Nelu Stamate

Nelu Stamate

Luni, 19 Iulie 2010 20:45

Noi dovezi despre formarea Lunii

Folosind senzorii de la bordul satelitului Kaguya, care a fost plasat pe orbită în jurul Lunii în 2007, o echipă de astronomi au descoperit cantităţi importante de olivină, dispuse în cercuri concentrice, în zona a trei cratere distincte. Potrivit abc.net.au, olivina se găseşte în general în mantaua unei planete, fie Pământ, fie Lună, care ascunde fier şi magneziu, la mare adâncime. Studiul a fost realizat de către Satoru Yamamoto de la National Institute for Environmental Studies şi a fost publicat în versiunea online a jurnalului ştiinţific Nature Geoscience.
Principala teorie cu privire la formarea Lunii presupune că aceasta s-a creat în urmă cu 4,5 miliarde de ani după ce Pământul s-a ciocnit cu un obiect de mărimea planetei Marte, rezultând două corpuri. Pe măsură ce materialul rezultat din coliziune a format o sferă şi s-a răcit, a apărut o crustă subţire de feldspat care plutea pe un strat de magmă foarte dens. Datele culese de Kaguya întăresc astfel ipoteza unui „ocean de magmă lunar”.
Şeful Renault-Nissan, Carlos Ghosn, şi-a exprimat încrederea în ceea ce priveşte modul în care va evolua piaţa auto în 2010. În cadrul unei vizite în Mexic, unde Nissan are două fabrici, Carlos Ghosn a declarat că nu are nicio îndoială că 2010 va fi un an record pentru industria auto, indiferent ce s-ar întâmpla. Astfel, piaţa auto din China, Brazilia şi alte pieţe emergente evoluează rapid, în timp ce Europa tinde să scadă semnificativ în decursul acestui an. Aşadar, constructorii de automobile ar putea avea un an record pe unele pieţe în materie de vânzări, dar şi o scădere record pe alte pieţe pe care aveau succes până acum.
Carlos Ghosn consideră că Europa trece printr-o perioadă dificilă şi că SUA a trecut deja peste colapsul de acum doi ani. Piaţa auto din Statele Unite ale Americii se recuperează bine după estimările lui Carlos Ghosn. Cu toate acestea, estimările celor de la Nissan privind piaţa auto din Europa au fost schimbate cu o prognoză mai favorabilă după rezultatele bune din prima jumătate a lui 2010. Astfel, în timp ce prevesteau o scădere de 10% a pieţei auto europene, cei de la Nissan consideră că piaţa auto din Europa va înregistra un declin de numai 7-9% la sfârşitul acestui an. Cei de la Nissan sunt optimisti privind evoluţia pieţei din Europa, mai ales dacă luăm în vedere faptul că ne apropiem de toamna acestui an şi de momentul în care programele de înnoire ale parcurilor auto de pe unele pieţe aniversează un an de la terminarea fondurilor. La acea vreme, terminarea fondurilor reprezenta o scădere directă a vânzărilor de la o lună la alta, dar în 2010 aceasta va reprezenta o scădere mai mică a pieţei auto din Europa, dacă nu chiar păstrarea acesteia la acelaşi nivel.
Cei de la Nissan au fost nevoiţi să stopeze temporar producţia la patru fabrici din Japonia şi la două fabrici din Statele Unite ale Americii deoarece un furnizor nu a putut să-şi respecte termenii contractuali în privinţa unor microcipuri pentru unitatea ECU a motorului. Carlos Ghosn este optimist şi consideră că situaţia se va rezolva în scurtă vreme fără probleme şi i-a asigurat pe mexicani că fabricile din Cuernavaca şi Aguascalientes nu sunt afectate de această problemă. Constructorul nipon de automobile intenţionează să facă o investiţie de 600 de milioane de dolari în fabricile sale din Mexic, unde vrea să producă viitorul său model compact global, dar şi un sedan cu patru uşi şi un SUV cu cinci uşi.
Vânzările masive derulate pe piaţa financiară şi monetară ungară după suspendarea acordului cu FMI şi UE prezintă un risc pentru alte state est-europene, care pot combate cel mai bine acest fenomen prin reforme economice, potrivit preşedintelui BERD, Thomas Mirow.
Forintul şi activele ungare de capital au fost vândute masiv luni, după ce guvernul de la Budapesta a respins măsurile de austeritate cerute de FMI şi UE pentru continuarea programului de împrumut extern.
Sfârşitul prematur al discuţiilor dintre autorităţile ungare şi reprezentanţii FMI/UE a zdruncinat încrederea investitorilor, determinând scăderea forintului cu peste 3% în numai o zi.
Exemplul Ungariei arată cât de importantă este o politică fiscală solidă, a declarat Mirow pentru ziarul german Handelsblatt. "Cazul Ungariei are şi un risc de contagiune pentru alte state est-europene, dar acestea se pot proteja prin continuarea reformelor şi restructurărilor. Cred că guvernul ungar va conveni asupra unei soluţii cu FMI în următoarele săptămâni", a adăugat preşedintele BERD. Mirow a mai arătat că performanţele economiilor din Europa de Est variază, cu Polonia într-o situaţie foarte bună, în timp ce alte ţări, precum Bulgaria şi România, sunt încă în recesiune.
Rasa umană nu este chiar atât de neajutorată pe cât se crede. Din fericire, există opt metode sau mai bine spus opt planuri despre cum să oprim o catastrofă planetară provocată de impactul cu un asteroid, dar niciuna nu îl implică pe Bruce Willis...

1. Explozia nucleară
Ideea trimiterii unor rachete nucleare nu se referă la distrugerea acestuia, ci la deviere. Un asteroid s-ar putea transforma altfel în mai mulţi dacă s-ar încerca metoda directă. În mod surprinzător, radiaţia şi nu forţa efectivă ar putea rezolva problema. Asemenea radiaţii ar vaporiza o mică parte din suprafaţa asteroidului, forţându-l să arunce materie în spaţiu, la fel ca nişte rachete mici.

2. Impactul cinetic
Unii oameni de ştiinţă cred că folosirea unor arme nucleare este exagerată şi sugerează un impact cinetic. O alternativă propusă de NASA este un interceptor cinetic care ar devia asteroidul prin simpla sa lovire. Potrivit space.com, impactul unui obiect cu o viteză de doar 1,6 km/oră  ar fi suficient pentru a devia asteroidul cu circa 273,500 de kilometri, dacă l-am lovi cu 20 de ani înainte.

3. Vopsirea
Vopsirea unui asteroid poate părea ridicolă, dar se foloseşte de un principiu foarte simplu. Dacă am acoperi asteroidul cu o vopsea de culoare albă atunci ar reflecta mai multe radiaţii solare, fiind împins, încet, dar sigur, de pe traiectoria sa.

4. Velele solare
Dacă vopsirea nu se dovedeşte eficientă, atunci putem folosi acelaşi principiu, dar la scară mai mare. Trimitem o navă sau sondă spaţială care ataşează o pânză solară (la fel ca a satelitului Ikaguya) asteroidului, folosindu-ne din nou de forţa radiaţiilor solare. Mai mult, am putea obţine chiar şi un control limitat al asteroidului.

5. Pânza de carbon
Tot pe acelaşi principiu, NASA a propus şi trimiterea unei pânze de carbon, foarte subţiri, care ar schimba indicele de refracţie şi ar produce devierea. În doar 18 ani, asteroidul Apophis ar putea fi plasat pe o altă orbită.

6. Oglinzile
Oglinzile poziţionate strategic ar putea capta o parte din radiaţiile solare, încălzind o parte a suprafeţei asteroidului şi provocând evaporarea apei (sau a altor substanţe). Pe măsură ce materia este aruncată de pe roca spaţială, direcţia periculosului obiect ar fi modificată.

7. O rachetă
Dacă metodele anterioare par prea simple sau au nevoie de prea mult timp, atunci există şi posibilitatea ataşării unei rachete foarte mari, iar unii oameni de ştiinţă chiar sunt de acord cu această modalitate.

8. Tractarea
Pentru mulţi oameni tractarea gravitaţională ar putea părea desprinsă din Star Trek, dar premisa este foarte simplă. Orice obiect cu masă din Univers manifestă o atracţie gravitaţională. În teorie, tot ce avem de făcut este să aducem pe orbita asteroidului o sondă spaţială, suficient de grea, care ar devia obiectul prin simpla sa prezenţă.
Săpăturile la locurile în care ar fi înmormântaţi soţii Ceauşescu au început marţi, în jurul orei 7.00, potrivit unui reprezentant al Cimitirului Ghencea Civil, presa neavând voie să asiste. Potrivit unui reprezentant al cimitirului, membrii familiei soţilor Ceauşescu au cerut ca exhumarea să nu fie publică. La exhumare a participat Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu. Probele biologice ce vor fi prelevate la exhumare vor fi trimise la un laborator pentru testarea ADN, care va stabili dacă rămăşiţele sunt sau nu ale soţilor Ceauşescu. După deshumare şi prelevarea probelor, rămăşiţele pământeşti vor fi reînmormântate. Deshumarea are loc la cererea lui Valentin Ceauşescu şi a lui Mircea Oprean.

Medicii legişti au prelevat probe de la Nicolae Ceaşescu

Medicii legişti au prelevat probe de la Nicolae Ceaşescu, rămăşiţele pământeşti ale acestuia fiind reînhumate, aceştia urmând să ia probe pentru ADN şi de la Elena Ceauşescu. Un bărbat care susţine că a participat la o parte a procedurii de exhumare a lui Nicolae Ceauşescu a declarat, pentru MEDIAFAX, că sicriul fostului dictator a fost scos din mormânt şi pus pe un postament, pentru ca medicii legişti să poată preleva probe. El a precizat că medicii au luat probe biologice, dar şi din hainele cu care a fost înmormântat Nicolae Ceauşescu. Acesta a arătat că, în opinia lui, sigur în acel loc este înmormântat Nicolae Ceauşescu, precizând că după deshumare i-a văzut căciula cu care a fost înmormântat în decembrie 1989. El a mai spus că sicriul era "identic" cu cel adus de Gelu Voican Voiculescu în 1989, după execuţia cuplului Ceauşescu.
Valentin Ceauşescu, singurul fiu al cuplului Ceauşescu, a devenit recent, alături de Mircea Oprean, proprietarul mormintelor din Cimitirul Ghencea, după mai mulţi ani de procese. În iunie 2008, Curtea de Apel Bucureşti a decis, prin decizie definitivă şi irevocabilă, să oblige Ministerul Apărării să le prezinte lui Valentin Ceauşescu şi lui Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu, dovezi certe care să ateste dacă soţii Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost îngropaţi în cele două locuri din cimitirul Ghencea.
Ministerul Apărării arăta, în noiembrie 2008, la solicitarea MEDIAFAX, că a solicitat înscrisuri sub semnătură privată unor participanţi la înhumarea soţilor Elena şi Nicolae Ceauşescu, acestea fiind înmânate părţii reclamante. Potrivit dispoziţiilor hotărârii judecătoreşti, Ministerul Apărării a fost obligat să facă dovada ,"prin orice mijloace legale", că soţii Ceauşescu sunt îngropaţi în Cimitirul Ghencea Civil. Mircea Oprean spunea atunci că "familia trebuie să cunoască unde sunt aceştia înhumaţi, pentru a îndeplini datinile creştineşti". El a mai susţinut că de înhumarea soţilor Ceauşescu s-au ocupat cadre militare, iar regulamentul militar prevede ca fiecare acţiune să fie făcută în urma unui ordin scris şi că este imposibil ca la Ministerul Apărării să nu existe dovezi despre locul unde sunt îngropaţi aceştia. Pe toată perioada derulării procesului, reprezentanţii Ministerului Apărării şi cei ai Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane (ACCU) au susţinut, în faţa instanţei, că nu deţin niciun document care să ateste că soţii Ceauşescu sunt îngropaţi la cimitirul Ghencea. În 11 aprilie 2007, Judecătoria sectorului 5 a respins ca neîntemeiată cererea de deshumare a soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu şi de stabilire a identităţii celor înhumaţi în cimitirul Ghencea Civil din Capitală, formulată în anul 2005 de Zoia Ceauşescu, care ulterior a decedat. Aceaşi sentinţă a fost pronunţată şi la Tribunalul Bucureşti, în februarie 2008.
Mircea Oprean a cerut ca Ministerului Apărării să facă dovada, printr-o expertiză medico-legală, că cele două cadavre înhumate la Ghencea şi indicate printr-o schiţă marcată de Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane sunt ale cuplului Ceauşescu. În faţa instanţei inferioare, reprezentantul Ministerului Apărării a spus că nu înţelege de ce această instituţie trebuie să facă dovada identităţii celor doi, deoarece rolul ministerului în evenimentele din decembrie 1989 a fost de executant şi că simpla prezenţă a unor personaje aparţinând MAp în locurile unde au avut loc evenimente istorice nu atrage responsabilitatea instituţiei. Administraţia Cimitirelor a comunicat instanţei Judecătoriei Sectorului 5 documentele solicitate în acest proces, respectiv schiţa amplasamentului locurilor de veci din Cimitirul Ghencea în care se presupune că au fost înhumaţi Elena şi Nicolae Ceauşescu, cu specificaţia că nu are documente care să ateste că cei doi au fost înmormântaţi în acel loc. Potrivit unui comunicat al municipalităţii, remis presei după termenul de la sfârşitul lunii ianuarie 2007, "la data de 25 decembrie 1989 nu a fost înscris în registrul de înhumări nimic care să ateste înhumarea soţilor Ceauşescu. Nu a fost depus niciun document la Administraţia Cimitirelor ".
De asemenea, potrivit comunicatului municipal, ACCU "nu poate elibera niciun act care să ateste înhumarea" soţilor Ceauşescu în cimitirul Ghencea, tocmai din lipsa înscrisurilor oficiale. Mai mult, ACCU nu poate elibera nici autorizaţie pentru dezgroparea soţilor Ceauşescu până la pronunţarea instanţei.
Iahtul regal Nahlin, cunoscut mai bine gălăţenilor sub denumirea de „Libertatea”, la bordul căruia fostul monarh britanic Edward al VIII-lea organiza petreceri scandaloase în anii '30, a fost recondiţionat şi a revenit în Marea Britanie, după ce a petrecut 62 de ani în România, informează dailymail.co.uk.
Iahtul Nahlin a intrat graţios, luni, în portul Dartmouth, atrăgând privirile a sute de oameni aflaţi pe chei şi eclipsând celelalte ambarcaţiuni. Nava, concepută de Sir James Dyson pentru Lady Annie Henrietta Yule şi lansată în 1930, a fost restaurată pe continent şi a revenit în cea mai bună formă în Marea Britanie, după 70 de ani. La lansarea sa, Nahlin reprezenta "ultimul răcnet" în materie de lux şi era deţinut de cea mai bogată femeie din Marea Britanie la vremea aceea. Avea şase camere cu băi, un salon pentru doamne, o sală de sport şi o bibliotecă. Acest iaht a fost "picătura care a umplut paharul" în timpul crizei dinastice cauzate de aventura regelui Edward al VIII-lea cu americanca Wallis Simpson, care era căsătorită. Cei doi au făcut pe acest iaht o croazieră în Europa de Est, în vara anului 1936, spre oroarea guvernului britanic. În timpul călătoriei, ei au petrecut cu liderii mai multor ţări care sprijineau la vremea aceea nazismul şi, în general, s-au dat în spectacol. După câteva luni, Edward, proclamat rege în ianuarie 1936, a abdicat. În următorii ani, iahtul Nahlin a fost cumpărat şi vândut în mai multe rânduri, până a ajuns în stadiul cel mai jos - acela de restaurant plutitor pe Dunăre. Deşi în prezent i-a fost redată strălucirea originară, umbra scandalului regal în care a fost implicat va persista asupra sa, notează cotidianul britanic.
În 1937, nava a fost cumpărată de regele Carol al II-lea al României, pentru suma de 120.000 de lire sterline, şi a fost botezată Luceafărul. Ancorată la Galaţi, nava găzduieşte, pe 18 octombrie 1938, o întâlnire între regele Carol al II-lea, ministrul de Externe al Poloniei, colonelul Josef Beck, şi omologul său român, Nicolae Petrescu Comnen, discuţiile încadrându-se în criza politică post-muncheneză.
După abdicarea lui Carol, în 1940, vasul a fost preluat de Ministerul Culturii, devenind charter, muzeu plutitor şi, în cele din urmă, restaurant plutitor pe Dunăre, după ce a fost naţionalizat, în 1948, i-au fost îndepărtate blazoanele regale şi a fost rebotezat Răsăritul şi apoi Libertatea. Iahtul a fost folosit astfel ca restaurant şi hotel, devenind o efigie a Galaţiului.
Iahtul, ajuns într-o stare avansată de degradare, a fost vândut de societatea comercială Regal S.A. Galaţi firmei britanice Edmiston Comp., generând astfel un litigiu cu Ministerul Culturii, întrucât vasul făcea parte din patrimoniul naţional. Ministerul Culturii a formulat o plângere, la data de 28 decembrie 1998, la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi, împotriva S.C. Regal, având ca obiect modul de organizare a licitaţiei, însă Parchetul de pe lângă Tribunalul Galaţi a dispus scoaterea de sub urmărire penală a persoanelor care au organizat licitaţia.
Firma britanică a primit un aviz, de la Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor din cadrul Ministerului Culturii, pentru exportul temporar al iahtului, necesar restaurării, la şantierul naval Even Port Royal din Marea Britanie, unde a fost construit acesta şi unde se aflau planurile originale, plătind o asigurare de 265.000 de dolari. Astfel, vasul a părăsit România pe 25 septembrie 1999, însă nu s-a mai întors în ţară.
Este vară în emisfera nordică şi asta înseamnă că este timpul unei vacanţe. Vă putem sugera minunatul Ontario Lacus. Este localizat în emisfera sudică a lui Titan, cel mai mare satelit natural al planetei Saturn, iar dacă e să ne luăm după imaginile transmise de sonda Cassini, o altă destinaţie mai exotică nu există în spaţiu.
Potrivit discovery.com, nu este vorba de un lac obişnuit. Titan este singura lume descoperită până acum, în afară de Pământ, care are lichid la suprafaţă. Lacurile nu sunt totuşi formate din apă, ci probabil din metan şi etan lichid. Suprafaţa satelitului este prea rece pentru apă lichidă, fiind la o depărtare de 10 ori mai mare de Soare decât Pământul. În schimb, dealurile din jurul lacului sunt formate din gheaţă.
În ciuda diferenţelor uriaşe de chimie a atmosferei, Cassini a găsit şi trăsături asemănătoare cu Pământul. Văi, ţărmuri, golfuri şi delte au fost descoperite în timpul ultimelor survolări. Schimbări sezoniere în nivelul lacului au fost măsurate de-a lungul timpului. De la descoperirea lui în 2004, lacul s-a micşorat cu peste 10 kilometri.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, susţine că tentaţia de a impozita din nou munca este greşită, şi că o colectare de doar 30% din PIB nu poate transforma România într-un stat social, iar România va ieşi din recesiune doar prin constrângeri bugetare tari. La nivelul impozitării există "o dihotomie, o ruptură extraordinară", şi la nivelul încasărilor în PIB, toţi analiştii susţin că 30% este foarte puţin, spune Isărescu. El a explicat, miercuri, că analiştii firmelor de rating, ai Uniunii sau ai Fondului neagă posibilitatea existenţei unui stat social, aşa cum se doreşte a fi România, cu încasări la buget de numai 30% din PIB. În plus, firmele se plâng că sunt supraimpozitate, iar statul n-are bani, explică Isărescu. "Trebuie rezolvată chestiunea veniturilor. Bănuim cu toţii unde sunt răspunsurile: o bună parte din economia românească nu este fiscalizată. Fiscalizarea este extrem de concentrată pe muncă. Există tentaţia să impozitezi din nou munca: bineînţeles că o descurajezi", a mai spus Isărescu.
El a adăugat că o greşeală în politica fiscală a constat în exceptarea unor categorii de impozitare: propunerile de impozit pe venituri suplimentare, cum a fost, de exemplu, cea de impozitare a pământului de acum zece ani, au fost evitate permanent, an de an. "Decizia este politică, dar dacă nu discutăm, la ce ne putem aştepta? Impozitarea muncii, mărirea contribuţiilor sociale cred că ar mări deficitul în continuare la bugetul asigurărilor sociale, va avea rolul de a micşora aceste venituri. Şi atunci ajungi în impas. Serviciul datoriei publice începe din nou să crească, iar cum nimeni nu vrea să taie din cheltuieli, situaţia nu se poate rezolva decât prin conflicte, tensiuni sociale", a atras atenţia guvernatorul BNR.
Revenind asupra rolului împrumuturilor internaţionale, Isărescu a explicat că nu este de acord cu afirmaţiile consilierului său Lucian Croitoru, potrivit căruia FMI a salvat România de la colaps. "Evit să spun că FMI-ul ne-a salvat ca stat. Nu e adevărat. Suntem membri, suntem parteneri", a afirmat Isărescu. "După 1990, Fondul s-a ocupat de reforme structurale şi a părut ca un băiat rău, care împinge la reforme dure. Or, în prezentul acord, revine la rolul istoric... FMI a fost creat pentru a finanţa balanţele de plăţi", a explicat Isărescu. Guvernatorul susţine că rolul Fondului a fost să ajute România în acoperirea datoriei, în principal de sorginte privată. "A fost o problemă cu datoria privată, extrem de mare în perioada 2005-09, o bună parte din ea a apărut la băncile comerciale, şi când o datorie privată nu este bine condusă, devine o problemă publică. Acesta ar fi diagnosticul pentru România", spune Isărescu. "Fondul şi-a făcut datoria. Trebuia să ne facem şi noi datoria pe plan intern - deficitul structural în 2007 trebuia să fie de numai 1%, dar era 5-6%, însă era pe o creştere economică exagerată". "FMI nu vine să salveze România, ci vine să-şi facă datoria", a explicat guvernatorul. "Nu este vorba că Fondul a fost generos cu noi - n-a fost deloc generos", a mai spus guvernatorul BNR.
Totodată, pensionarii trebuie să înţeleagă că sunt plătiţi nu din ce au plătit ei, ci din ce plătesc contribuabilii actuali, a mai spus Isărescu: "Am creat două fonduri care abia îşi trag sufletul (pilonul II şi pilonul III de pensii private, n.r.), ...şi care devin operaţionale abia peste câţiva ani. Noi avem buget de pensii, nu fonduri de pensii. E altceva, o discrepanţă... Repetiţia ideii că pensiile din România sunt plătite din contribuţiile oamenilor a dus la o confuzie majoră din punct de vedere financiar". Isărescu susţine că, deşi Curtea Constituţională a avut dreptate să nu reducă pensiile - un drept garantat, nu se poate exagera. "Pensia este un drept, dar dacă garantezi un drept de proprietate asupra casei nu garantezi şi preţul casei. Ar fi o exagerare", a precizat guvernatorul BNR.
În timp ce UE se reorientează către reţeaua feroviară pentru a proteja mediul, România, membru al Uniunii din 2007, acţionează tocmai invers, comentează agenţia franceză de presă AFP. Între 1990, anul revenirii la un sistem democratic, şi 2009, numărul celor care călătoresc cu trenul s-a micşorat de şase ori, ajungând de la 407,9 milioane la 70,3 milioane, potrivit Oficiului de statistică. Iar degringolada continuă. "Traficul ar putea scădea cu 10 la sută în 2010", a declarat pentru AFP directorul departamentului de călători al companiei feroviare naţionale CFR, Liviu Pescăraşu.
Numărul maşinilor s-a triplat în 20 de ani, trecând de la 1,3 la patru milioane, românii îndreptându-se către un "lux" rar în perioada comunistă. "Este aproape la fel ca în Franţa, unde s-a renunţat la tramvai în epoca maşinii ... pentru a se reveni la acesta ulterior", subliniază Ştefan Roşeanu, de la Asociaţia industriilor feroviare.
Renunţarea la călătoria cu trenul se explică şi prin prelungirea duratei traseelor determinată de infrastructua din ce în ce mai precară. Viteza comercială este de abia 50 de kilometri pe oră. Între oraşele turistice Sibiu şi Braşov, legăturile directe sunt întrerupte de mai multe luni din cauza unui pod avariat. Întârzierile de una până la trei ore sunt tot mai dese pe numeroase trasee. Atunci, în pofida confortului vagoanelor pe marile linii, călătorii renunţă la acest tip de transport.
Potrivit datelor oficiale, 40 la sută din căile ferate şi 96 la sută din podurile feroviare au nevoie de reparaţii majore. "România trebuie să investească mai mult în infrastructura feroviară care se distruge rapid din cauza lipsei de întreţinere", a declarat pentru AFP Comisia Europeană. "Lipsa de dinamism a sectorului feroviar nu este cu siguranţă bună pentru economia românească", aflată deja în recesiune, adaugă aceasta.
Din cauza infrastructurii deficitare, Ford nu reuşeşte să exporte 1.000 de maşini pe care vrea să le producă pe zi la Craiova, a explicat ambasadorul Statelor Unite.
Cu siguranţă, liniile sunt în renovare în cadrul proiectelor europene, cum ar fi cea între Constanţa şi Bucureşti. Acest traseu de 225 de kilometri este parcurs în prezent cel mai adesea în cinci ore, o durată mai mare decât în perioada comunistă. Durata acestuia trebuie redusă la două ore şi 30 de minute la jumătatea lui 2011, afirmă ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Restricţii de viteză vor persista totuşi până în 2015, renovarea podului peste Dunăre nefiind luată în considerare iniţial, avertizează directorul adjunct al proiectelor europene pentru CFR, Radu Irimia, care de la sosirea sa încearcă să pună în funcţiune numeroase proiecte. Pe o porţiune renovată cu fonduri europene între Bucureşti şi Câmpina, lipsa de întreţinere conduce din nou la restricţii de viteză, a declarat pentru AFP o sursă din domeniu.
Deşi criza este adeseori evocată ca un element explicativ, experţii amintesc că România a cunoscut zece ani de creştere fără ca reţeaua feroviară să beneficieze de investiţiile necesare. După ce a primit 610 milioane de euro de la UE, Bucureştiul dispune în principiu, din 2007, de 1,85 de miliarde de euro pentru infrastructura feroviară. "Această situaţie catastrofală rezultă dintr-o lipsă de voinţă politică ce durează de mai mulţi ani", conchide Roşeanu. Ministrul Transporturilor nu a răspuns întrebărilor AFP.
Apelul a fost făcut miercuri, 21 iulie, la Geneva, în cadrul Conferinţei Mondiale a preşedinţilor de Parlament. "Această armată indirect sprijină autoproclamata republică transnistreană, care este o gaură neagră pentru bugetul Republicii Moldova şi o zonă de instabilitate nu doar pentru noi, ci şi pentru întreaga Europă", a menţionat Ghimpu în discursul său rostit marţi, la Conferinţa Mondială a Preşedinţilor de Parlament.
"De ce am ajuns cel mai sărac stat din Europa? Nu numai din cauza că nu au fost promovate reforme democratice la timpul potrivit, ci şi din cauza că astăzi pe teritoriul republicii continuă să staţioneze, fără consimţământul nostru, o parte din acea armată de ocupaţie şi muniţiile ei, încălcând hotărârea de la Istanbul din 1999 şi Constituţia Republicii Moldova, care prevede statutul de ţară neutră", a spus Ghimpu. Potrivit Preşedintelui, Republica Moldova, de fapt, împlineşte două vârste. Pe de o parte, la anul viitor sunt 20 de ani de la adoptarea Declaraţiei de Independenţă, iar, pe de altă parte, are vârsta de 70 de ani, deoarece 50 de ani a existat ca republică sovietică socialistă moldovenească, formată prin hotărârea Sovietului Suprem al URSS la 2 august 1940 la Moscova, ca rezultat a ocupaţiei din 28 iunie 1940.
O altă problemă în care preşedintele Mihai Ghimpu a solicitat sprijinul celor peste 150 de preşedinţi de parlament din toată lumea, este cea a inundaţiilor produse în această lună în Republica Moldova, în urma cărora sute de cetăţeni şi-au pierdut casele şi munca de o viaţă şi au nevoie de ajutor.
Preşedintele Mihai Ghimpu a participat la Conferinţa Mondială a Preşedinţilor de Parlament, care s-a desfăşurat la Geneva în perioada 19-21 iulie 2010. Conferinţa este cel mai important summit mondial cu participarea preşedinţilor de parlament din toate statele lumii, care se ţine odată la 5 ani.
Pagina 17 din 252