Nelu Stamate

Nelu Stamate

Spre deosebire de vorbire, cititul este o activitate relativ recentă în termeni evolutivi. Oamenii folosesc vorbirea articulată de sute de mii de ani, ne naştem cu o abilitate sporită în acest sens. Scrisul a apărut însă abia acum 6.000 de ani, iar cititul este o deprindere care se învaţă mult mai greu, literele şi cuvintele fiind la început asociate cu anumite obiecte, circuitele cerebrale responsabile de această abilitate fiind activate treptat. Nu doar cuvintele şi literele sunt percepute ca obiecte, dar şi textele în sine devin un fel de “peisaje” pentru creierul uman. Aşadar nu ar trebui să ne surprindă faptul că reacţionăm diferit la cuvintele scrise pe o pagină comparativ cu cele care ne apar pe un ecran. Este vorba despre o adevărată geografie pe care creierul o învaţă.
Profesorul de lingivistică Naomi Baron a lansat o carte numită “Cuvintele de pe monitor: soarta cititului într-o lume digitalizată” bazată pe un sondaj privind preferinţele a 300 de studenţi din SUA, Japonia, Slovacia şi Germania. Întrebaţi care este suportul care le permite să se concentreze cel mai bine atunci când citesc, 92% dintre aceştia au răspuns: cartea tipărită.
Nu este un rezultat care surprinde prea mult editorii de carte sau persoanele care lucrează îndeaproape cu texte. În timpul unei documentări pentru o teză, de exemplu, un student recurge la surse multiple de informare: cărţi, linkuri, tăieturi din ziare, etc. În final, pentru a asambla o lucrare, cei mai mulţi îşi printează bibliografia, fac adnotări pe marginea colilor tipărite, lipesc bileţele cu anumite pasaje şi ajung la o formă coerentă pornind de la acest “peisaj”. Nimeni nu poate contesta avantajele unei căutari online: oferă posibilităţi nelimitate de explorare şi o rapiditate indiscutabilă în găsirea de informaţie relevantă şi stocarea ei.
Dar există aspecte dăunătoare ale scrisului şi cititului exclusiv pe calculator.
Trei experimente realizate în 2013 de cercetătorii Pam Mueller şi Daniel Oppenheimer au comparat eficienţa luării de notiţe de mână cu cea a tastării pe laptop de către studenţi. Concluzia a fost că durata mai mare necesară scrierii pe hârtie ne permite un răgaz de gândire în care creierul poate face un rezumat a ceea ce aude, comparativ cu tastarea rapidă care ne transformă în roboţi care transcriu ad literam. De asemenea, varietatea scrisului fiecărei persoane are şi ea o importanţă în sine, pentru că în momentul în care aşternem pe hârtie un cuvânt, în forma unică redată de mâna noastră, în creier ni se reactivează constant centrii responsabili de abilitatea de a scrie şi de a citi. Stimularea cerebrală este aşadar în permanenţă prezentă. Studiile au arătat că tastarea nu activează nicio zonă. Acest lucru se reflectă şi în eficienţa cu care învăţăm şi reţinem ceva scris de mână în comparaţie cu ceva scris pe un ecran. Memoria este stimulată de varietatea sarcinilor pe care creierul le are de îndeplinit pentru a parcurge o pagină tipărită sau pentru a scrie (funcţii cognitive, funcţii motorii).
Rezultatele acestor studii pot fi considerate totuşi “nedrepte”. Ce ne-am face oare fără ecranele computerelor noastre, care ne deschid lumi atât de diferite şi ne permit accesul pe tărâmuri la care nici nu visam acum un secol?
Concluzia nu trebuie să fie una drastică. Nu mai putem alege între digital şi print astăzi. Tot ceea ce trebuie să facem este să variem cât mai mult suporturile de pe care citim, să alternăm cartea cu monitorul, pentru a menţine active acele zone cerebrale. Şi asta mai ales în cazul copiilor, de la vârste fragede, într-o lume în care “chemarea display-ului” este mult mai puternică decât vocea bătrânei biblioteci.

În Ecuador a fost scoasă la vânzare cea mai scumpă ciocolată amăruie din lume, o tabletă de 45 de grame la un preţ de 230 de euro. Delicatesa care a fost botezată To’ak, în traducere din dialectele din ecuadoriana veche “pământ” şi “copac”, este consumată cu ajutorul unor cleşti din lemn speciali. Creatorii acestei ciocolate susţin că doar aşa se poate simţi adevărata aromă a ciocolatei To’ak. Unul dintre preşedinţii companiei producătoare de cicolată Jerry Toth a declarat că angajaţii săi tratează fabricarea acestei ciocolate cu maximă seriozitate şi destulă minuţiozitate, similară cu cea a creatorilor de vinuri de elită sau de whisky. Menţionăm că partea de unt de cacao în această ciocolată este de 81%. Pentru crearea acestei ciocolate sunt folosite boabe din specii de cafea destul de rare care cresc doar pe coasta Oceanului Pacific la vest de Ecuador, relatează Lenta.ru. Este cea mai pură ciocolată amăruie din lume, dacă nu ne referim la ciocolata învelită în aur, diamante. 

Istoria lumii este încărcată de evenimente care sunt, de multe ori, greu de crezut. Vă propunem o trecere în revistă a zece dintre cele mai bizare, uneori sângeroase, lucruri documentate de istorici.
1. Sultanul otoman Ibrahim I şi-a înecat cele 280 de concubine după ce a aflat că una dintre ele s-ar fi culcat cu un alt bărbat. Sultanul era cunoscut pentru tulburările sale nervoase.
2. În perioada medievală, mulţi oameni suspectaţi de vrăjitorie au fost ucişi. Unii antropologi estimează că 600.000 de persoane au murit din această cauză.
3. Împăratul roman Gaius Caesar, cunoscut şi drept Caligula, i-a oferit calului său, Incitatus, un loc în Senat. El ar fi încercat chiar să-l ”promoveze” pe postul de consul.
4. După ce Papa Grigore al IX-lea a asociat pisicile cu venerarea diavolului, acestea au fost exterminate în toată Europa. Dispariţia bruscă a pisicilor a dus la răspândirea şobolanilor şi a bolilor pe care aceştia le poartă. Circa 100 de milioane de persoane şi-au pierdut viaţa din cauza ciumei bubonice.
5. Aztecii obişnuiau să le ofere zeilor pe care îi venerau sacrificii umane. În 1487, la inaugurarea templului din Tenochtitlan, 20.000 de oameni au fost omorâţi.
6. În secolul al XIII-lea, 30.000 de tineri au participat la aşa-numita ”Cruciadă a copiilor”. Ei erau convinşi că Dumnezeu le va permite să recucerească Tărâmul Sfânt fără rezistenţă. Majoritatea au murit însă în timpul călătoriei sau au fost vânduţi ca sclavi.
7. În Egiptul Antic, servitorii erau unşi cu miere pentru a atrage muştele departe de faraon.
8. Înainte de a deveni papă, Pius al II-lea a scris o populară carte erotică, ”Povestea a doi iubiţi”.
9. În secolul XIX, incidentele în care oamenii erau îngropaţi de vii au fost atât de frecvente, încât inventatorii au patentat ”sicrie de siguranţă”. Astfel, cei ”morţi” aveau posibilitatea să-i alerteze pe paznicii cimitirelor.
10. Între 1525 şi 1866, circa 12,5 milioane de africani au fost răpiţi sau vânduţi ca sclavi în Statele Unite, Caraibe şi America de Sud.

Pe Pământ există 117 milioane de lacuri care acoperă circa 3,7% din suprafaţa continentală. În acest calcul nu au fost luate în considerare Antarctica, Groenlanda şi Marea Capsică. În jur de 90 de milioane dintre aceste lacuri sunt mai mici decât două terenuri de fotbal la un loc, respectiv au între 0,2 şi un hectar.
Adunate, ţărmurile lacurilor măsoară de 250 de ori lungimea ecuatorului. Ecuatorul are 11.756 de kilometri.
Majoritatea lacurilor din lume se află în Canada, Rusia, Alaska, Suedia şi Finlanda. În ţările tropicale există, de asemenea, o multitudine de lacuri, însă ţările nordice sunt mai ”bogate” din acest punct de vedere din simplul motiv că suprafaţa de pământ este mai mare în emisfera nordică decât în cea sudică.
Majoritatea lacurilor se află la o altitudine scăzută. Circa 85% dintre acestea sunt la cel mult 500 de metri deasupra nivelului mărilor. Există două explicaţii pentru acest lucru. În primul rând, relieful muntos restrânge suprafaţa lacurilor şi în al doilea rând, statele în care se află cele mai multe lacuri au fost aplatizate de gheţari în timpul ultimei ere glaciare.
Lacurile apar şi dispar constant. Un lac nou a apărut brusc, în Tunisia, în august 2014, fie ca urmare a acumulării apei de la ploaie, fie ca urmare a unei eliberări bruşte a unor ape subterane. În regiunile permafrost din Rusia şi Alaska lacurile mici se usucă din cauza temperaturilor ridicate. În Mongolia, circa 100 de lacuri au dispărut în anii 2000 ca urmare a secetei şi a nevoii de irigare.

La 8 ani de la aderarea la UE şi la 13 ani de la înfiinţarea DNA, se pare că România se ocupă serios de infracţionalitate, ceea ce a fost un motiv de laudă din partea Comisiei Europene, opinează publicaţia Kapital din Bulgaria. „România este pe drumul bun şi trebuie să se ţină de el. Rezolvarea problemei corupţiei rămâne cea mai mare provocare şi cea mai mare prioritate”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, luna trecută, comentând ultimul raport pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). Raportul arată că progresul continuă în ţară, precum şi domeniile în care mai trebuie făcuţi paşi concreţi. Potrivit acestuia, acţiunile întreprinse de sistemul judiciar pentru combaterea corupţiei continuă să aibă o inerţie impresionantă.
“Salutăm progresul obţinut în ultimul an, care trebuie să fie confirmat şi în anul 2015. Încrederea românilor în sistemul judiciar şi anchetele anticorupţie s-au înmulţit sub forma unui profesionalism mai mare a sistemului judiciar în ansamblu. Continuând împreună MCV-ul, care se bucură de sprijinul clar al cetăţenilor, Comisia Europeană va continua să susţină eforturile României pentru independenţa numirilor înalţilor magistraţi şi privind combaterea sistematică a corupţiei”, a spus Timmermans.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care supraveghează reforma judiciară şi lupta împotriva corupţiei în România şi Bulgaria, a fost impus în anul 2007. Rapoartele pozitive sunt de o importanţă vitală pentru ca statele să fie admise în Spaţiul Schengen.

Progrese vizibile

Doar anul trecut, 1.138 de persoane publice, între care oameni politici, oameni de afaceri, judecători şi procurori, au fost puse sub învinuire de DNA. Asta înseamnă peste patru pe zi, cu excepţia sărbătorilor şi a afectat peroanele care până de curând au fost considerate a fi intangibile. Însă ce s-a schimbat în România?
“În doar trei ani, cele două partide mari – liberal-democraţii şi social-democraţii, au fost învinse la alegeri”, explică analistul Alina Mungiu Pippidi, preşedinte al institului politic independent Societatea Academică din România. Rezultatul este că ceea ce ea numeşte “mafia transpartinică”, care a guvernat ţara, a comis abuzuri şi a cumpărat procurori şi judecători, se află deja în haos.
De asemenea, important, în opinia sa, este şi noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, ales în noiembrie anul trecut.
Ca şi outsider politic, el nu este un garant al tranzacţiilor secrete între principalele partide care coordonează politica românească în ultimii 25 de ani. Între sentinţele DNA este şi cea a fostului ministru al tineretului şi sportului, Monica Ridzi. Ea a fost acuzată la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pentru că a cheltuit 800.000 de dolari din banii publici pe concerte pentru tineret la preţuri umflate, folosind companii loiale ei. Banii au fost împărţiţi între ea şi partidul său. DNA se bazează pe serviciile secrete pentru ascultarea pricipalilor actori politici. “Până în momentul de faţă, serviciile spuneau cine să fie anchetat, însă deja nu mai e aşa”, a spus Alina Mungiu Pippidi.

Consumatorii români cred că veniturile lor se vor îmbunătăţi, dar aceasta nu a influenţat încă în mod semnificativ dorinţa de cumpărare, ei încă având nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi, arată un studiu realizat de GfK.
\"În ultimul an economia românească a înregistrat o creştere puternică. A durat însă destul de mult timp ca românii să aibă încredere în acest salt. În consecinţă, în prima jumătate a anului 2014, aşteptările economice au fluctuat între -17 puncte şi -10 puncte. În a doua jumătate a anului, încrederea într-o creştere susţinută s-a consolidat treptat. În decembrie, suspiciunile au părut să dispară şi indicatorul a sărit de la 9,3 puncte la 17,7 puncte\", se arată în raport.
Astfel, consumatorii români au început să creadă mult mai repede că propriile lor perspective privind veniturile se vor îmbunătăţi. Potrivit GfK, în decembrie indicatorul care măsoară aşteptările privind veniturile se situa la 15,7 puncte, urcând la cea mai ridicată valoare înregistrată din octombrie 2008. \"Aceasta nu a influenţat încă în mod semnificativ dorinţa de cumpărare. Indicatorul a rămas sub zero pe tot parcursul anului. Cea mai coborâtă valoare, -14 puncte, a fost înregistrată în iunie, indicatorul atingând valoarea maximă, -3,8 puncte, în decembrie. Cu toate că dezvoltarea economică este pozitivă şi şomajul rămâne la un nivel foarte coborât, de 6,5 procente, consumatorii români au nevoie de tot venitul disponibil pentru cheltuielile de zi cu zi. Deocamdată, aceştia au foarte puţini bani rămaşi pentru cumpărături majore\", notează GfK.
Din punctul de vedere a dezvoltării economice a ţărilor UE şi a stării de spirit a consumatorilor în 2014, anul poate fi împărţit în două părţi distincte, arată GfK. În prima jumătate a anului, economiile tuturor ţărilor europene au evaluat practic în mod pozitiv. Consumatorii deveneau în mod clar tot mai încrezători că criza financiară şi economică va deveni în sfârşit, în următoarele luni, ceva de domeniul trecutului. Între aprilie şi iunie, indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare au atins valori record aproape peste tot.
Însă în perioada verii şi a toamnei, nesiguranţa a început să crească, nu numai în rândul consumatorilor, ci şi la nivel de economie. Acest lucru se datorează unui număr de motive diferite: conflictul din Ucraina a atins apogeul, declaraţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, au cauzat nesiguranţă în majoritatea ţărilor est-europene, conflictul continuu dintre Israel şi Palestina şi avansul grupului militant Statul Islamic. Toate aceste evenimente contribuie la o creştere clară a anxietăţii în rândul consumatorilor europeni, menţionează studiul.
Totuşi, starea de spirit a consumatorilor din întreaga Europă s-a îmbunătăţit din nou pe parcursul ultimului trimestru al anului. Indicatorii pentru aşteptările privind starea economiei şi veniturile, precum şi pentru dorinţa de cumpărare, au crescut spre sfârşitul anului în majoritatea ţărilor Uniunii Europene (UE). Climatul de consum pentru UE 28 a crescut şi el cu 1,3 puncte în ultimul trimestru, încheind anul la 5,5 puncte.
Continuă însă să existe riscuri care ar putea limita dezvoltarea economică pozitivă în lunile care urmează. După alegerile din Grecia, rămâne de văzut ce curs economic va adopta următorul guvern, şi dacă acesta va respecta acordurile cu alte ţări europene şi cu Comisia Europeană, mai arată GfK.
Rezultatele studiului GfK Climatul de consum Europa au la bază un sondaj al consumatorilor efectuat, la cererea Comisiei Europene, în toate ţările Uniunii Europene.

Radarele sunt amplasate pe raza judeţului Galaţi după cum urmează: în Galaţi - str. Marea Unire, Traian, Calea  Prutului; pe D.N. 25 - Hanu Conachi, Drăgăneşti; pe D.N. 26 - Vânători, Folteşti; pe D.E. 581 - Berheci; pe D.J. 251 - Schela, Matca. 

Miercuri, 25 Februarie 2015 00:00

Misterul de la „Capătul lumii”

Oamenii de ştiinţă din Rusia au solicitat autorităţilor naţionale să iniţieze o anchetă în regim de urgenţă, după descoperirea unor noi cratere misterioase în Siberia, informează huffingtonpost.com.
În iulie 2014, comunitatea ştiinţifică din această ţară a fost uluită după descoperirea a trei cratere circulare uriaşe în Peninsula Yamal, situată în nordul Siberiei. În prezent, cu ajutorul imaginilor furnizate de sateliţi, cercetătorii ruşi au descoperit alte patru cratere similare. Ei cred, de asemenea, că în regiune s-ar mai afla alte câteva zeci astfel de cratere. Din acest moment, savanţii ruşi au solicitat autorităţilor să deschidă o anchetă în regim de urgenţă, pentru a putea să protejeze populaţia din regiune. „Sunt sigur că există mai multe astfel de cratere în Yamal, trebuie doar să le căutăm. Presupun că acolo se află încă 20 sau 30 de cratere”, a declarat pentru publicaţia The Siberian Times profesorul Vasili Bogoiavlensky, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Rusia şi director-adjunct al Institutului de cercetare în domeniul petrolului şi gazelor naturale, cu sediul la Moscova. „E important să nu-i speriem pe oameni, ci să înţelegem faptul că acolo există o problemă serioasă, iar noi trebuie să cercetăm acel fenomen”, a adăugat el.
Oamenii de ştiinţă au cercetat unul dintre cratere în noiembrie 2014, colectând o serie de date, încercând să descifreze misterul formării lor. Potrivit principalei teorii formulate în acest sens, craterele din Siberia au fost create în urma unor explozii de gaze, ce au fost generate de acumularea de căldură sub scoarţa terestră sau de creşterea temperaturilor, asociată cu încălzirea climei, a raportat The Siberian Times în decembrie 2014.
Întrucât cercetătorii nu pot să prezică locul şi momentul în care astfel de explozii de gaze ar putea să se producă din nou, studierea craterelor este periculoasă, spune Vasili Bogoiavlensky. Cu toate acestea, cercetătorul rus spune că, alături de colegii săi, intenţionează să lanseze o nouă expediţie şi să amplaseze mini-staţii ştiinţifice în regiune, pentru a detecta seismele care ar putea să se producă în momentul unor astfel de explozii viitoare. „Trebuie să răspundem acum unor întrebări simple: care sunt zonele cele mai periculoase şi în ce condiţii?”, a declarat el pentru The Siberian Times. „Aceste întrebări sunt importante pentru siguranţa oraşelor nordice şi pentru infrastructura exploatărilor şi reţelelor de gaze şi petrol”, a mai spus acesta.
Părerea cercetătorului rus este împărtăşită de colegii săi americani. Carolyn Ruppel, geofizician la Woods Hole Field Center din Massachusetts şi director la U.S. Geological Survey\'s Gas Hydrates Project, a spus că nu este deloc surprinsă de faptul că au fost descoperite noi cratere în Siberia. Ruppel, care nu este implicată în studiul iniţiat deja în Siberia, a cerut comunităţii internaţionale să desfăşoare mai multe studii şi analize în acea regiune. „Procesele care determină formarea craterelor se produc cel mai probabil într-o zonă vastă în permafrostul continental din acea parte a Siberiei. Oamenii de ştiinţă ar trebui cu siguranţă să realizeze mai multe studii despre acele fenomene, pentru a identifica procesele care duc la apariţia lor, felul în care ele evoluează în timp şi dacă este posibilă prezicerea locului în care noi astfel de formaţiuni vor apărea”, a declarat cercetătoarea americană.
Un crater uriaş, ce are un diametru de 80 de metri, s-a format subit în august 2014 în nordul Siberiei, într-o regiune bogată în gaze naturale. Fotografiile realizate din avion au prezentat un fel de groapă uriaşă aproape perfect cilindrică, cu diametrul de 80 de metri, ce a apărut dintr-o dată în Peninsula Yamal din nordul Rusiei, al cărei nume se traduce prin sintagma „Capătul lumii”. Cercetătorii ruşi care au analizat craterul au spus că 80% din acesta pare să fie alcătuit din gheaţă şi că nu există urme care să ateste producerea unei explozii.
Descoperirea savanţilor ruşi elimină teoria potrivit căreia un meteorit ar fi căzut în acea zonă.
După descoperirea craterului, internauţii ruşi au lansat deja o serie de speculaţii, potrivit cărora craterul uriaş ar indica \"locul de aterizare al unei nave extraterestre\".
Experţii spun că zonele întunecate ce formează inelul intern al craterului indică \"arsuri severe\" care au pârjolit marginile acestuia.
Expediţia ştiinţifică organizată în noiembrie 2014 de autorităţile din Districtul autonom Iamalia-Neneţia a inclus experţi de la Centrul pentru studii arctice din Rusia şi de la Institutul pentru criosferă din cadrul Academiei de ştiinţe a Federaţiei Ruse. Specialiştii au recoltat eşantioane de sol, aer şi apă de la faţa locului. Ei au fost însoţiţi de un specialist de la Ministerul rus pentru situaţii de urgenţă.
Ţinutul autonom Yamalia, o regiune din apropiere de Oceanul Arctic, reprezintă principala zonă din care Rusia aprovizionează Europa cu gaze naturale.

Dieta joacă un rol important în topirea grăsimii acumulate în jurul abdomenului. Nutriţioniştii afirmă că pentru a scăpa de burtă nu trebuie să ţinem o cură de slăbire drastică. ”Se impune puţină ordine alimentară în ritmul meselor, în ceea ce priveşte cantitatea de mâncare pe care o punem în farfurie, dar şi asupra felului în care este preparată”, spune dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist. Aceasta a realizat o listă de reguli dietetice pe care ar trebui să le respectăm dacă dorim să căpăm de inestetica burtă.
• Obişnuiţi-vă să aveţi zilnic 3 mese principale. Această regulă nu doar că vă va ajuta să scăpaţi de burta inestetică, ci vă va ajuta şi să slăbiţi câteva kilograme. ”Efortul de digestie a alimentelor şi mâncatul lor la intervalul 4-5 ore ajută metabolismul să ardă mai multe calorii decât atunci când există o singură masă şi aceea seara”, spune medicul nutriţionist. Potrivit acesteia, o zi în care aţi ”sărit” o masă este o zi în care nu aţi slăbit, iar caloriile venite după sunt asimilate mai repede şi transportate instantaneu în grăsime de depozit.
• Eliminaţi din meniul zilnic preparatele ”grele”. La această categorie intră preparatele gătite în mod tradiţional, cele care au multă grăsime şi conţin carne tocată. Printre aceste preparate se numără salata de boeuf, sarmale, şniţel, chiftele, sosuri cu smântână. ”Atunci când vreţi să scăpaţi de stratul adipos din jurul burţii trebuie să optaţi pentru variante dietetice: grătar sau cuptor, carne albă, sos tomat, condimente şi ierburi aromatice”, recomandă nutriţionista.
• Evitaţi alimentele cu densitate calorică mare. Produsele care au calorii multe concentrate într-un volum mic, aşa cum este cazul mezelurilor, a caşcavalului, margarina, dulciurile şi fastfood-ul, trebuie înlocuite cu produse care au densitate calorică mică şi volum mare. La acest capitol intră carnea slabă, peştele, laptele, iaurtul, fructele şi legumele.
• Redimensionaţi porţiile şi numărul de feluri de mâncare servite la o singură masă. ”Pentru că suntem tot mai sedentari trebuie să renunţăm la succesiunea clasică: aperitiv, ciorbă, fel pricipal şi desert. Două feluri de mâncare sunt suficiente, iar ciorba trebuie să fie unul dintre ele. Aceasta va umple stomacul fără un aport mare de calorii şi va asigura senzaţia de saţietate pentru o perioadă lungă de timp”, a mai spus medicul nutriţionist. Acesta spune că pentru a scăpa de burtă trebuie să reducem cu 30% cantitatea de alimente din farfurie.
• Renunţaţi complet la zahăr. Acest ingredient conţine foarte multe calorii goale, fără un aport de nutrienţi. ”Datorită vitezei cu care se absoarbe în sânge determină o secreţie crescută de insulină, hormon care stochează suplimentar grăsimea la nivelul abdomenului”, a explicat Mihaela Bilic. Persoanele care nu pot renunţa la desert pot opta pentru o salata de fructe.
• Eliminaţi alcoolul. Berea este şi ea pe lista alimentelor interzise atunci când vrem să scăpăm de burtă. ”Majoritatea băutorilor de alcool au un surplus ponderal provenit atât din caloriile proprii alcoolului – acesta conţine 7 calorii pe gram – cât şi din aportul generos de alimente grase şi sărate care merg bine cu alcoolul”, spune nutriţionista. Băuturile alcoolice au capacitatea de a reduce arderea grăsimilor de depozit şi favorizează transformarea caloriilor alimentare în ţesut adipos.
• Nu mâncaţi carbohidraţi după ora 6 seara. Pâinea, pastele, orezul, fructele, cartofii şi mămăliga nu au ce căuta în meniul cinei. Explicaţia? După această oră organismul îşi încetineşte metabolismul şi nu mai poate consuma glucidele, aceastea transformându-se automat în grăsime. Astfel, la ultima masă a zilei este indicat să mâncăm carne de orice fel, inclusiv peştele, şi cât mai multe legume. Carbohidraţii pot fi incluşi în meniul micului dejun şi cel al mesei de prânz.

„Cu toţii am auzit de Colosseum, de Marele Zid Chinezesc şi de Taj Mahal”, spune autorul articolului, pentru a atrage apoi atenţia că există multe alte minuni arhitecturale aproape necunoscute publicului de călători, încă „nedescoperite” de mulţimile de turişti.
Cu ajutorul site-ului Quora – un site de „întrebări şi răspunsuri” -, jurnalistul a întocmit un Top 7 al construcţiilor monumentale mai puţin cunoscute ale lumii, pe baza sugestiilor primite de la utilizatorii site-ului.
Pe primul loc este plasat Palatul Parlamentului din România, descris drept cea mai mare şi mai costisitoare clădire administrativă civilă din lume. Construit în anii 1980, în stil neoclasic, clădirea are 12 etaje (plus alte 8 niveluri subterane), aproximativ 3000 de camere şi ocupă o suprafaţă de 330.000 de metri pătraţi. Conform autorului articolului, costul construcţiei s-ar fi ridicat la suma colosală de 3,3 miliarde de euro, iar bucureştenii au simţit „costul” şi într-un alt mod: prin pierderea unei părţi considerabile a moştenirii arhitectonice a oraşului, de vreme ce pentru ridicarea clădirii a fost demolată aproape o cincime din centrul capitalei, incluzând cartiere istorice, peste 30 de lăcaşe de cult şi aproximativ 30.000 de case.
Celelalte construcţii incluse pe lista celor „7 minuni arhitectonice mai puţin cunoscute ale lumii” sunt:

Marea Moschee din Djenne, Mali

Cea mai mare construcţie din pământ, trecută pe lista UNESCO a Patrimoniului Mondial în 1988. Este construită din cărămizi de argilă uscate la soare şi tencuită cu un amestec pe bază de lut. În fiecare an, localnicii repară şi consolidează clădirea, pentru ca aceasta să reziste stricăciunilor provocate de apă în anotimpul ploilor.

Fortul Derawar, Pakistan

Este o fortăreaţă de proporţii impresionante, cu 40 de bastioane ce ating 30 metri înălţime, în mijlocul Deşertului Cholistan. Este puţin cunoscut nu numai străinilor, dar şi pakistanezilor; accesul este dificil, fiind necesar nu numai un vehicul de teren pentru a străbate distanţa dintre oraşul Bahawalpur şi fort (o zi de mers cu maşina), ci şi obţinerea unei permisiuni speciale din partea conducătorului local, pentru a vizita interiorul fortăreţei.

Chand Baori, India

În statul indian Rajasthan, o spectaculoasa scară cu 13 niveluri, cu o ameţitoare arhitectură de 3.500 de trepte, coboară la o adâncime de aproximativ 30 de metri, până la un bazin cu apă verde ca smaraldul. Construită de regele Chanda din dimastia Nikumbha, cândva între 800 şi 900 e.n., este pe cât de frumoasă, pe atât de utilă; datorită structurii zidurilor, temperatura din adânc este mai scăzută decât la suprafaţă – fapt important în peisajul arid şi fierbinte din Rajasthan.

Stari Most, Bosnia-Herzegovina

„Podul Vechi” din Mostar, sau Stari Most, este construit din 456 blocuri de piatră de provenienţă locală; a fost edificat în 1566, sub conducerea arhitectului otoman Mimar Hajrudin, şi reprezintă unul dintre cele mai remarcabile exemple de arhitectură islamic din Balcani. Distrus în anii 1990, în cursul războilului civil din regiune, a fost reconstruit, refacerea lui durând aproape 10 ani.

Marele Zid Indian

A doua construcţie de acest gen din lume, ca mărime, după Marele Zid Chinezesc (şi mult mai puţin cunoscut decât acesta) Kumbhalgarh sau Marele Zid al Indiei, situat în statul Rajasthan, are, pe alocuri, o grosime de 4,5 metri, se întinde pe o lungime de 36 km şi are 7 porţi fortificate. Construirea lui a fost poruncită de Rana Kumbha, o căpetenie locală, în 1443, pentru a apăra fortul său, situat pe o colină.

Moscheea Şeicului Lotfollah, Iran

Construit în oraşul Isfahan, între anii 1603 şi 1619, în cursul domniei Şahului Abbas I, elegantul edificiu a fost numit după socrul şahului, şeicul Lotfollah, un foarte preţuit cărturar al Islamului. Armonioasa construcţie, cu minunatele ei decoruri de mozaic, este neobişnuită prin faptul că nu are minarete şi curte interioară, caracteristice moscheilor, poate pentru că nu a fost menită să fie un edificiu religios de uz public, ci un lăcaş de cult destinat femeilor din haremul şahului.

Pagina 5 din 252