Nicoleta ROGOJINĂ

Nicoleta ROGOJINĂ

Reprezentanţi de cel mai înalt nivel ai prestigioaselor organizaţii internaţionale UNHCR (Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi) - Agenţia ONU pentru Refugiaţi, UNICEF, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) au vizitat Punctul Albastru (Centrul Blue Dot) din Galaţi amplasat în str. Movilei, nr. 2-8.
Centrul Blue Dot Galaţi a fost deschis pe 31 octombrie 2022 şi oferă servicii de protecţie esenţiale, precum şi informaţii  în mai multe limbi şi în mai multe formate pentru persoanele care fug de războiul din Ucraina, dar şi pentru alte persoane cu nevoie de protecţie.
Au fost prezenţi, la Galaţi, oficiali de rang înalt de la aceste organizaţii precum Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR în România, Anna Riatti, reprezentanta Unicef în România, Mircea Mocanu, şeful biroului în România a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).
„În acest centru vin, în medie, 90 de refugiaţi pe săptămână. Aceştia beneficiază de mai multe tipuri de servicii: consiliere juridică, sprijin financiar, consultanţă. În viitor ne vom extinde aria de servicii oferite, având în vedere experienţa pe care o avem cu alte centre asemănătoare din lume”, a spus Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR în România.
„În acest moment, pe teritoriul României sunt aproximativ 150.000 de cetăţeni străini din afara spaţiului Uniunii Europene, pe lângă cei aproximativ 90.000 de cetăţeni ucraineni. Este foarte important să înţelegem care sunt nevoile din piaţa forţei de muncă şi cum putem asista cetăţenii ucraineni în această perioadă pentru a crea, în rândul ucrainenilor, un sentiment de linişte pe termen mediu şi lung”, a adăugat Mircea Mocanu, reprezentantul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).
În acest centru, refugiaţii primesc informaţii, consiliere juridică, sprijin şi trimiteri pentru asistenţă medicală, educaţie, sprijin psihologic şi alte servicii fiind amenajate spaţii pentru copii, pentru consiliere psihologică, dar şi un spaţiu medical dedicat femeilor însărcinate în care sunt consultate şi consiliate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Aceste centre sunt uşor de recunoscut după eticheta lor - un punct albastru mare - şi oferă servicii gratuite. Centrele Blue Dot sunt înfiinţate în comun de către UNHCR şi UNICEF, împreună cu autorităţile locale şi alţi parteneri. În Centrul Blue Dot Galaţi, OMS, CNRR- Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi şi Good Neighbors sunt prezente şi oferă servicii.
Mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul Digital Blue Dot: https://bluedothub.org/country-hubs/romania-hub/.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos!

Planul de transformare a companiei LIBERTY Galaţi care prevede ca noile cuptoare hibride cu arc electric să înlocuiască producţia furnalului tradiţional mai vechi şi poluant până în 2025 începe să se concretizeze nu cu noi cuptoare, ci cu unele sacond hand.

LIBERTY Steel Group a anunţat că a semnat vineri, 25 noiembrie 2022, un acord pentru achiziţionare platformei siderurgice Dongbu şi a echipamentelor aferente de la compania siderurgică sud-coreeană KG Steel, echipamente pe care le va aduce la Galaţi.

"Platforma siderurgică Dongbu din Dangjin, Coreea de Sud, este formată din: două cuptoare moderne cu arc electric, Consteel, de 160 de tone, două maşini de turnare pentru sleburi subţiri cu un singur fir, curbate vertical şi un Laminor de Benzi la Cald. Combinatul siderurgic are o capacitate instalată de oţel lichid de 3 milioane de tone pe an (mtpa) şi o capacitate de produse finite din oţel de 2,85 mtpa. Studiile tehnice efectuate de LIBERTY indică faptul că platforma Dongbu are potenţialul de a produce oţel la cele mai înalte standarde din sector raportat la indicatorii cheie de performanţă, inclusiv în ceea ce priveşte emisiile de CO2, eficienţa energetică, costurile, flexibilitatea operaţională şi gama de produse", potrivit unui comunicat al LIBERTY.

În aşteptarea evaluării tehnice finale şi a unor verificări suplimentare, LIBERTY intenţionează să instaleze echipamentul pe platforma sa siderurgică din Galaţi. Acest lucru îi va permite companiei să treacă la producţia cu ajutorul cuptoarelor cu arc electric cu emisii reduse de carbon, extrem de eficiente, cu câţiva ani mai devreme decât era planificat anterior şi la un cost semnificativ mai mic în comparaţie cu opţiunile alternative analizate, mai precizează oficialii Liberty.

"Sunt foarte încântat de această decizie. Achiziţionarea acestei oţelării de ultimă generaţie de la KG Steel face parte din planul nostru strategic de a dezvolta platforme siderurgice cu emisii reduse de carbon, moderne şi flexibile şi de a ne atinge obiectivul de a deveni neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2030. În urma evaluării noastre tehnice a combinatului sud-coreean, credem că acesta atinge cele mai înalte niveluri de eficienţă operaţională şi poate fi integrat în activele noastre existente, combinând astfel avantajele noastre în ascensiune cu active eficiente de producţie a oţelului şi reţele de distribuţie aproape de piaţă", a declarat Sandip Biswas, Chief Investment Officer, LIBERTY Steel Group.

Reamintim că în luna iulie a acestui an, Liberty anunţa că a lansat procesul de licitaţie pentru furnizarea tehnologiei noilor cuptoare hibride cu arc electric în scopul transformării GREENSTEEL a operaţiunilor sale. Potrivit declaraţiilor purtătorului de cuvânt al companiei, Georgiana Costea, aceste proceduri merg mai departe, iar rezultatele vor fi anunţate atunci când se va încheia procedura, fără a fi precizat un termen concret.

Preţurile ridicate la energie au un impact negativ major asupra consumatorilor din Uniunea Europeană, fie că este vorba despre familii sau despre întreprinderi. Astfel, în octombrie 2022, ţările UE au adoptat un regulament de urgenţă pentru a aborda problema preţurilor ridicate la energie şi pentru a ajuta cetăţenii şi întreprinderile care resimt cel mai mult efectele crizei energetice.

Totodată, liderii UE au invitat Consiliul şi Comisia să prezinte de urgenţă decizii concrete cu privire la unele măsuri suplimentare, inclusiv cu privire la: achiziţii comune voluntare de gaze, o nouă valoare de referinţă complementară pentru gaze, un coridor de preţuri dinamic temporar pentru tranzacţiile cu gaze naturale şi un cadru temporar al UE pentru plafonarea preţului gazelor în producţia de energie electrică.

În şedinţa plenară a Parlamentului European, s-au purtat dezbateri cu privire la acest subiect extrem de important în condiţiile în care deja iarna se pregăteşte să-şi intre în drepturi.

Europarlamentarul gălăţean Dan Nica a luat cuvântul în numele grupului S&D şi s-a adresat prezidiului plenului în termeni duri: „Doamnă preşedintă, doamnă comisară, domnule ministru, scopul acestei comunicări a Comisiei ar trebui să fie unul foarte clar, şi anume să ţină facturile pentru cetăţenii europeni la un nivel acceptabil, suportabil şi firmele din Uniunea Europeană să poată să traverseze iarna asta şi să producă ceva. Măsura principală care este plasa de siguranţă sau declanşarea mecanismului de siguranţă se face doar dacă preţurile TTF (bursa de gaze) pentru două săptămâni vor avea o creştere mai mare de 275 de euro şi, deci cumulativ, dacă preţul LNG (gaze naturale lichefiate) pe 10 zile faţă de preţul de referinţă are o creştere mai mare de 58 de euro. Doamnă comisară, ori cei care fac speculaţii au scris această chestiune/idee, ori e o greşeală de dactilografie. Pentru că dacă e cu «şi» ce înţelegem: că dacă e 1000 de euro la gaze şi doar 57 de euro creşterea în lege rămâne aşa, nu avem plasă de siguranţă. Probabil că această chestiune trebuie să o luaţi ca fiind o avertizare extrem de serioasă. Nu pot să nu existe măsuri de siguranţă care să nu fie puse sau să poată să fie aplicate niciodată. Pe de altă parte, dacă e urgenţă, cine a pus 1 ianuarie? 1 decembrie e peste două săptămâni, nu începe iarna? Sau poate la Bruxelles se face frig după 1 ianuarie, dar în toată Uniunea Europeană iarna începe la 1 decembrie. Şi această chestiune arată că nu vom avea şi nu vom putea atinge obiectivul nostru: oamenii să aibă facturi suportabile, firmele să poată să supravieţuiască, brutarii să facă pâine. Astăzi, când vorbim, sute de mii de firme din Uniunea Europeană îşi închid porţile şi sute de mii de oameni intră în şomaj. Acestea nu sunt măsuri de siguranţă şi nu sunt măsuri urgente. Şi vă cer să-i transmiteţi doamnei Ursula von der Leyen că aceste măsuri de corectare trebuie luate imediat şi să avem măsuri care să poată să intre în funcţiune acum, până nu este prea târziu”, a spus Dan Nica.

Ministrul Sportului, Eduard Novak, prezent la Galaţi în cadrul unui tur naţional de promovare a Strategiei Naţionale pentru Sport, a anunţat că reabilitarea bazinului olimpic de înot din municipiul Galaţi ar putea începe în 2023 cu fonduri de la Ministerul Sportului. Bazinul olimpic a fost construit în 1970 şi a fost închis în 2005, pentru modernizare şi aşa a rămas, închis, deşi de-a lungul anilor mulţi politicieni, fie ei miniştri ai sportului sau autorităţi locale au tot promis că bazinul va fi reabilitat.

(Citește și Ministrul Sportului, Eduard Novak, a premiat 16 personalităţi sportive din Galaţi (FOTO))

Eduard Novak a mai afirmat, la Galaţi, că bazele sportive precum şi clubul sportiv care aparţine ministerului vor trece în subordinea consiliului local în cadrul descentralizării pe care ministrul vrea să o pună în practică. Cu toate acestea, legea privind această descentralizare a structurilor şi bazelor sportive se află încă în fază de proiect, însă ministrul speră ca în maxim 2-3 luni să fie adoptată.
Tot în cadrul acestui proces de descentralizare, Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Galaţi va trece la Consiliul Judeţean Galaţi, însă taberele şcolare aflate în patrimoniul DJTS vor ajunge la Ministerul familiei, tineretului şi egalităţii de şanse, condus de Gabriela Firea.

Articole similare: Bazin de înot nou la Galaţi. Paşi importanţi făcuţi astăzi

 

Ministrul Sportului, Eduard Novak, a venit la Galaţi, joi, 24 noiembrie 2022, pentru a prezenta „Strategia Naţională pentru Sport”, într-o conferinţă organizată la Instituţia Prefectului din judeţul Galaţi. Proiectul, aflat în dezbatere publică, propune implicarea tuturor decidenţilor, inclusiv de la nivel local, pentru a construi proiecte şi infrastructură sportivă pentru înalta performanţă.
În vizita de lucru din judeţul Galaţi, Eduard Novak a avut întâlniri cu prefectul Gabriel-Aurelian Panaitescu, primarul Ionuţ Pucheanu şi alţi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean şi din sportul local, dar şi cu preşedintele UDMR Galaţi, Székely Levente.
Alături de Silvia Stroescu, fostă sportivă de performanţă, campioană olimpică, mondială şi europeană la gimnastică artistică, ministrul Sportului a discutat despre viitorul sportului şi cu legenda fotbalului românesc Dorinel Munteanu, antrenor al echipei locale de fotbal.
La Pationarul Artificial Dunărea au avut loc antrenamente cu echipele de juniori, unde sunt integraţi şi copii ucraineni, refugiaţi în România ca urmare a războiului din ţara vecină - un proiect pilot derulat la nivel local.
 „Am văzut un interes deosebit pentru proiectul nostru strategic la Galaţi, un judeţ care a dat nume mari în sportul românesc. Am avut discuţii foarte aplicate cu autorităţile locale, dar şi cu ambasadori ai sportului românesc, precum Dorinel Munteanu. Vor fi demarate proiecte importante în această zonă şi cred că dacă implementăm viziunea propusă în Strategie, Galaţiul va ajunge la performanţe deosebite. Vizitele în teritoriu mi-au arătat că în multe comunităţi locale există dorinţa de a dezvolta sportul, pe toate cele trei paliere propuse de noi, respectiv comunitar, şcolar şi de performanţă, iar noi oferim exact cadrul de care ele au nevoie. Împreună cu decidenţii de la nivel local putem dezvolta infrastructura sportivă necesară şi proiecte care să ducă la înalta performanţă”, a declarat Eduard Novak, ministrul Sportului.
Printre cele 70 de Obiective Strategice pentru Sportul din România, care trebuie implementate în decurs de 10 ani, se numără:
• Prioritizarea sporturilor olimpice de tradiţie, care au adus performanţe României.
• Crearea unui sistem sportiv piramidal transparent, predictibil, axat în special pe aceste sporturi prioritare.
• Descentralizarea structurilor şi bazelor sportive din structurile de stat.
• Finanţarea federaţiilor prioritare în baza unor strategii pe termen lung, cu obiective finale la Jocuri Olimpice şi Paralimpice, dar şi cu obiective intermediare.
• Crerea unui sistem în care sportivii de perfomanţă să se poată antrena în cele mai bune conditii, cu accent pe conceptul de pregătire centralizată controlată, construit în jurul unor centre regionale de excelenţă sau olimpice (6 de vara şi 3 de iarnă), care vor putea funcţiona pentru sporturile prioritare si voi fi independente.
• Noua Lege a Sportului, care să vină în sprijinul dezvoltării sporturilor şi să asigure stabilitate.
• Crearea unui sistem în care foştii sportivi de performanţă să aibă prioritate la reîntoarcerea în sistemul sportiv.
Cei trei piloni, în jurul cărora a fost construită Strategia Naţională pentru Sport sunt: sportul comunitar (de masă), sportul în educaţie şi sportul de performanţă.
Proiectul strategic propune mai multe sporturi prioritare de interes naţional, precum: canotaj, judo, tenis de masă, lupte, nataţie şi pentatlon modern, scrimă, ciclism, box, kaiac-canoe, atletism, gimnastică (individuale); fotbal, baschet, handbal, rugby, volei, polo, hochei pe gheaţă, oină (de echipă).
Până la momentul adoptării prin hotărâre de Guvern, Strategia Naţională pentru Sport mai poate primi amendamente şi propuneri.

Citește și Ministrul Sportului, Eduard Novak, a premiat 16 personalităţi sportive din Galaţi (FOTO)

Prezent la Galaţi pentru a prezenta Strategia Naţională pentru Sport, ministrul Sportului, Eduard Novak, a ţinut să premieze personalităţile sportive locale, prin acordarea unor „Diplome de merit în sport” gălăţenilor care s-au dovedit a fi adevăraţi ambasadori ai sportului gălăţean.
Au primit „Diploma de Merit” pentru rezultate deosebite în activitatea sportivă: Dorinel Munteanu (antrenor fotbal Oţelul Galaţi), Cornel Gheorghe (antrenor patinaj), Burlacu Costel (antrenor box), Claudiu Vaiscovici (fotbalist), Sergiu Stancu (antrenor volei), Radu Viorel (hocheist), Geru Cătălin (hocheist), Manolache Marius (Maestru internaţional şi Mare maestru la şah), Stoian Gheorghe (antrenor înot), Nini Florin (antrenor baschet), Hodină Mihaela (antrenor înot), Alexandrina Soare (antrenor handbal), Dumitrescu Alexandru Daniel (antremor emerit haltere), Mirel Zaharescu (preşedinte club volei), Costel Dimofte (antrenor emerit haltere, arbitru internaţional) şi Daniela Antipov (atletism).
Evenimentul s-a desfăşurat la Prefectura Galaţi.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos!

Clădirea din strada Domnească 56, Palatul Administrativ Galaţi, monument istoric şi, în acelaşi timp, unul dintre cele mai emblematice imobile ale municipiului Galaţi, va fi reabilitată, după aproape 20 de ani în care nu a mai beneficiat de niciun fel de intervenţie.

Subprefectul Ciprian Manea a anunţat că a fost obţinută o finanţare de 11, 2 milioane de lei prin PNRR pentru implementarea proiectului „Creşterea eficienţei energetice a Palatului Administrativ al Judeţului Galaţi - corp A”.

Palatul Administrativ Galaţi a fost construit în perioada 1904-1905, după planurile marelui arhitect Ion Mincu, fondatorul şcolii naţionale a arhitecturii româneşti. Inaugurarea a avut loc la 27 aprilie 1906, aceasta fiind prima lucrare a lui Ion Mincu pentru un edificiu public reprezentativ. În prezent, edificiul găzduieşte Instituţia Prefectului judeţului Galaţi.

Clădirea este formată dintr-un corp principal şi două aripi secundare care încadrează o curte interioară. Compoziţia arhitectonică este alcătuită din două registre: primul cuprinde încăperile parterului şi mezaninului, iar al doilea, etajul, cu sălile de recepţie, sala de consiliu şi cabinetele oficiale. Faţada principală, lipsită de perspectivă frontală, are în partea centrală a primului registru trei arcade cu o deschidere amplă, de factură romanică. Decoraţia registrului al doilea este în schimb minuţios elaborată, închegându-se într-o unitate echilibrată din punct de vedere compoziţional. Tot pe faţada principală, la nivelul superior, se află două statui de marmură albă - „Industria” şi „Agricultura” - opere ale sculptorului Frederic Storck, iar mai jos, două steme de bronz ale judeţului.

Sculpturile ornamentale în piatră, precum şi denumirea „Palatul Administrativ” sculptată şi ea în piatră, au fost realizate în anul 1907 de către sculptorul George Rigos. O parte din piesele de mobilier au fost realizate de către F. Lescovar, iar mobilierul din sălile de protocol au fost realizate de către firma Casa Dreising din Germania. Pictura interioară a Palatului Administrativ a fost realizată de pictorul Ioan Brânzescu.

Palatul Administrativ din Galaţi a fost în 1916 ţinta unui atac cu un Zeppelin german. A rămas în picioare, dar a fost prădat de obiecte de valoare un secol mai târziu. La vremea respectivă, presa locală realata că toate cele trei obuze lansate în noaptea de 12 decembrie 1916 asupra clădirii care astăzi găzduieşte Prefectura au ratat „ţinta”.

Pe frontonul clădirii se găseşte instalat un ceas de mari proporţii. Fiecare oră era marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals „Valurile Dunării”, capodoperă de renume mondial a compozitorului gălăţean Iosif Ivanovici (1845-1902). Clădirea Prefecturii a fost reabilitată şi consolidată în anul 2004. Cu această ocazie au fost furate piesele din bronz ale ceasului mare din frontonul clădirii. Atunci au dispărut şi micile blazoane cu ancoră, tot din bronz, prinse în feroneria scărilor. Oglinzile veneţiene din holuri au dispărut fără urmă, dar nimeni nu a declanşat anchete pentru a găsi făptaşii.

În prezent, unul dintre pereţii sălii principale este brăzdat de o crăpătură adâncă care arată probleme de structură (foto ↓).

prefectura foto text

Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi a celebrat performanţa dovedită la olimpiadele şcolare şi examenele naţionale, de către elevii gălăţeni şi profesorii îndrumători, în anul şcolar 2021-2022, prin organizarea evenimentului „Gala Performanţei şi Excelenţei în Educaţia Gălăţeană”.

Evenimentul s-a defăşurat marţi, 22 noiembrie 2022, la Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi şi a fost dedicat elevilor gălăţeni premiaţi la etapele internaţionale şi naţionale ale olimpiadelor şcolare, dar şi celor care au obţinut media 10 (zece) la examenele naţionale şi cadrelor didactice care i-au îndrumat.

La festivitate au participat 100 de elevi şi 69 de profesori care au contribuit la creşterea prestigiului învăţământului gălăţean, alături de directorii unităţilor şcolare de provenienţă.

Gala a început cu câteva momente artistice emoţionante susţinute de elevi gălăţeni talentaţi şi a continuat cu acordarea de diplome şi premii pentru performerii din învăţământul preuniversitar gălăţean.

Primii au fost invitaţi pe scenă 18 elevii şi 18 profesori îndrumători de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri" Galaţi, care au acumulat, în anul şcoalar 2021-2022, nu mai puţin de 23 de premii la olimpiade şi concursuri naţionale.

Pe locul secund a fost Colegiul National „AI. I. Cuza" Galaţi, cu 7 premii obţinute, urmat de Colegiul National „Costache Negri" Galaţi şi Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin" Galaţi.

Diplome de excelenţă au primit, în continuare, elevii şi profesorii cu performanţe deosebite de la următoarele unităţi de învăţământ: Colegiul de Industrie Alimentară „Elena Doamna", Liceul Tehnologic „Costache Conachi" Pechea, Colegiul Național „Mihail Kogälniceanu" Galaţi, Colegiul Național „Spiru Haret" Tecuci, Liceul Tehnologic „Elena Caragiani" Tecuci, Școala Gimnazială „Dimitrie Luchian" Piscu, Școala Gimnazială Nr. 29 Galați, Liceul cu Program Sportiv Galați, Liceul de Transporturi Auto „Traian Vuia" Galați, Liceul Tehnologic „Tudor Vladimirescu" Tudor Vladimirescu, Liceul Tehnologic Nr. 1 Corod, Liceul Teoretic Emil Racoviță" Galați, Școala Gimnazială „Dan Barbilian", Școala Gimnazială „lorgu lordan" Tecuci, Școala Gimnazială Nr. 1 Băneasa, Școala Gimnazială Nr. 1 Rediu şi Școala Gimnazială Nr. 7 Galați.

De asemenea, au primit diplome de excelenţă şi elevii care au obţinut note de 10 la examenele naţionale.

Unul dintre imobilele emblemarice de pe str. Domnească, nr. 38 este scos la vânzare de mai bine de un an de zile. Grand Hotel a fost construit în perioada 1911-1912 şi este înregistrat pe lista monumentelor istorice, iar de gălăţeni este cunoscut ca fiind fostul sediu al Primăriei municipiului Galaţi. După ce municipalitatea s-a mutat în noul sediu, clădirea veche a rămas în aşteptarea unui cumpărător care să dea, potrivit anunţurilor de vânzare publicate, suma de 2.450.000 euro.

Cea mai serioasă ofertă de cumpărare vine din partea vecinilor de vizavi adică din partea Universităţii Dunărea de Jos Galaţi. În Hotărârea Senatului Universităţii din data de 07 noiembrie 2022 se arată următoarele: „Se aprobă solicitarea Consiliului de administraţie privind aprobarea cererii Direcţiei Generale Administrative de deblocare a sumei de maximum 12.500.000 lei (n.r. - 2,5 milioane de euro) pe anul 2022 din creditele bugetare din sold la finanţarea de bază, sursa 2022, pentru a fi alocată la Cheltuieli de capital, Achiziţii de imobile, în vederea achiziţionării imobilului din Galaţi, Strada Domnească nr. 38, cu respectarea legislaţiei în vigoare, cu avizul Biroului Juridic coroborat cu avizul Consiliului de administraţie, conform HCA nr. 144 din 2.11.2022”. De asemenea, se mai precizează că indicatorii tehnico-economici ai imobilui vor fi înaintaţi spre aprobare Consiliului de administraţie şi Senatului universitar după finalizarea evaluării clădirii.

Întrebat despre intenţiile Universităţii Dunărea de Jos Galaţi de a cumpăra Grand Hotel, prorectorul Alexandru Nechifor a confirmat pentru Monitorul de Galaţi că a fost aprobată intenţia de achiziţie a acestui imobil, dar nu înainte de o evaluare a clădirii. „Următorul pas pe care îl vom face va fi să facem o evaluare şi expertizare a acestei clădiri, care pe lângă valoarea acesteia, să reflecte şi sumele pe care va trebui să le investim în reabilitarea acestui imobil. Având în vedere că este monument istoric, cheltuielile de renovare şi reabilitare vor fi mai ridicate decât în mod obişnuit”, ne-a explicat Alexandru Nechifor.

Despre planurile universităţii gălăţene cu această clădire, prorectorul Universităţii Dunărea de Jos ne-a spus că în cazul în care va fi achiziţionată, după reabilitare, aici va lua fiinţă un adevărat incubator de afaceri în domeniul IT, un hub de IT şi tehnologie în care studenţii şi mediul de afaceri vor avea posibilitatea să colaboreze şi să se dezvolte. „Este păcat ca această clădire care se află chiar în faţa Universităţii să nu fie salvată de la degradare”, a subliniat Alexandru Nechifor.

Despre Grand Hotel, clasic şi baroc la malul Dunării

Anunţul de vânzare al clădirii scoate în evidenţă atât istoria clădirii, cât şi elemente tehnice:

„Fiecare oraş are o clădire reprezentativă care vorbeşte despre istoria şi povestea urbei. Pentru Galaţi această clădire ar putea fi chiar fostul Grand Hotel: la începuturile sale fiind centrul de atracţie al vieţii oraşului, pentru că mai apoi, în vremurile noastre, să devină sediul Primăriei şi locul central al întregii activităţi a oraşului. (...) Imobilul din strada Domnească a fost construit la începutul secolului al XX-lea, între anii 1911 şi 1912 fiind ridicat la iniţiativa lui Elie Climis, fiul lui Dimitrie Climis, unul dintre cei mai înstăriţi comercianţi ai Galaţiului de început de secol. Prima cerere către Serviciul Tehnic al Comunei Galaţi a fost depusă în 28 februarie 1911 pentru a ridica un imobil cu trei etaje şi subsol. Autorizaţia de construcţie avea să fie eliberată la 1 martie 1911, restul devenind apoi istorie. În anuarul din anul 1927 dedicat Municipiului Galaţi, printre localurile de prim rang găsim menţionat şi restaurantul „Grand” de pe strada Domnească. Care devenise deja un loc preferat de petrecere atât pentru gălăţeni cât şi pentru oaspeţii oraşului.

Grand Hotel este o clădire în stil compozit, cu elemente de decoraţie neoclasice şi baroce. Din punct de vedere arhitectural se remarcă două bowindow-uri, dispuse simetric faţă de intrarea principală şi care sunt bogat decorate, încadrate cu ornamente verticale cu motive geometrice şi florale, bine puse în valoare la nivelul streaşinei prin frontoane decorative semicirculare.

Intrarea principală este accentuată de prezenţa celor două balcoane de onoare, dispuse la nivelul etajului 1 şi 2, încadrate cu coloane decorative identice cu cele ce încadrează cele două bowindow-uri. Se remarcă, de asemenea, decoraţiile ancadramentelor ferestrelor de la cele două etaje şi ale cornişei. Faţadele nord şi sud prezintă decoraţii realizate după modelele elaborate de arhitecţii locali, care caută să asigure o legătură între faţada principală şi cea secundară, orientată spre stradă Logofăt Tăutu.

Clădirea a fost naţionalizată odată cu venirea comuniştilor la putere, iar în 1950 a devenit chiar sediu al Securităţii din Galaţi. 18 ani mai târziu, în 1968, aici era sediul Consiliului Popular al Municipiului Galaţi, iar începând cu 1990 şi până de curând, aici a funcţionat Primăria.

Astăzi clădirea se prezintă în stare foarte bună, faptul că a fost funcţională până de curând păstrând-o într-o formă excelenţă. Cu o suprafaţă construită desfăşurată totalizând mai bine de 3000 mp şi un teren mai mare de 3200 mp, proprietatea oferă multiple opţiuni de folosire, ea putând fi oricând adaptată pentru a reveni la funcţiunea de hotel, sau i se poate da o destinaţie comercială, una de spaţii de birouri, sau chiar rezidenţială. Revenită în proprietate privată, clădirea impunătoare de pe strada Domnească îşi aşteaptă cu încredere un nou început şi o nouă formă sub care să redevină una din clădirile de vază ale oraşului”.

VEZI FOTO, în Galeria de imagini de mai jos!

Cele patru FLAG-uri, Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Prut Dunăre Galaţi, Asociaţia Grupul Local de Pescuit Dunărea Călărăşeană, Asociaţia Grup Local Pescăresc Dunărea Dolj şi Asociaţia Valea Mostiştei (judeţul Călăraşi), care au lansat „Reţeaua pescărească de călătorii”, au continuat traseul de promovare a zonelor pescăreşti printr-o vizită la Calafat, judeţul Dolj. Aceasta este cea de a treia călătorie, după Călăraşi şi Galaţi, în care sunt evidenţiate obiectivele cu potenţial turistic din zona cu specific pescăresc.

(Citeşte şi Hartă interactivă cu obiective turistice pescăreşti din Galaţi, Dolj, Călăraşi şi Mostiştei)

În perioada 27 - 30 octombrie 2022, gazda acestei călătorii, Asociaţia Grup Local Pescăresc Dunărea Dolj, a oferit reprezentanţilor din cele 4 judeţe un traseu turistic presărat cu istorie, artă, reţete pescăreşti asezonate cu pâine la ţăst şi atracţii turistice din zona Calafatului.
Înainte de a porni la drum prin zona pescărească a judeţului Dolj, au fost prezentate rezultatele de până acum ale acestui proiect la Palatul Marincu - Muzeul de Artă şi Etnografie din Calafat, monument arhitectural care găzduieşte picturi de Nicolae Grigorescu sau Theodor Pallady cu o istorie locală captivantă.

(Citeşte şi Reţea pescărească de călătorii creată de FLAG-urile din Galaţi, Călăraşi şi Dolj)

„Calafat, pe firul apei şi istoriei” a continuat cu o plimbare pe Faleza Dunării o vizită la Mănăstirea Maglavit şi, bineînţeles, s-a mers la bazele de pescuit şi agrement de la bălţile Bălăşan şi Bistreţ. La Calafat, pescuitul a fost promovat şi cu muzică folk de calitate, mâncăruri tradiţionale pescăreşti şi multă voie bună în cadrul Festivalului „Juvelnicul cu rânduieli”.
În cadrul acestui proiect finanţat prin POPAM 2014-2020, a fost realizată platforma online: https://turismpescaresc.ro/,care oferă o hartă interactivă ce prezintă obiectivele ce pot fi vizitate în cele patru zone: Galaţi, Dolj, Călăraşi şi Valea Mostiştei şi locurile unde pescari pot avea o vacanţă aşa cum şi-o doresc cu distracţii pentru întreaga familie care să includă, neapărat, şi pescuitul sportiv.

Pagina 1 din 18