Nelu Stamate

Nelu Stamate

Previziunea netă de angajare, un indicator urmărit de studiul respectiv, a revenit la o valoare pozitivă, plasându-se la 2%. Indicatorul reprezintă diferenţa între ponderea angajatorilor care anticipează o creştere a volumului de angajări şi ponderea angajatorilor care prevăd o scădere. Datele Manpower arată că 21% dintre manageri se aşteaptă să crească volumul angajărilor, 19% anticipează o scădere a activităţii de angajare, iar aproape 60% dintre ei previzionează o menţinere a numărului de salariaţi. Pentru România, studiul a fost realizat prin intervievarea a 751 de manageri de resurse umane. "După mai mult de un an, rezultatele studiului pentru al treilea trimestru prezintă o Previziune Netă de Angajare pozitivă, acest lucru arătând că piaţa muncii începe să se redreseze uşor. (...) Va trebui să mai treacă o perioadă de timp înainte ca piaţa forţei de muncă să revină la o situaţie comparabilă celei dinainte de recesiune.
În continuare însă angajatorii trebuie să sprijine şi să atragă angajaţi valoroşi, iar angajaţii trebuie să-şi dezvolte competenţele cheie pe postul pe care îl ocupă pentru a corespunde nevoilor pe care companiile le au şi pentru a profita de oportunităţile care vor apărea atunci când economia se va redresa", a declarat într-un comunicat Camelia Stănculescu, general manager Manpower România. Ea a menţionat că regăsirea echilibrului în acest an va fi influenţată pozitiv de creşterile previziunilor de angajare şi negativ de continuarea majorarea ratei şomajului.
Angajatorii din cinci regiuni dintre cele opt anticipează creşteri ale activităţii de angajare în trimestrul al treilea. "Piaţa de muncă cea mai activă este previzionată de angajatorii din regiunea Centru, aceştia raportând o Previziune Netă de Angajare de +22%. Angajatorii din regiunea Sud-Est exprimă un optimism prudent, raportând o Previziune Netă de Angajare de +8%. Totuşi, valori negative ale activităţii de angajare sunt înregistrate în 3 regiuni (Nord-Est, Sud-Vest şi Bucureşti & Ilfov), cele mai slabe perspective fiind raportate de angajatorii din Sud-Vest, unde previziunea este de -15%. De asemenea, angajatorii din Nord-Est anticipează un ritm încetinit al activităţii de angajare, cu o previziune de -7%", se menţionează în comunicat.
La nivel de sectoare de activitate, angajatorii din patru dintre cele zece domenii analizate anticipează creşteri. Previziunea cea mai optimistă este raportată de angajatorii din agricultura, vânătoare, silvicultura şi pescuit, cu un avans de 21%. Companiile din sectorul industriei prelucrătoare raportează o previziune prudent optimistă, de +9%. Creşteri moderate ale volumului angajărilor sunt anticipate şi de angajatorii din sectorul industriei extractive, cu o previziune de +6%. Companiile din patru sectoare de activitate anticipează o creştere negativă, în special în sectorul energie electrică, gaze şi apă, previziunea fiind de -10%.
La nivel internaţional, angajatorii din 31 de state şi teritorii, dintre cele 36 analizate, se aşteptă la o creştere a volumului angajărilor în perioada iulie-septembrie.
Militarii câştigă în momentul de faţă în medie 2.000 de lei lunar. Vor rămâne cu 1.500 de lei după ce legile austerităţii vor intra în vigoare. De aceste reduceri vor scăpa însă militarii din Irak şi Afganistan.
Venitul mediu al unui profesor este de 1.200 de lei. Vor pierde 300 de lei conform noilor calcule. Învăţătorii vor merge acasă cu doar 675 de lei.
Venitul mediu al unui poliţist va fi de 1.262 de lei, după ce lefurile lor vor fi reduse cu 25%. Va pierde astfel, 420 de lei lunar.
Medicii câştigă în momentul de faţă 1.400 de lei, dar vor avea mai puţin decât un funcţionar public, adică 1.050 de lei. Funcţionarii publici vor pierde şi ei din venituri, în medie 525 de lei.
Procurorii rămân cu 2.625 de lei şi pierd lunar 875 de lei. Judecătorii sunt exact în aceeaşi situaţie.
Veniturile diplomaţilor scad de la 8.000 de lei lunar la 6.000. Cercetătorii rămân cu 1.500 de lei pe lună. Muzicienii şi actorii vor câştiga în medie 1.050 de lei pe lună, iar preoţii vor rămâne cu 750 de lei.
Pensionarii câştigau până acum în medie 678 de lei. După tăierile de 15 la sută vor rămâne cu un venit mediu de 576 de lei. Şomerii vor pierde şi ei 68 de lei din indemnizaţie şi vor primi, din momentul în care legea intră în vigoare, 382 de lei lunar.
Un consilier juridic din cadrul unei primării, cu o vechime de 20 de ani are, de trei ani, un salariu de 900 de lei. "Lucrul care mă îngrijorează în momentul de faţă este această reducere, cu care o să ajung la mai puţin de vreo 700 de lei. Nici nu ştiu la ce mai pot să renunţ", a spus angajatul statului.

Reducerile salariale nu vor intra în vigoare de la 1 iunie

Pentru ca aceste reduceri salariale să intre în vigoare de la 1 iunie, aşa cum au anunţat guvernanţii iniţial, Executivul ar fi trebuit să îşi asume în urmă cu câteva zile  răspăunderea pe cele două legi de austeritate. Dar Guvernul abia a adoptat luni forma finală a celor două proiecte.
Executivul a admis patru amendamente ale parlamentarilor la proiectul de lege privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi un amendament la proiectul de lege privind unele măsuri în domeniul pensiilor, a anunţat primul-ministru Emil Boc. Astfel, pensia socială minimă nu scade sub 350 lei, iar reducerile de salarii şi pensii se vor aplica de la data intrării în vigoare a actelor legislative.
Emil Boc a mai anunţat că salariile angajaţiilor cabinetelor parlamentare, plătite din sumele forfetare ale parlamentarilor, se reduc cu 25%. De asemenea şi veniturile membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale care intră vor intra sub incidenţa legii pentru reducerea cu 25% "pentru egalitate de tratament". Aceeaşi măsură se va aplica şi membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă dar  şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România.

Guvernul şi-a asumat luni răspunderea asupra celor două legi de austeritate

Cabinetul Boc şi-a asumat luni răspunderea asupra "Legilor austerităţii" privind reducerea pensiilor şi salariilor. Premierul a amintit că diminuările  care vor fi făcute sunt necesare pentru a ne încadra în ţinta de deficit agreată cu reprezentaţii Fondului Monetar Internaţional şi pentru a putea menţine  acordul de finanţare externă.  "Ieşirea din acordul cu FMI şi Comisia Europeană ar conduce România în incapacitate de plată. Sunt nevoit să cer Parlamentului un vot de încredere", a avertizat Emil Boc în discursul său.

PSD a depus moţiunea de cenzură "Opriţi genocidul social!"

Opoziţia nu susţine însă măsurile de austeritate luate de actualul Executiv şi a depus o moţiune de cenzură. Viceliderul deputaţilor PSD, Aura Vasile, a anunţat luni, în plenul reunit al celor două Camere, după ce premierul Emil Boc a anunţat angajarea răspunderii pe prima lege de austeritate, depunerea moţiunii de cenzură a social-democraţilor, semnată de 120 de deputaţi şi senatori ai PSD+PC. "Cred că ceea ce domnul premier Boc a prezentat în faţa celor două Camere reunite, ar fi trebuit să-şi asume răspunderea în faţa celor care în acest moment sunt în parcul Izvor şi în jurul Camerei Deputaţilor, în condiţiile în care vreau să vă anunţ că, în conformitate cu art. 113 din Constituţie şi a art. 78 din Regulamentul şedinţelor comune, înaintăm moţiunea de cenzură intitulată Opriţi genocidul social!, iniţiată de 120 de deputaţi şi senatori ai PSD+PC, din Camera Deputaţilor şi Senat", a spus Vasile. Viceliderul social-democraţilor a mai spus că moţiunea a fost înregistrată atât Senat, cât şi la Camera Deputaţilor.
Potrivit Constituţiei,  moţiunea de cenzură va fi dezbătută după trei zile de la data când a fost prezentată în sedinţa comună a celor două Camere.

Bugetarii protestează toată săptămâna

Nici bugetarii, principalele victime ale acestor măsuri, nu sunt mulţumiţi de demersurile Guvernului, iar sindicaliştii nu renunţă la acţiunile de protest. Cele cinci confederaţii sindicale au decis să iasă în stradă începând de luni, când 500 de bugetari şi pensionari au protestat la Palatul Parlamentului. Mitingurile şi pichetările vor continua şi în zilele următoare, iar joi şi vineri protestele se mută mai mult în teritoriu. Va fi câte o pichetare la nivelul fiecărui judeţ la birourile parlamentare şi sediile partidelor parlamentare.
Cea mai agitată zi se anunţă a fi cea de marţi, 15 iunie, între orele 9,00 – 16,00, când se va forma un lanţ uman în jurul Parlamentului, la care sunt aşteptate cel puţin 4.000 de persoane.
Austeritate fără precendent în istoria Germaniei. Planul anunţat de Angela Merkel şi care îşi propune să reducă în 2011 cheltuielile bugetare cu 11,2 miliarde de euro şi cu 85 de miliarde până în 2014, face incizii adânci în banii pentru programele sociale şi în sectorul public, informează Deutsche Welle. Ritmul reducerilor va creşte în 2012 la 17,1 miliarde, în 2013 la 25,7 miliarde ca să ajungă la 32,4 miliarde în 2014, cel mai greu an pentru populaţia germană. Cel târziu până în 2013, speră Berlinul, deficitul bugetar va ajunge să se încadreze în prevederile din Pactul European de Stabilitate şi Creştere.
10.000 de locuri de muncă din sectorul public vor fi eliminate şi completate de limitarea scutirilor de taxe şi a subvenţiilor de stat. Austeritatea va afecta, de asemenea, alocaţiile parentale şi ajutoarele de şomaj. Pachetul mai conţine şi prelungirea duratei de viaţă a centralelor nucleare – măsură contestată deja vehement de grupurile ecologiste, şi impunerea unei taxe de zbor pasagerilor traficului aerian, completează The Independent.
Forţele militare vor fi cele mai afectate de strângerea curelei. Merkel i-a cerut ministrului Apărării să analizeze dacă Budeswehr-ul care are în prezent 250.000 de angajaţi poate să renunţe la aproximativ 40.000.
Angela Merkel a ţinut să precizeze expres că nu va fi modificată în vreun fel calcularea pensiilor şi că proiectul de reformă a sistemului de sănătate va decurge cum a fost plănuit. De asemenea, nu va creşte TVA-ul şi nu vor scădea cheltuielile pe care statul german le face cu educaţia.
Pachetul de austeritate este mult mai drastic decât se aştepta. Estimările economiştilor şi presei germane plasau cuantumul tăierilor la aproximativ 50 de miliarde de euro. Coaliţia guvernamentală dintre creştin-democraţii lui Merkel şi liber-democraţii forţează acum reduceri mai mari şi pe o perioadă mai scurtă de timp, încercâd şi să-şi redobândească popularitatea în cădere în ultimele luni.
Merkel insistă că subţierea drastică a cheltuielilor este singura soluţie. Ea a spus că prin aceasta, Germania serveşte drept model întregii Europe. Pe moment, planul de austeritate nu este bătut în cuie. Va fi definitivat şi, cândva în săptămâniile viitoare, doamna cancelar îl va prezenta Bundestagului unde, fără îndoială, o vor aştepta social-democraţii şi verzii care sunt în dispoziţie de luptă, apreciază New York Times.
Liderul social-democraţilor, Sigmar Gabriel, a calificat deja planul drept slab şi imatur, acuzând-o pe Merkel că face jocul celor bogaţi şi al clientelei partenerilor de la guvernare. Verzii susţin că guvernul a evitat să tragă mai mult câştig de la cei care au ieşit învingători din criza financiară, iar partidul Die Linke consideră măsurile drept inechitabile social. “E vorba de o nouă redistribuire a banilor de la săraci la cei bogaţi”, a spus liderul stângii radicale, Gesine Loetzch.
Germania, motorul economic al Europei, cea mai stabilă economie din zonă, va avea în 2010, potrivit estimărilor economiştilor, un deficit bugetar de aproximativ 5% din Produsul Intern Brut, după ce în 2008 a depăşit cu doar 0,1% pragul impus de UE. Spre deosebire de trendul european, în Germania rata şomajului a scăzut în mai pentru a 11-a lună consecutiv. Potrivit unei cercetări a Deutsche Bank, evoluţia pozitivă a şomajului a fost determinată de măsurile guvernamentale detrimentale angajaţilor. Contracte de muncă mai laxe şi salarii mai mici autorizate de guvern au încurajat companiile să facă angajări.
Nu doar că sunt puternici şi influenţi, dar sunt şi foarte bogaţi. The Independent a realizat un top al celor mai bogaţi lideri politici ai lumii.
1. Regele Thailandei este în fruntea clasamentului, înaintea  emirilor petrolului din Golf. La 82 de ani, Bhumibol Adulyadej este un personaj cu adevărat de succes. Deşi domnia sa a început în 1946, regele se bucură încă de o mare popularitate. Averea sa de 23 de miliarde de euro este obţinută din numeroase proprietăţi imobiliare şi acţiuni la cele mai mari întreprinderi ale statului.
2. Sultanul Bruneiului are o avere de 15,8 miliarde de euro. Rezervele de petrol şi gaze ale micuţei sale insule îi asigură un confort financiar mai mult decât strălucitor sultanului Haji Hassanal Bolkiah. Printre proprietăţile sale se numără şi două hoteluri de cinci stele la Paris.
3. Khalifa bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite, are o avere de 14 miliarde de euro. Prinţul moştenitor din Abu Dhabi este la originea salvării celui mai înalt turn din lume din emiratul vecin, Dubai. Turnul poartă acum numele Burj Khalifa.
4. Regele Arabiei Saudite are 13,4 miliarde de euro. Abdallah ben Abdelaziz Al Saud conduce cel mai mare stat producător de petrol din lume, ceea ce îi justifică de la sine prezenţa în clasament.
5. Europeanul cel mai bine plasat în top este premierul italian Silvio Berlusconi. Cu 8 miliarde de euro, „El Cavaliere” are a 74-a avere din lume. El are un trust media, mai multe magazine, iar din 1986 este patronul clubului de fotbal AC Milan.
6. Hans-Adam II, prinţul din Liechtenstein, are 20 de hectare de pământ în Austria, mai multe castele din secolul al XVII-lea, o colecţie impresionantă de opere de artă şi o bancă, acestea valorând în total 3 miliarde de euro.
7. Din averea de 1,6  miliarde de euro a emirului Qatarului este finanţată reţeaua de ştiri Al-Jazeera. Şeicul Hamad bin Khalifa Al Thani i-a promis un cal de aur jurnalistului irakian care a aruncat cu un pantof în George W. Bush dar, paradoxal, este cel mai bun aliat al Statelor Unite în zona Golfului.
8. Asif Ali Zardari, preşedintele Pakistanului este numit şi "domnul 10%" de către detractorii săi, care spun că ar cere comisioane de intermediere din care ar fi strâns 1,4 miliarde de euro. Deja condamnat pentru corupţie, el ar putea răspunde la noi acuzaţii de spălare de bani, în Elveţia, la terminarea mandatului.
9. Viaţa privată a prinţului Albert de Monaco suscită mai multe pasiuni decât averea sa de 820 de milioane de euro. Societatea Bains de Mer, care administrează activele familiei regale monegasce este, printre altele, în posesia cazinoului şi a Operei din Monte-Carlo.
10. Tot 820 de milioane de euro are şi preşedintele Chile, Sebastian Pineira. Foarte activ în sectorul imobiliar, magnatul media este şi proprietarul unui club de fotbal.
11. Sultanul Omanului are o avere de 550 de milioane de euro. Qabus ibn Said a ajuns la conducerea acestui mic sultanat în 1970, după o lovitură de stat împotriva propriului tată. Pasionat de muzică, sultanul alocă o mare parte din averea sa restaurării moscheilor.
12. Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, preşedintele Republicii Guineea Ecuatorială, are o avere de 468 de milioane de euro, deşi ţara sa este una dintre cele mai sărace de pe continentul african. Dictatorul, la putere din 1979, i-a oferit fiului său o rezidenţă de lux în valoare de 35 de milioane de dolari pe coasta californiană.
13. Averea Reginei Elisabeta a II-a a Angliei, estimată la 350 de milioane, este relativă: palatele regale ca Windsor sau Buckingham aparţin statului, ca şi colecţia de bijuterii a reginei. Din cauza crizei economice, valoarea de piaţă a proprietăţilor scoţiene ale reginei a scăzut, dar nu şi costul întreţinerii lor.
14. Averea de 316 milioane de euro a lui Sabah Al-Ahmad Al-Jaber Al Sabah provine din salariul pe care îl ia în calitate de şef al statului Kuwait.
15. Casa Regală olandeză a pierdut 100 de milioane de euro din cauza maşinaţiunilor financiare ale lui Bernard Madoff. Cu toate acestea, regina Beatrix are o avere de 158 de milioane de euro.
16. 13 soţii, 13 palate, 13 escorte BMW. Regele minisculului stat Swaziland, Mswati III (foto), are o avere de 79 de milioane de euro, într-o ţară în care două treimi din populaţie trăieşte în sărăcie.
17. Premierul australian Kevin Rudd îi datorează o mare din averea sa de 48 de milioane de euro soţiei, o importantă femeie de afaceri. Therese Rudd a decis să renunţe la afaceri în 2007, pentru a evita orice conflict de interese.
18. John Key, premierul Noii Zeelande, are mai multe rezidenţe la Londra şi în Hawaii. Averea sa de 29 de milioane de euro a obţinut-o lucrând în domeniul finaciar.
19. Lee Myung-bak, preşedintele Coreei de Sud, are o avere de 19 milioane de euro. Cel de-al zecelea preşedinte al Republicii Coreea şi-a exersat talentul de businessman în cadrul întreprinderii de construcţii Hyunday, înainte de 1992, când a intrat în politică.
20. Preşedintele Muntenegrului, Milo Djukanovic, are o avere de 12 milioane de euro. O mare parte din averea lui nu este justificată, iar preşedintele neagă acuzaţiile de trafic cu tutun.
Numărul tichetelor acordate de stat pentru casarea maşinilor uzate prin intermediul programului "Rabla" a fost suplimentat de Guvern cu încă 30.000 vouchere, aceasta fiind a treia suplimentare efectuată pe parcursul anului 2010 după ce tichetele emise au fost distribuite integral către unităţi REMAT. Suplimentarea numărului de tichete pentru scoaterea din circulaţie a maşinilor uzate a fost decisă în şedinţa de miercuri a Guvernului, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a anunţat în urmă cu o săptămână că pogramul "Rabla" va fi din nou suplimentat, cu circa 30.000 de tichete, după ce voucherele din ultima tranşă tipărită vor fi distribuite în totalitate către REMAT-uri. El a arătat că toate cele 160.000 tichete au fost distribuite către unităţile REMAT, fiind scoase din circulaţie circa 110.000 de maşini în ultimele trei luni şi cumpărate prin programul Rabla peste 22.000 maşini noi, mai mult de jumătate de producţie autohtonă.
Ediţia 2010 a programului "Rabla" a început la 18 februarie, când au fost distribuite 60.000 de vouchere. Ulterior, numărul de vouchere a fost suplimentat de două ori, de fiecare dată cu câte 50.000. Suma totală cheltuită de stat în 2010 pentru programul "Rabla" depăşeşte 600 milioane lei. Principalele modificări în ediţia 2010 a programului "Rabla" faţă de anii anteriori constau în faptul că în schimbul maşinii casate proprietarul primeşte un voucher care poate fi valorificat la liber şi pentru cumpărarea unei maşini noi pot fi folosite maximum trei astfel de cupoane. Prima de casare a rămas la 3.800 de lei, iar Guvernul anunţa la momentul lansării că speră să scoată din uz între 50.000 şi 60.000 de rable.
Miercuri, 09 Iunie 2010 20:40

Cum scade şomajul la români, pe hârtie

Firmele private vor continua valul concedierilor în această vară, în ciuda statisticilor optimiste. „Mie nu îmi mai spune nimic raportarea statistică a numărului de şomeri. După doi ani de criză, este evident că mulţi şomeri ies din evidenţe, ceea ce nu înseamnă că se şi angajează undeva. Aş vrea să văd mai degrabă cum evoluează numărul salariaţilor din economie de la lună la lună, acesta cu siguranţă scade”, a declarat pentru Realitatea.net Maria Grapini, preşedintele Federaţiei Patronale a Industriei Uşoare FEPAIUS. Potrivit acesteia, persoanele aflate încă din 2008-2009 în şomaj au trecut prin perioade îndelungate, consecutive de şomaj, iar acum nu îşi reînoiesc cererile de a figura în evidenţele ANOFM, în condiţiile în care şi-au pierdut dreptul la indemnizaţie. “Statistica spune că numărul de şomeri a scăzut semnificativ în Harghita sau Suceava, dar acestea sunt zone cu probleme serioase de absorbţie pe piaţa muncii”, explică Grapini.
Potrivit ANOFM, rata şomajului în luna mai a scăzut la 7,67%, faţă de 8,07% în aprilie, numărul de şomeri înregistraţi fiind cu 36.333 mai mic decât în luna precedentă.
„Mediul privat continuă restructurările şi concedierile, vedem în fiecare lună cum noi firme intră în insolvenţă”, spune şi Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Potrivit acestuia, scăderea şomajului se explică, pe de o parte, prin lipsa de restructurare din sectorul bugetar şi prin joburile de vară, iar pe de altă parte, prin ieşirile din baza de date a persoanelor care au depăşit perioada legală de şomaj.

Faptic, numărul şomerilor a crescut cu 30.000

Potrivit unei analize efectuate de Realitatea.net, scăderea şomajului cu 0,2% în luna aprilie a fost doar pe hârtie: în realitate, numărul persoanelor care au intrat în şomaj a fost cu 30.000 mai mare decât cel al şomerilor care şi-au găsit un loc de muncă în aceeaşi perioadă. Astfel, potrivit unui raport detaliat al ANOFM, care nu e încă disponibil pentru luna mai, un număr total de 71.732 persoane au intrat în şomaj în luna aprilie, în timp ce ieşirile din evidenţele de şomaj prin încadrare în muncă au totalizat doar 42.148 persoane. Practic, doar 44% din totalul ieşirilor din şomaj s-au făcut prin reintegrarea pe piaţa muncii. Restul ieşirilor din evidenţele de şomaj, care au permis autorităţilor să anunţe scăderea şomajului pentru prima dată în ultimul an şi jumătate, s-au datorat altor motive - pensionări, plecări în străinătate, decese sau nerefacerea  solicitărilor pentru obţinerea unui loc de muncă.

Joburile de vară au salvat o parte dintre şomeri

Cele mai multe joburi cu caracter temporar provin din domeniile construcţii şi turism. Numărul de şomeri a scăzut cel mai mult în judeţul Constanţa, cu 3.200 de persoane, semn că activitatea de turism a salvat o parte dintre şomeri. "Potrivit unor date făcute publice recent de Comisia Naţională de Prognoză, circa 700.000 de angajaţi din România au activităţi cu caracter sezonier, sub 22 de zile lucrătoare pe lună. Deci, sunt foarte multe persoane care se angajează în România doar pe perioada de vară", explică Cristian Pârvan.
Şi activitatea de construcţii şi-a reluat ritmul angajărilor după ieşirea din sezonul rece, fără să revină însă la la ritmul din urmă cu 2-3 ani. Spre exemplu, numărul angajaţilor din domeniu crescut cu peste 6.000 de persoane în luna martie, la 315.200 salariaţi, de la 309.000 în februarie , potrivit celor mai recente date ale INS.
"Este un start, dar e totuşi un procent mic, raportat la numărul total de angajaţi din domeniu. Piaţa începe să se mişte, există proiecte în prezent, dar sunt încă probleme legate de finanţare, mulţi constructori se tem că nu vor încasa facturile sau că vor primi banii cu întârziere", a declarat Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii (PSG).
La cinci ani după ce o propunere similară a fost respinsă, planul de a transforma Eurostat într-o agenţie de audit veritabilă este la un pas de a fi pus în practică. Reuniţi la Luxemburg, şefii finanţelor naţionale din blocul de 27 de ţări şi-au dat girul asupra proiectului, informează EUobserver. Menirea acestor puteri crescute este să asigure că guvernele UE respectă limitele impuse angajării debitelor publice. Comisarul pentru Economie, Olli Rehn, a salutat decizia şi a declarat că datele statistice “corecte” şi “de încredere” sunt vitale funcţionării corespunzătoare a uniunii economice şi monetare.
În prezent, Eurostat se bazează exclusiv pe datele furnizate de statele membre. Guvernele naţionale trebuie să transmită datele corecte şi la timp, astfel ca agenţia de statistică să-şi realizeze analizele. Nu a fost mereu cazul. Eurostat a acuzat, la începutul anului, guvernul Greciei pentru că datele privind bugetul naţional pe care le-a trimis la Bruxelles au fost falsificate astfel încât să facă problemele bugetare mai puţin grave decât erau. Biroul naţional de statistică al Greciei, aflat în subordinea Ministerului de Finanţe de la Atena, s-a plâns că în datele pe care le-a trimis Executivului s-a intervenit politic. Explozia crizei debitelor ale Greciei a zdruncinat mai apoi Uniunea Europeană şi a pus în pericol moneda unică. Oficialii europeni spun că o misiune de investigare ar fi scos din timp la iveală problemele Greciei şi astfel ar fi redus panica şi incertitudinea pieţelor.
Noile atribuţii care i se pregătesc permit oficialilor Eurostat şi celor din Comisia Europeană să facă vizite de investigare în statele care par să fi transmis raportări dubioase. Olli Rehn a spus că Bruxelles-ul are deja o destinaţie în plan: Bulgaria. "Avem unele îngrijorări cu privire la performanţele statistice ale Bulgariei şi luăm în considerare trimiterea în curând a unei misiuni”, le-a spus jurnaliştilor politicianul finlandez. Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Amadeu Altafaj, a confirmat că o misiune a Eurostat va merge în Bulgaria ca să clarifice cifrele şi metodele de analiză folosite.
Aidoma Greciei, şi Bulgaria a trebuit să-şi revizuiască semnificativ predicţiile privind deficitul bugetar pe 2009, de la 1,9% din PIB, la 3,7%. În aprilie 2010, Eurostat a obiectat la estimarea de deficit declarată de Guvernul bulgar, pe care a reevaluat-o de la 3.7% din PIB la 3.9%, iar în mai, Comisia a lansat o procedură de deficit excesiv împotriva Bulgariei. Acest eveniment a generat o dispută privind metodele de calculare a deficitului folosite de Sofia. Statul sud-european care a aderat la UE în 2007, odată cu România, s-a văzut nevoit să-şi amâne planurile de-a trece de la leva la euro, aminteşte BBC News. Anterior, Bruxelles-ul, îngrijorat de nivelul corupţiei, a redus cu 220 de milioane de euro fondul de ajutor pentru Bulgaria. Încă din 1999, Bulgaria şi-a stabilit cursul de referinţă faţă de euro, ceea ce înseamnă că, la fel ca şi Grecia, nu poate cu uşurinţă să-şi devalorizeze moneda naţională ca să stimuleze economia.
Ministerul de Finanţe de la Sofia a anunţat că se aştepta la această misiune încă din luna mai, informează Newsin. De asemenea Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii un comunicat potrivit căruia misiunea Eurostat nu este o surpriză. Misiuni regulate ale Eurostat au loc în baza reglementărilor UE privind procedura de deficit excesiv care vizează Bulgaria, a subliniat institutul. O misiune de acest tip ar fi trebuit să vină în Bulgaria în luna martie, dar a fost amânată din cauza programului aglomerat al biroului european.
Ziua Mondială a Oceanelor a fost declarată oficial de ONU pe 8 iunie, începând din 2009. Conceptul a fost propus pe 8 iunie 1992 de Canada, la Summitul Pământului din Rio de Janeiro, Brazilia. Ziua Mondială a Oceanelor este o oportunitate de a sărbători în fiecare an apele Terrei, ceea ce oferă ele ca hrană şi viaţa marină însăşi. Poluarea globală şi pescuitul în exces au dus la scăderea drastică a populaţiei din majoritatea speciilor marine. Anul acesta, tema zilei este "Oceane de Viaţă".
Peste 245 de oameni de ştiinţă din 35 de ţări cer înfiinţarea unui sistem global de parcuri oceanice pentru a ajuta la conservarea speciilor pe cale de dispariţie.
Doar 0,4% din oceane sunt protejate de activităţi extractive precum foratul, pescuitul sau mineritul.
Oceanele acoperă 70% din suprafaţa Terrei, însă cunosc extrem de puţine lucruri despre adâncurile albastre.
95% din oceane nu sunt cartografiate, suprafaţa Lunii fiind mai cunoscută decât lumea apelor de pe Pământ, spuen Fabien Cousteau, nepotul celebrului explorator Jacques Cousteau.
Cele câteva scufundări la fundul oceanelor au demonstrat că oamenii se înşeală despre viaţa pe Terra, a subliniat David Guggenheim de la Fundaţia Ocean, SUA. Viaţa poate exista la adâncimi extrem de mari sub oceane, în cele mai extreme condiţii. Oamenii de ştiinţă speră ca tehnologia din viitorul apropiat să le permită să se scufunde şi mai jos în abisul oceanelor, pentru a rezolva o parte din misterele planetei.
Aproximativ 1 milion de organisme marine trăiesc în oceanele lumii, dar acest număr este mai mult ghicit, întrucât doar 230.000 de organisme marine au fost descoperite în realitate, potrivit Recensământului Vieţii Marine.
Ce putem face noi pentru a sărbători oceanele? Să nu mai poluăm apele, să nu mai aruncăm gunoaie în ele şi să respectăm frumoasele vieţuitoare marine.
Secretarul de Stat, Hillary Clinton, anunţă, în raportul anual al Departamentului de Stat, "progrese tangibile" înregistrate de la data primului raport, în urmă cu zece ani, în urma adoptării unei legi americane privind acest subiect. "Un număr mai mare de victime au fost protejate, mai multe cazuri au făcut obiectul unor anchete", precizează ea, în introducerea raportului.
Prezentând acest document, diplomatul american Luis C. de Baca a anunţat unele "ameliorări" în 2009-2010, dar "nu neapărat o scădere a numărului de victime". Unul dintre motive, în opinia acestuia, este dezvoltarea mai sistematică a anchetelor. Baca a afirmat că "succesul, în anii viitori, se va manifesta printr-o creştere a numărului de cazuri" dezvăluite.
Sclavia modernă, prestarea unor munci de către copii, prostituţia forţată, rămân, însă, drame care sunt destul de necunoscute, doar 0,5 la sută din victime fiind identificate, potrivit aceleiaşi surse. Conform raportului, se înregistrează o tendinţă de creştere a numărului femeilor victime ale traficului de persoane, care depăşeşte cadrul prostituţiei forţate. Procentul victimelor este aproape dublu în Asia, în comparaţie cu restul lumii.
Două noi ţări, Cuba şi Republica Dominicană, s-au alăturat, anul acesta, listei cu ţările care au cele mai slabe rezultate. Alte două ţări, Macedonia şi Elveţia, sunt, din contră, apreciate ca respectând pe deplin legea americană împotriva traficului de fiinţe umane. De asemenea, Statele Unite sunt notate pentru prima dată şi primesc nota 1, cea mai bună poziţie posibilă din 4.
Obţinerea unei note inferioare poate conduce la încetarea furnizării anumitor ajutoare, dar valoarea acesteia este mai degrabă simbolică.
Legenda spune că, în anul 708, Arhanghelul Mihail i-ar fi apărut Sfântului Aubert, pe atunci episcop de Avranches, şi i-ar fi poruncit să ridice o biserică pe mica insulă din largul coastei normande, pe locul pe care odinioară se aflase un fort al galilor armoricani şi apoi al romanilor. Aubert a ignorat spusele Arhanghelului, în ciuda faptului că minunea s-a repetat de mai multe ori. Înfuriat, trimisul Domnului i-ar fi făcut o gaură în craniu, cu degetul său de foc, convingându-l astfel să dea ascultare cererii divine. Un an mai târziu, în anul 709, prima construcţie de pe insulă era deja finalizată. Aşa se năştea una dintre minunile lumii medievale...
Insula a fost anexată de către William I „Sabie Lungă”, duce de Normandia, în anul 933, iar în anul 966, o comunitate de preoţi benedictini şi-a găsit adăpostul permanent în biserica Saint Michel, construind o bună parte din ceea ce avea să devină, într-un final, abaţia cu acelaşi nume. Anii de glorie ai aşezării monahale au început odată cu ascensiunea lui Wilhelm Cuceritorul şi ocuparea Angliei de către acesta. În schimbul sprijinului acordat viitorului monarh, preoţii au primit largi posesiuni, inclusiv o insulă în apropiere de Cornwall, acolo unde avea să fie ridicată o „soră” a abaţiei normande, prioria Saint Michel de Penzance.
Războiul de 100 de ani dintre Anglia şi Franţa a transformat abaţia în teatru de război, ea nefiind însă cucerită graţie fortificaţiilor ridicate în secolele XI-XIV. Astăzi, două dintre bombardele engleze, abandonate de către asediatori, numite Le Michelettes, sunt încă expuse în apropierea zidurilor abaţiei. Atât de mult mersese faima aşezării încât, alături de Roma şi Compostela, abaţia Saint Michel devenise al treilea loc de pelerinaj, ca importanţă, din Europa medievală. Chiar regele Ludovic al XI-lea al Franţei, întemeietorul ordinului Arhanghelului Mihail, în anul 1496, a intenţionat ca mănăstirea să devină sediul acestui ordin, doar distanţa mare dintre Paris şi Normandia făcând ca visul său să nu se realizeze.
A urmat apoi Revoluţia Franceză, iar Saint Michel a fost aproape părăsită şi, apoi, transformată în închisoare pentru susţinătorii regalităţii. A fost nevoie de intervenţia intelectualităţii franceze, în frunte cu Victor Hugo, pentru a reda abaţia patrimoniului naţional al Franţei. Abia în anul 1966, o comunitate de preoţi s-a reîntors pe insulă, reluând o tradiţie veche de peste 1300 de ani.
Cu timpul, în jurul mănăstirii a început să reînvie şi satul medieval, în prezent insula având o populaţie de 80 de persoane, dintre care 50 sunt călugări. Inclusă în patrimoniul mondial UNESCO încă din anul 1979, abaţia Saint Michel a devenit iarăşi o Meccă a pelerinilor, primind anual peste 3 milioane de credincioşi.
Pagina 10 din 252