia Prefectului din judeţul Galaţi. Proiectul, aflat în dezbatere publică, propune implicarea tuturor decidenţilor, inclusiv de la nivel local, pentru a construi proiecte şi infrastructură sportivă pentru înalta performanţă.
În vizita de lucru din judeţul Galaţi, Eduard Novak a avut întâlniri cu prefectul Gabriel-Aurelian Panaitescu, primarul Ionuţ Pucheanu şi alţi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi din sportul local, dar şi cu preşedintele UDMR Galaţi, Székely Levente.
Alături de Silvia Stroescu, fostă sportivă de performanţă, campioană olimpică, mondială şi europeană la gimnastică artistică, ministrul Sportului a discutat despre viitorul sportului şi cu legenda fotbalului românesc Dorinel Munteanu, antrenor al echipei locale de fotbal.
La Pationarul Artificial Dunărea au avut loc antrenamente cu echipele de juniori, unde sunt integraţi şi copii ucraineni, refugiaţi în România ca urmare a războiului din ţara vecină - un proiect pilot derulat la nivel local.
 „Am văzut un interes deosebit pentru proiectul nostru strategic la Galaţi, un judeţ care a dat nume mari în sportul românesc. Am avut discuţii foarte aplicate cu autorităţile locale, dar şi cu ambasadori ai sportului românesc, precum Dorinel Munteanu. Vor fi demarate proiecte importante în această zonă şi cred că dacă implementăm viziunea propusă în Strategie, Galaţiul va ajunge la performanţe deosebite. Vizitele în teritoriu mi-au arătat că în multe comunităţi locale există dorinţa de a dezvolta sportul, pe toate cele trei paliere propuse de noi, respectiv comunitar, şcolar şi de performanţă, iar noi oferim exact cadrul de care ele au nevoie. Împreună cu decidenţii de la nivel local putem dezvolta infrastructura sportivă necesară şi proiecte care să ducă la înalta performanţă”, a declarat Eduard Novak, ministrul Sportului.
Printre cele 70 de Obiective Strategice pentru Sportul din România, care trebuie implementate în decurs de 10 ani, se numără:
• Prioritizarea sporturilor olimpice de tradiţie, care au adus performanţe României.
• Crearea unui sistem sportiv piramidal transparent, predictibil, axat în special pe aceste sporturi prioritare.
• Descentralizarea structurilor şi bazelor sportive din structurile de stat.
• Finanţarea federaţiilor prioritare în baza unor strategii pe termen lung, cu obiective finale la Jocuri Olimpice şi Paralimpice, dar şi cu obiective intermediare.
• Crerea unui sistem în care sportivii de perfomanţă să se poată antrena în cele mai bune conditii, cu accent pe conceptul de pregătire centralizată controlată, construit în jurul unor centre regionale de excelenţă sau olimpice (6 de vara şi 3 de iarnă), care vor putea funcţiona pentru sporturile prioritare si voi fi independente.
• Noua Lege a Sportului, care să vină în sprijinul dezvoltării sporturilor şi să asigure stabilitate.
• Crearea unui sistem în care foştii sportivi de performanţă să aibă prioritate la reîntoarcerea în sistemul sportiv.
Cei trei piloni, în jurul cărora a fost construită Strategia Naţională pentru Sport sunt: sportul comunitar (de masă), sportul în educaţie şi sportul de performanţă.
Proiectul strategic propune mai multe sporturi prioritare de interes naţional, precum: canotaj, judo, tenis de masă, lupte, nataţie şi pentatlon modern, scrimă, ciclism, box, kaiac-canoe, atletism, gimnastică (individuale); fotbal, baschet, handbal, rugby, volei, polo, hochei pe gheaţă, oină (de echipă).
Până la momentul adoptării prin hotărâre de Guvern, Strategia Naţională pentru Sport mai poate primi amendamente şi propuneri.

Citește și Ministrul Sportului, Eduard Novak, a premiat 16 personalităţi sportive din Galaţi (FOTO)

Prezent la Galaţi pentru a prezenta Strategia Naţională pentru Sport, ministrul Sportului, Eduard Novak, a ţinut să premieze personalităţile sportive locale, prin acordarea unor „Diplome de merit în sport” gălăţenilor care s-au dovedit a fi adevăraţi ambasadori ai sportului gălăţean.
Au primit „Diploma de Merit” pentru rezultate deosebite în activitatea sportivă: Dorinel Munteanu (antrenor fotbal Oţelul Galaţi), Cornel Gheorghe (antrenor patinaj), Burlacu Costel (antrenor box), Claudiu Vaiscovici (fotbalist), Sergiu Stancu (antrenor volei), Radu Viorel (hocheist), Geru Cătălin (hocheist), Manolache Marius (Maestru internaţional şi Mare maestru la şah), Stoian Gheorghe (antrenor înot), Nini Florin (antrenor baschet), Hodină Mihaela (antrenor înot), Alexandrina Soare (antrenor handbal), Dumitrescu Alexandru Daniel (antremor emerit haltere), Mirel Zaharescu (preşedinte club volei), Costel Dimofte (antrenor emerit haltere, arbitru internaţional) şi Daniela Antipov (atletism).
Evenimentul s-a desfăşurat la Prefectura Galaţi.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Clădirea din strada Domnească 56, Palatul Administrativ Galaţi, monument istoric şi, în acelaşi timp, unul dintre cele mai emblematice imobile ale municipiului Galaţi, va fi reabilitată, după aproape 20 de ani în care nu a mai beneficiat de niciun fel de intervenţie.

Subprefectul Ciprian Manea a anunţat că a fost obţinută o finanţare de 11, 2 milioane de lei prin PNRR pentru implementarea proiectului „Creşterea eficienţei energetice a Palatului Administrativ al Judeţului Galaţi - corp A”.

Palatul Administrativ Galaţi a fost construit în perioada 1904-1905, după planurile marelui arhitect Ion Mincu, fondatorul şcolii naţionale a arhitecturii româneşti. Inaugurarea a avut loc la 27 aprilie 1906, aceasta fiind prima lucrare a lui Ion Mincu pentru un edificiu public reprezentativ. În prezent, edificiul găzduieşte Instituţia Prefectului judeţului Galaţi.

Clădirea este formată dintr-un corp principal şi două aripi secundare care încadrează o curte interioară. Compoziţia arhitectonică este alcătuită din două registre: primul cuprinde încăperile parterului şi mezaninului, iar al doilea, etajul, cu sălile de recepţie, sala de consiliu şi cabinetele oficiale. Faţada principală, lipsită de perspectivă frontală, are în partea centrală a primului registru trei arcade cu o deschidere amplă, de factură romanică. Decoraţia registrului al doilea este în schimb minuţios elaborată, închegându-se într-o unitate echilibrată din punct de vedere compoziţional. Tot pe faţada principală, la nivelul superior, se află două statui de marmură albă - „Industria” şi „Agricultura” - opere ale sculptorului Frederic Storck, iar mai jos, două steme de bronz ale judeţului.

Sculpturile ornamentale în piatră, precum şi denumirea „Palatul Administrativ” sculptată şi ea în piatră, au fost realizate în anul 1907 de către sculptorul George Rigos. O parte din piesele de mobilier au fost realizate de către F. Lescovar, iar mobilierul din sălile de protocol au fost realizate de către firma Casa Dreising din Germania. Pictura interioară a Palatului Administrativ a fost realizată de pictorul Ioan Brânzescu.

Palatul Administrativ din Galaţi a fost în 1916 ţinta unui atac cu un Zeppelin german. A rămas în picioare, dar a fost prădat de obiecte de valoare un secol mai târziu. La vremea respectivă, presa locală realata că toate cele trei obuze lansate în noaptea de 12 decembrie 1916 asupra clădirii care astăzi găzduieşte Prefectura au ratat „ţinta”.

Pe frontonul clădirii se găseşte instalat un ceas de mari proporţii. Fiecare oră era marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals „Valurile Dunării”, capodoperă de renume mondial a compozitorului gălăţean Iosif Ivanovici (1845-1902). Clădirea Prefecturii a fost reabilitată şi consolidată în anul 2004. Cu această ocazie au fost furate piesele din bronz ale ceasului mare din frontonul clădirii. Atunci au dispărut şi micile blazoane cu ancoră, tot din bronz, prinse în feroneria scărilor. Oglinzile veneţiene din holuri au dispărut fără urmă, dar nimeni nu a declanşat anchete pentru a găsi făptaşii.

În prezent, unul dintre pereţii sălii principale este brăzdat de o crăpătură adâncă care arată probleme de structură (foto ↓).

Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi a celebrat performanţa dovedită la olimpiadele şcolare şi examenele naţionale, de către elevii gălăţeni şi profesorii îndrumători, în anul şcolar 2021-2022, prin organizarea evenimentului „Gala Performanţei şi Excelenţei în Educaţia Gălăţeană”.

Evenimentul s-a defăşurat marţi, 22 noiembrie 2022, la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi şi a fost dedicat elevilor gălăţeni premiaţi la etapele internaţionale şi naţionale ale olimpiadelor şcolare, dar şi celor care au obţinut media 10 (zece) la examenele naţionale şi cadrelor didactice care i-au îndrumat.

La festivitate au participat 100 de elevi şi 69 de profesori care au contribuit la creşterea prestigiului învăţământului gălăţean, alături de directorii unităţilor şcolare de provenienţă.

Gala a început cu câteva momente artistice emoţionante susţinute de elevi gălăţeni talentaţi şi a continuat cu acordarea de diplome şi premii pentru performerii din învăţământul preuniversitar gălăţean.

Primii au fost invitaţi pe scenă 18 elevii şi 18 profesori îndrumători de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri" Galaţi, care au acumulat, în anul şcoalar 2021-2022, nu mai puţin de 23 de premii la olimpiade şi concursuri naţionale.

Pe locul secund a fost Colegiul National „AI. I. Cuza" Galaţi, cu 7 premii obţinute, urmat de Colegiul National „Costache Negri" Galaţi şi Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin" Galaţi.

Diplome de excelenţă au primit, în continuare, elevii şi profesorii cu performanţe deosebite de la următoarele unităţi de învăţământ: Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna", Liceul Tehnologic „Costache Conachi" Pechea, Colegiul Național „Mihail Kogälniceanu" Galaţi, Colegiul Național „Spiru Haret" Tecuci, Liceul Tehnologic „Elena Caragiani" Tecuci, Școala Gimnazială „Dimitrie Luchian" Piscu, Școala Gimnazială Nr. 29 Galați, Liceul cu Program Sportiv Galați, Liceul de Transporturi Auto „Traian Vuia" Galați, Liceul Tehnologic „Tudor Vladimirescu" Tudor Vladimirescu, Liceul Tehnologic Nr. 1 Corod, Liceul Teoretic Emil Racoviță" Galați, Școala Gimnazială „Dan Barbilian", Școala Gimnazială „lorgu lordan" Tecuci, Școala Gimnazială Nr. 1 Băneasa, Școala Gimnazială Nr. 1 Rediu şi Școala Gimnazială Nr. 7 Galați.

De asemenea, au primit diplome de excelenţă şi elevii care au obţinut note de 10 la examenele naţionale.

Unul dintre imobilele emblemarice de pe str. Domnească, nr. 38 este scos la vânzare de mai bine de un an de zile. Grand Hotel a fost construit în perioada 1911-1912 şi este înregistrat pe lista monumentelor istorice, iar de gălăţeni este cunoscut ca fiind fostul sediu al Primăriei municipiului Galaţi. După ce municipalitatea s-a mutat în noul sediu, clădirea veche a rămas în aşteptarea unui cumpărător care să dea, potrivit anunţurilor de vânzare publicate, suma de 2.450.000 euro.

Cea mai serioasă ofertă de cumpărare vine din partea vecinilor de vizavi adică din partea Universităţii Dunărea de Jos Galaţi. În Hotărârea Senatului Universităţii din data de 07 noiembrie 2022 se arată următoarele: „Se aprobă solicitarea Consiliului de administraţie privind aprobarea cererii Direcţiei Generale Administrative de deblocare a sumei de maximum 12.500.000 lei (n.r. - 2,5 milioane de euro) pe anul 2022 din creditele bugetare din sold la finanţarea de bază, sursa 2022, pentru a fi alocată la Cheltuieli de capital, Achiziţii de imobile, în vederea achiziţionării imobilului din Galaţi, Strada Domnească nr. 38, cu respectarea legislaţiei în vigoare, cu avizul Biroului Juridic coroborat cu avizul Consiliului de administraţie, conform HCA nr. 144 din 2.11.2022”. De asemenea, se mai precizează că indicatorii tehnico-economici ai imobilui vor fi înaintaţi spre aprobare Consiliului de administraţie şi Senatului universitar după finalizarea evaluării clădirii.

Întrebat despre intenţiile Universităţii Dunărea de Jos Galaţi de a cumpăra Grand Hotel, prorectorul Alexandru Nechifor a confirmat pentru Monitorul de Galaţi că a fost aprobată intenţia de achiziţie a acestui imobil, dar nu înainte de o evaluare a clădirii. „Următorul pas pe care îl vom face va fi să facem o evaluare şi expertizare a acestei clădiri, care pe lângă valoarea acesteia, să reflecte şi sumele pe care va trebui să le investim în reabilitarea acestui imobil. Având în vedere că este monument istoric, cheltuielile de renovare şi reabilitare vor fi mai ridicate decât în mod obişnuit”, ne-a explicat Alexandru Nechifor.

Despre planurile universităţii gălăţene cu această clădire, prorectorul Universităţii Dunărea de Jos ne-a spus că în cazul în care va fi achiziţionată, după reabilitare, aici va lua fiinţă un adevărat incubator de afaceri în domeniul IT, un hub de IT şi tehnologie în care studenţii şi mediul de afaceri vor avea posibilitatea să colaboreze şi să se dezvolte. „Este păcat ca această clădire care se află chiar în faţa Universităţii să nu fie salvată de la degradare”, a subliniat Alexandru Nechifor.

Despre Grand Hotel, clasic şi baroc la malul Dunării

Anunţul de vânzare al clădirii scoate în evidenţă atât istoria clădirii, cât şi elemente tehnice:

„Fiecare oraş are o clădire reprezentativă care vorbeşte despre istoria şi povestea urbei. Pentru Galaţi această clădire ar putea fi chiar fostul Grand Hotel: la începuturile sale fiind centrul de atracţie al vieţii oraşului, pentru că mai apoi, în vremurile noastre, să devină sediul Primăriei şi locul central al întregii activităţi a oraşului. (...) Imobilul din strada Domnească a fost construit la începutul secolului al XX-lea, între anii 1911 şi 1912 fiind ridicat la iniţiativa lui Elie Climis, fiul lui Dimitrie Climis, unul dintre cei mai înstăriţi comercianţi ai Galaţiului de început de secol. Prima cerere către Serviciul Tehnic al Comunei Galaţi a fost depusă în 28 februarie 1911 pentru a ridica un imobil cu trei etaje şi subsol. Autorizaţia de construcţie avea să fie eliberată la 1 martie 1911, restul devenind apoi istorie. În anuarul din anul 1927 dedicat Municipiului Galaţi, printre localurile de prim rang găsim menţionat şi restaurantul „Grand” de pe strada Domnească. Care devenise deja un loc preferat de petrecere atât pentru gălăţeni cât şi pentru oaspeţii oraşului.

Grand Hotel este o clădire în stil compozit, cu elemente de decoraţie neoclasice şi baroce. Din punct de vedere arhitectural se remarcă două bowindow-uri, dispuse simetric faţă de intrarea principală şi care sunt bogat decorate, încadrate cu ornamente verticale cu motive geometrice şi florale, bine puse în valoare la nivelul streaşinei prin frontoane decorative semicirculare.

Intrarea principală este accentuată de prezenţa celor două balcoane de onoare, dispuse la nivelul etajului 1 şi 2, încadrate cu coloane decorative identice cu cele ce încadrează cele două bowindow-uri. Se remarcă, de asemenea, decoraţiile ancadramentelor ferestrelor de la cele două etaje şi ale cornişei. Faţadele nord şi sud prezintă decoraţii realizate după modelele elaborate de arhitecţii locali, care caută să asigure o legătură între faţada principală şi cea secundară, orientată spre stradă Logofăt Tăutu.

Clădirea a fost naţionalizată odată cu venirea comuniştilor la putere, iar în 1950 a devenit chiar sediu al Securităţii din Galaţi. 18 ani mai târziu, în 1968, aici era sediul Consiliului Popular al Municipiului Galaţi, iar începând cu 1990 şi până de curând, aici a funcţionat Primăria.

Astăzi clădirea se prezintă în stare foarte bună, faptul că a fost funcţională până de curând păstrând-o într-o formă excelenţă. Cu o suprafaţă construită desfăşurată totalizând mai bine de 3000 mp şi un teren mai mare de 3200 mp, proprietatea oferă multiple opţiuni de folosire, ea putând fi oricând adaptată pentru a reveni la funcţiunea de hotel, sau i se poate da o destinaţie comercială, una de spaţii de birouri, sau chiar rezidenţială. Revenită în proprietate privată, clădirea impunătoare de pe strada Domnească îşi aşteaptă cu încredere un nou început şi o nouă formă sub care să redevină una din clădirile de vază ale oraşului”.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos! ↓

Cele patru FLAG-uri, Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Prut Dunăre Galaţi, Asociaţia Grupul Local de Pescuit Dunărea Călărăşeană, Asociaţia Grup Local Pescăresc Dunărea Dolj şi Asociaţia Valea Mostiştei (judeţul Călăraşi), care au lansat „Reţeaua pescărească de călătorii”, au continuat traseul de promovare a zonelor pescăreşti printr-o vizită la Calafat, judeţul Dolj. Aceasta este cea de a treia călătorie, după Călăraşi şi Galaţi, în care sunt evidenţiate obiectivele cu potenţial turistic din zona cu specific pescăresc.

(Citeşte şi Hartă interactivă cu obiective turistice pescăreşti din Galaţi, Dolj, Călăraşi şi Mostiştei)

În perioada 27 - 30 octombrie 2022, gazda acestei călătorii, Asociaţia Grup Local Pescăresc Dunărea Dolj, a oferit reprezentanţilor din cele 4 judeţe un traseu turistic presărat cu istorie, artă, reţete pescăreşti asezonate cu pâine la ţăst şi atracţii turistice din zona Calafatului.
Înainte de a porni la drum prin zona pescărească a judeţului Dolj, au fost prezentate rezultatele de până acum ale acestui proiect la Palatul Marincu - Muzeul de Artă şi Etnografie din Calafat, monument arhitectural care găzduieşte picturi de Nicolae Grigorescu sau Theodor Pallady cu o istorie locală captivantă.

(Citeşte şi Reţea pescărească de călătorii creată de FLAG-urile din Galaţi, Călăraşi şi Dolj)

„Calafat, pe firul apei şi istoriei” a continuat cu o plimbare pe Faleza Dunării o vizită la Mănăstirea Maglavit şi, bineînţeles, s-a mers la bazele de pescuit şi agrement de la bălţile Bălăşan şi Bistreţ. La Calafat, pescuitul a fost promovat şi cu muzică folk de calitate, mâncăruri tradiţionale pescăreşti şi multă voie bună în cadrul Festivalului „Juvelnicul cu rânduieli”.
În cadrul acestui proiect finanţat prin POPAM 2014-2020, a fost realizată platforma online: https://turismpescaresc.ro/,care oferă o hartă interactivă ce prezintă obiectivele ce pot fi vizitate în cele patru zone: Galaţi, Dolj, Călăraşi şi Valea Mostiştei şi locurile unde pescari pot avea o vacanţă aşa cum şi-o doresc cu distracţii pentru întreaga familie care să includă, neapărat, şi pescuitul sportiv.

O reţea de promovare a potenţialului turistic din zonele pescăreşti Galaţi, Dolj, Călăraşi şi Mostiştei a fost lansată de patru FLAG-uri, Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Prut Dunăre Galaţi, Asociaţia Grupul Local de Pescuit Dunărea Călărăşeană, Asociaţia Grup Local Pescăresc Dunărea Dolj şi Asociaţia Valea Mostiştei (judeţul Călăraşi), în cadrul unui proiect finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime.

În cadrul acestui proiect despre care Monitorul de Galaţi a mai scris AICI, vineri, 30 septembrie, la Galaţi, a fost lansat site-ul de promovare https://turismpescaresc.ro/ a celor 4 teritorii promovate la nivelul parteneriatului şi nu numai.

Totodată, timp de 3 zile, au fost prezenţi, la Galaţi, reprezentanţi ai administraţiilor locale, ai ONG-urilor, IMM-urilor, pescarilor şi presei din cele patru teritorii, care au participat la o serie de sesiuni de discuţii, urmate de vizite la obiective cu potenţial de dezvoltare turistică cu specific pescăresc. Au fost vizitate Faleza Dunării, Muzeul Viu „Vatra cu Dor” al renumitului artist Paul Buţa, de la Şiviţa (foto ↓), Crama Bratu, Iani`s Lake Braniştea, Zona de Agrement Zătun, Muzeul Zonei Pescăreşti de la Gârboavele, precum şi alte obiective din Galaţi.

Platforma https://turismpescaresc.ro/, accesibilă inclusiv şi de pe o aplicaţie pentru telefon, oferă un film de prezentare a obiectivelor din cele 4 teritorii, dar şi o hartă interactivă ce prezintă activităţi, tradiţii, obiceiuri, obiective turistice din cele 4 zone pescăreşti pentru ca pasionaţii de pescuit şi nu numai să poată găsi oportunităţi turistice inedite.

16,8 hectare de teren cu ieşire la Dunăre care ar trebui să se întoarcă în patrimoniul Parcului Industrial Galaţi vor rămâne mai departe pârloagă.
În şedinţa extraordinară a Consiliului Local Galaţi, s-a propus reintroducerea în patrimoniul Parcului Industrial a unui teren de 16,8 hectare pierdut printr-un contract păgubos şi recâştigat în instanţă cu o suprafaţă de 16,8 ha cu ieşire la Dunăre, amplasament care îl face atrăgător pentru investitori.
Potrivit declaraţiilor făcute în cadrul şedinţei extraordinare, întrunită vineri, 09 septembrie 2022, consilierii PNL au avizat negativ în comisii acest proiect şi au cerut mai multe detalii care i-ar putea face să se răzgândească.
„Cum bine ştim am avut o perioadă lungă de timp Parcul Industrial indisponibilizat datorită unei situaţii pe care am întâmpinat-o cu un contract care a fost reziliat, am avut un proces pe rol. Acest proces a fost câştigat. În primă instanţă, zona aceasta pe care intenţionăm să o readucem în Parcul Industrial, a aparţinut inţial Parcului Industrial apoi a fost transmisă către primărie, nu a mai putut produce efecte pentru că a fost suspendată printr-o chemare în judecată a noastră, a primăriei. În momentul de faţă intenţionăm să revenim la stadiul iniţial, având în vedere că există mai multe solicitări din partea operatorilor economici pentru a-şi desfăşura activitatea şi a se reloca în parcul industrial, există această necesitate de a avea ieşire la Dunăre. Ăsta este şi singurul motiv pentru care acest terem este interesant ca şi Parc Industrial. Dacă sunteţi (n.r. - consilierii locali) de acord cu acest proiect vom pune în practică toate solicitările pe care le avem în acest moment. Sunt undeva la 5 solicitări care vor acoperi mai bine de jumătate din suprafaţa Parcului Industrial. Deja am pierdut mult timp cu procesul care a durat câţiva ani, iar în momentul de faţă, din punctul meu de vedere, timpul este important astfel încât să putem raspunde solicitărilor operatorilor economici”, le-a explicat consilierilor, city managerul Cezar Bichescu.
Consilierii USR au cerut să ştie cine sunt cei 5 agenţi economici care au făcut solicitări, însă Cezar Bichescu a spus că nu ştie dacă este legal să spună numele acestora atât timp cât urmează să se organizeze licitaţii pentru închirierea acestui teren, însă s-a arătat dispus să le arate lista cu solicitările după şedinţă, dar nu în mod public.
Indiferent de explicaţii, consilierii USR nu au dat un vot favorabil proiectului, iar voturile PSD şi PNL nu au fost suficiente pentru ca proiectul să fie adoptat, această şedinţă remarcându-se prin absenteismul masiv al consilierilor din toate partidele cu reprezentatitivitate în consiliu.
Aşadar, Parcul Industrial rămâne deocamdată fără teren de închiriat, teren care rămâne în continuare pârloagă, iar agenţii economici cu siguranţă se vor orienta spre un oraş în care consilierii locali nu lipsesc la şedinţe, nu ţin cont de orgolii politice şi oferă investitorilor teren pentru a putea dezvolta afaceri creatoare de locuri de muncă.
Din surse demne de încredere am aflat că solicitanţii ar dori teren cu ieşire la Dunăre pentru a dezvolta diverse fabrici de producţie (industrie alimentară, fabrică de reciclare, fabrică de ansamblare) şi două terminale de mărfuri. Prin absenteismul consilierilor şi opoziţia unora, zeci, poate sute de locuri de muncă vor fi făcute, cel mai probabil, în alte oraşe.

Începând de astăzi, 01 septembrie 2022, echipa Inspectoratului Școlar Județean Galați va fi formată din inspector școlar general Gina Brânzan, inspectorii școlari generali adjuncți Florin Andronic (director adjunct Școala nr. 29) și Iolanda Bulgaru (fost director Liceul Tehnologic „Eremia Grigorescu” Tg. Bujor), iar la Casa Corpului Didactic rămâne tot Doina Geru.

Echipa completă a inspectorilor școlari care au primit mandat începând cu data de 01 septembrie 2022 este următoarea:
- Inspector școlar general - prof. Brînzan Gina;
- Inspector școlar general-adjunct - prof. Andronic Florin;
- Inspector școlar general-adjunct - prof. Bulgaru Iolanda;
- Inspector școlar pentru management educațional - Costea Selena;
- Inspector școlar pentru managementul resurselor umane - Diacănu Adrian;
- Inspector școlar pentru educație timpurie - Dobrin Mihaela;
- Inspector școlar pentru învățământ primar - Bărbătescu Nineta;
- Inspector școlar pentru limba și literatura română - Cojocaru Eleny;
- Inspector școlar pentru limbi moderne - Ștefan Elena Gabriela;
- Inspector școlar pentru matematică - Grecu Gabriela;
- Inspector școlar pentru fizică; Inspector școlar pentru chimie - Trifan Iuliana;
- Inspector școlar pentru geografie; Inspector școlar pentru învățământ particular și alternative educaționale - Puțanu-Cuzub Marius - Daniel;
- Inspector școlar pentru istorie, socio-umane; Inspector școlar pentru proiecte educaționale - Dumitriu Elena-Simona;
- Inspector școlar pentru arte - Vădeanu Sorina;
- Inspector școlar pentru religie; Inspector școlar pentru educație permanentă - Oprișan Magdalena;
- Inspector școlar pentru educație fizică și sport - Ghețău Florin;
- Inspector școlar pentru învățământ profesional și tehnic - Tatu Corina;
- Inspector școlar pentru management instituțional - Moza Aura Otilia;
- Inspector școlar pentru informatică; Inspector școlar pentru activități extrașcolare - Pantazică Camelia Mirela;
- Inspector școlar pentru managementul resurselor umane - Silivestru Adrian.

Reamintim că ordinele de numire în funcțiile neocupate prin concurs au fost trimise de către Ministerul Educației aseară, miercuri, 31 august 2022, în jurul orei 22.00, după cum cotidianul nostru a relatat AICI!

Articole similare: BREAKING: Vid de conducere la Inspectoratul Școlar Galați

Angajaţii combinatului siderurgic Liberty Galaţi sunt agitaţi şi îngrijoraţi de când a început să circule un zvon care anunţă că singurul furnal care mai funcţionează pe platforma siderurgică va fi închis în prima jumătate a lunii septembrie.

„La începutul celei de-a doua săptămâni a lunii septembrie Liberty Galaţi opreşte singurul furnal rămas în funcţiune. Ei spun că pentru 2 luni, dar financiar vorbind nu au niciun câştig decât dacă îl opresc cel puţin 6 luni. Costul repornirii furnalului este de peste 25 milioane de euro. Dacă opreşte furnalul trebuie să oprească tot fluxul cald (aglomerare, furnal, oţelărie şi turnare continuă). Anul trecut Liberty Galaţi a avut un profit declarat de 350 milioane euro. Acum opreşte furnalul din lipsă de materii prime. Nu au mai dat bani pentru achiziţie de materii prime”, ne-a transmis un cititor fidel al cotidianului nostru care doreşte să-şi păstreze anonimatul.

Pe de altă parte, multe voci din combinat spun că furnalul va fi închis definitiv din cauza lipsei comenzilor, a preţurilor enorme la gaze şi energie electrică, a stocurilor de produse siderurgice acumulate de clienţii tradiţionali şi a preţurilor de dumping practicate de unităţile siderurgice din est.

Ca urmare a îngrijorărilor salariaţilor combinatului de la Galaţi, conducerea Liberty Galaţi a transmis un mesaj intern siderurgiştilor prin care a dorit să explice contextul pieţei de oţel şi planul operaţional pentru săptămânile şi lunile care urmează:

„În primul rând, piaţa de energie şi impactul său asupra inflaţiei: preţurile energiei au crescut masiv în Europa pe fondul creşterilor preţului la gaz, care a atins cote-record. Acestea au condus la inflaţia care pune presiune pe economia majorităţii ţărilor şi pe capitalul de lucru al industriilor energo-intensive, de aceea multe companii şi-au redus producţia. În cadrul asociaţiilor profesionale, colaborăm cu mari companii industriale şi solicităm suportul Guvernului pentru industria românească în această perioadă.

Cel de-al doilea factor important este piaţa de oţel: cerere de oţel la nivel european a înregistrat o scădere în majoritatea segmentelor în al doilea semestru al anului 2022. Această scădere a fost determinată în principal de stocurile excesive, ca urmare a preocupărilor legate de aprovizionare în contextul războiului din Ucraina, dar şi de o creştere mare a importurilor în Europa la preţuri de dumping. Pieţele de construcţii şi infrastructură sunt într-o situaţie mai bună, ceea ce se potriveşte cu portofoliul nostru, dar - în afară de câteva semne de revigorare - majoritatea analiştilor estimează că cererea va stagna o perioadă înainte de a-şi reveni spre sfârşitul anului.

În acest moment continuăm activitatea combinatului în mod normal, iar săptămânile viitoare vom analiza piaţa şi costurile noastre operaţionale şi vom evalua o serie de modalităţi prin care putem să gestionăm în mod responsabil această situaţie”, se arată în mesajul trimis angajaţilor de către Sandip Biswas (Interim CEO for LIBERTY Primary Steel and Mining).

ABIEC: Orice închideri temporare riscă să devină definitive

De altfel, zilele trecute, Asociaţia Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC), din care face parte şi Liberty Galaţi, a tras un semnal de alarmă legat de situaţia fără precedent din piaţa energiei, care a condus deja la închiderea a numeroase fabrici şi care pune în pericol cea mai mare parte a industriei româneşti şi solicită luarea de măsuri de către Guvern.

„Atragem atenţia factorilor interesaţi că orice soluţie pe piaţa energiei care presupune majorarea costurilor plătite de industrie, de marii consumatori, îi împinge pe aceştia în incapacitate de plată, cu consecinţe dezastruoase asupra economiei naţionale şi, în ultimă instanţă, a securităţii şi stabilităţii statului.

Credem cu tărie că soluţiile care trebuie adoptate trebuie să vizeze împărţirea echitabilă a poverii crizei, în sensul prezervării unei profitabilităţi rezonabile a tuturor actorilor implicaţi în piaţa energiei. Constatăm, din propunerile făcute de organizaţiile mai sus amintite, absenţa acestor preocupări precum şi ignorarea unor mijloace simple de atingere a acestor scopuri. (...) Industria a plătit deja un preţ nejustificat de mare al crizei prin închideri totale sau parţiale de capacităţi la Azomures, ALRO, ALUM, Chimcomplex etc., închideri care, sperăm noi, să fie temporare, dar care, din cauza măsurilor propuse, riscă să devină definitive şi să se extindă şi la alţi actori din industrie, în cascadă, în timp ce industria din celelalte state membre ale Uniunii Europene a fost sprijinită prin diverse mijloace pentru a putea supravieţui crizei.

Atragem atenţia că intrarea industriei în incapacitate de plată nu va avea doar consecinţe economice, ci şi cu puternic impact social, întrucât familiile lucrătorilor disponibilizaţi ca urmare a preţurilor aberante ale utilităţilor nu vor mai putea să-şi acopere traiul zilnic în prag de iarnă”, arată ABIEC într-un comunicat de presă.

Rămâne de văzut în următoarele săptămâni cum va gestiona Liberty Galaţi situaţia clară de criză prin care trece laolaltă cu întreaga industrie românească.