Nelu Stamate

Nelu Stamate

Extincţii în masă periodice au fost propuse şi în trecut şi s-a sugerat că Soarele ar avea un companion cu o orbită lungă de 27 de milioane de ani. De fiecare data când se apropie trimite o ploaie de asteroizi şi comete din Norul Ort, o parte din ele lovindu-se de Pământ. Aceste corp ipotetic a fost numit „Nemesis”. Se pare însă că regularitatea acestor extincţii şi perioada de timp la care se petrec este de fapt dublă faţă de descoperirile anterioare, fapt care contrazice existenţa lui Nemesis.
În ultimii 500 de milioane de ani Soarele s-a apropiat însă de alte stele, iar forţa gravitaţională a acestora ar fi afectat orbita lui Nemesis, fiind aproape imposibil să păstreze o orbită exactă de 27 de milioane de ani. Cercetătorii cred că fosilele de la care s-a propus existenţa lui Nemesis, acum sunt de fapt o dovadă împotriva acestuia. Regularitatea extincţiilor sugerează că nu este vorba de un corp ceresc, ci ceva mult mai aproape de Pământ. Este puţin probabil ca ceva din spaţiu să menţină un program atât de precis, pe o perioadă atât de îndelungată.
Potrivit telegraph.co.uk, extincţiile nu sunt uniforme, variind de la catastrofe majore care aproape distrug viaţa în întregime, până la unele mai mici, cum ar fi ultima în care au dispărut circa 10% din specii. Deşi se petrec în medie la 28 de milioane de ani, nu vin niciodată la un moment exact, putând întârzia sau succeda cu diferenţe de 10 milioane de ani.
Nu trebuie să intrăm în panică. Ultimul asemenea eveniment a avut loc în urmă cu 10 milioane de ani şi este suficient timp să ne dăm seama de cauze. Studiul celor doi cercetători a fost publicat în Solar and Stellar Astrophysics.
În România au fost înmatriculate în primele şase luni 36.636 autoturisme, faţă de 62.657 maşini în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). În Bulgaria şi Ungaria, piaţa a scăzut cu 43,2%, la 7.299 de maşini, şi respectiv cu 43,8%, la 22.355 automobile. Cea mai mare creştere a pieţei, de 57,7%, a fost înregistrată în Portugalia, unde au fost înmatriculate 115.258 de maşini în perioada ianuarie-iunie.
În UE au fost înmatriculate, în total, 7.285.487 de autoturisme. Piaţa a coborât în zece state comunitare, celelalte consemnând creşteri. ACEA nu a avut disponibile date referitoare la Malta şi Cipru.
În luna iunie, pe piaţa auto românească au fost înmatriculate 10.285 de maşini noi, în scădere cu 6,5% comparativ cu perioada similară din 2009. Declinul este apropiat celui din UE, de 6,9%, la un total de 1.341.092 maşini.
În iunie, dintre statele comunitare, cel mai accentuat avans al numărului de înmatriculări noi de autoturisme a fost observat la Irlanda, de 75,8%, la 8.452 de maşini. Cea mai mare scădere a fost înregistrată de Slovacia (40,6%, la 6.154 de maşini). În total, piaţa a scăzut în 11 ţări şi a avansat în celelalte.
Cea mai mare piaţă auto a Uniunii a fost, atât în primele şase luni cât şi în luna iunie, Germania, cu un nivel al înmatriculărilor noi de 1.468.791 unităţi (-28,7%) şi respectiv 289.259 unităţi (-32,3%).
În clasamentul mărcilor, Dacia se plasează pe locul cinci în UE după creşterea numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din primul semestru, de 17,9%, la 137.355 de unităţi. Pe primele poziţii se plasează Land Rover (39,3%, la 36.476 de maşini) şi Nissan (31,9%, la 205.793 de maşini). Marca Renault, a constructorului auto cu acelaşi nume, proprietarul Dacia, ocupă locul trei, cu un avans de 20,6%, la 634.220 de unităţi.
Între grupuri, lider la numărul înmatriculărilor noi din primele şase luni este Volkswagen, cu 1.525.560 de auturisme noi înmatriculate, în scădere cu 1,8% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2009. Constructorul auto german este urmat de PSA Peugeot Citroen (1.009.894 de maşini, în urcare cu 6,8%) şi de Renault (771.575 maşini, în creştere cu 20,1%).
Cifrele prezentate de ACEA referitoare la situaţia pieţei din România au fost anunţate anterior de Direcţia Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Care criză?! Rolls Royce de 340.000 euro, înmatriculat în iunie

În luna iunie a fost înmatriculat în România primul Rolls Royce din ultimul an şi jumătate, un model Phantom Coupe, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), în Europa maşina putând fi achiziţionata la preţul de 340.000 de euro. Rolls Royce Phantom Coupe este un model care cântăreşte 2,6 tone, iar motorul de 6,75 litri propulsează maşina de la 0 la 100 de kilometri în 5,6 secunde.

Nu este singura maşină de lux care circulă pe şoselele romaneşti

Potrivit DRPCIV, în primul semestru, Bentley a livrat trei modele pe piaţa locală, de trei ori mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Fruntaşi rămân, însă, cei de la Ferrari, care în luna iunie a livrat 3 modele, un Ferrari 458 Italia şi două Ferrari 599. Pe parcursul primei jumătăţi a anului, Ferrari a livrat 17 unităţi, în creştere cu mai mult de 100% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
În ciuda crizei, vânzările de maşini de lux au înregistrat o creştere spectaculoasă în primele cinci luni ale anului. Dacă anul trecut până în mai erau înmatriculate 23 de unităţi, în aceeaşi perioadă din 2010 s-au înregistrat peste 40 de automobile de lux.
Bosonul Higgs este cea mai vânată particulă şi s-ar putea ca aşteptarea noastră să ia sfârşit în curând. Fizicianul Tommaso Dorigo de la Universitatea din Padua a scris despre o posibilă descoperire a particulei de către acceleratorul Tevatron de la Fermi National Accelerator Laboratory din Batavia, Illinois. „Mi-a ajuns la urechi, din două surse diferite, că un experiment de la Tevatron va produce dovezi cu privire la un semnal de la bosonul lui Higgs. Nu se fac afirmaţii definitive, dar se vorbeşte de un rezultat neaşteptat”, scrie Dorigo pe blogul său. Din nefericire fizicianul nu dă prea multe detalii, dar dacă este adevărat atunci va fi o descoperire extraordinară.
Bosonul Higgs, numit în mod literar şi „particula lui Dumnezeu”, a fost propus pentru a explica de ce particulele au masă. Este singura particulă din modelul standard care nu a fost încă identificată. Descoperirea ei ar confirma teoria, iar un eşec ar însemna că trebuie să ne îndreptăm către teorii mult mai exotice şi interesante.
Tevatronul a făcut progrese în ultimii ani în căutarea particulei, iar datele culese de către experimentele DZero sau CDF au micşorat zona unde ar putea fi identificat bosonul lui Higgs. Potrivit New Scientist, în 2009, oamenii de ştiinţă de la Tevatron au spus că vor avea suficiente date până la sfârşitul lui 2011 fie pentru a confirma sau pentru a infirma existenţa particulei şi au estimat că au 50% şanse să o descopere până la sfârşitului lui 2010. Este dificil de apreciat validitatea zvonului, dar vom mai avea cu siguranţă veşti în curând de la Paris unde fizicieni din toată lumea se vor întâlni, timp de mai multe săptămâni, pentru a-şi prezenta rezultatele la „International Conference on High Energy Physics”.
Consiliul Naţional pentru IMM-uri private (CNIPMMR) a lansat vineri ediţia a 8-a a Cartei Albe a IMM-urilor care cuprinde un sondaj realizat prin intervievarea a aproape 1.500 de întreprinzători. Astfel, 57% dintre respondenţi au apreciat că punctul culminant al crizei va fi în 2010, iar 25% că acest moment va fi în 2011.
Întrebaţi cum au evoluat afacerile de la începutul crizei, respectiv din octombrie 2008, aproape jumătate dintre întreprinzători au răspuns că şi-au redus activitate, 43% că au aceiaşi parametri, iar 7,3% că au crescut activitatea. Totodată, în 2009 peste 60% dintre firme au avut performanţe inferioare celor din 2008, 22,23% au obţinut aceleaşi rezultate, iar 17% peste nivelul anului anterior. Şi în aceste condiţii, majoritatea IMM-urilor au menţinut salariile, respectiv 60% dintre respondenţi. Cei care au scăzut salariile în perioada crizei reprezintă 22,13% din întreprinzătorii intervievaţi, iar 20% din total chiar au crescut salariul mediu. „Faptul că patru cincimi dintre IMM-uri au menţinut sau au crescut salariile este un element de stabilitate socială în România”, a declarat, la lansarea Cartei Albe, preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu.
Sondajul a urmărit şi percepţia întreprinzătorilor faţă de mediul de afaceri, în acest sens acesta relevând că în 2010 aproape 80% dintre IMM-uri consideră mediul stânjenitor pentru afaceri.
Scăderea cererii interne, fiscalitatea şi birocraţia reprezintă în continuare principalele probleme cu care se confruntă IMM-urile, cu toate că principala oportunitate identificată de firme rămâne piaţa internă, urmată de pieţele externe şi produse noi.
În vedere ameliorării dificultăţilor cu care se confruntă IMM-urile, CNIPMMR a reiterat necesitatea adoptării imediate a unui set de măsuri, inclusiv eliminarea impozitului minim, în urma introducerii acestuia pierderile la buget fiind de 2,8 miliarde de lei, generate de închiderea unui număr foarte mare de firme. Altă măsură se referă la introducerea unui sistem de evaluare şi motivare a lucrătorilor care aprobă cereri pentru finanţare europeană. Totodată, reprezentanţii IMM-urilor susţin alocarea a 100 de milioane de lei anual pentru susţinerea înfiinţării de firme de către tineri. Prognozele CNIPMMR arată că în urma măsurii ar putea fi create circa 20.000 de firme până în 2011. Pe de altă parte, CNIPMMR a propus modificarea schemei de ajutor de stat care se adresează investiţiilor de 10 milioane de euro, şi care creează 100 de locuri de muncă, în sensul reducerii investiţiei la 10.000 de euro şi a locurilor de muncă nou create la zece. În acelaşi timp, întreprinzătorii vor extinderea măsurilor privind comercializarea produselor alimentare în hipermarketuri şi supermarketuri la toate tipurile de produse.
Impactul financiar al bănuielilor de fraudă în ce priveşte fondurile de pre-adeziune (destinate să sprijine ţările din Europa Centrală şi Orientală să răspundă exigenţelor intrării în Uniunea Europeană) s-a mărit de patru ori, trecând de la 13 milioane de euro, în 2008, la 57 milioane de euro, în 2009, se precizează într-un raport publicat de Comisia Europeană. Cel al bănuielilor de fraudă în domeniul agricol s-a triplat, ajungând la 13,3 milioane de euro, în 2009, de la 4 milioane de euro.
Bănuielile de fraudă în materie de sprijin acordat regiunilor defavorizate au crescut şi ele de la 57 de milioane de euro, în 2008, la 109 milioane, în 2009. Într-un comunicat transmis presei, Comisia subliniază că acesta este un indiciu că controalele şi sistemele antifraudă puse în practică funcţionază tot mai eficient.
Un al doilea raport publicat la mijlocul săptămânii trecute de Oficiul antifraudă (OLAF) arată că o mare parte dintre iregularităţi se referă la ajutoarele prealabile adeziunii Bulgariei. Este ţara în care, la finele lui 2009, OLAF urmărea cel mai mare număr de afaceri: 68 dintre cele 354 din întreaga Europă. Importante fraude din fondurile europene au fost constatate în Bulgaria la sfârşitul lunii iunie, ele ducând la condamnări ce au ajuns până la 12 ani de puşcărie pentru o fraudă organizată de un prelucrător de carne. Pe locul al doilea se află Belgia, cu cele 48 de afaceri în curs, referitoare la prezenţa pe solul ei a numeroase instituţii europene. Activităţile OLAF au permis, între altele, condamnarea la doi ani de închisoare, în noiembrie 2009, a unui fost eurodeputat britanic, Tom Wise, întrucât pusese în contul lui personal 40.000 de euro declaraţi oficial ca salariu al asistentului său parlamentar. Totodată, OLAF a detectat importante iregularităţi în contabilitatea unei agenţii create în 2005, Colegiul European de Poliţie (CEPOL), care a reunit înalţi funcţionari din poliţia întregii Europe spre a încuraja cooperarea transfrontalieră între poliţişti, şi care avea sediul în Marea Britanie. Era vorba de mici sume, arată o sursă, dar echipamentul şi mobilarea domiciliilor personalului erau finanţate de agenţie, care nu cerea niciun document referitor la rambursarea cheltuielilor misiunii, iar vehiculele în funcţiune erau folosite în scopuri personale. Responsabilii au demisionat imediat după ce procedurile interne ale agenţiei au fost modificate.
Din rapoartele citate de „Le Monde" lipseşte România, ceea ce, dacă este adevărat, ar fi un lucru îmbucurător. Pe de altă parte, să notăm că problemele create de corupţie în sânul membrilor UE nu datează de ieri - de azi. De altfel, în martie 1999, un întreg executiv al Uniunii, în care se afla şi fostul premier francez Edith Cresson, a fost nevoit să demisioneze în urma unor grave acuzaţii de acest gen.
Peste 60% dintre români rămân fără bani de la o lună la alta tot timpul sau des, în contextul în care 65% din populaţia de peste 16 ani are dificultăţi în a-şi acoperi nevoile de zi cu zi, a relevat un studiu efectuat de către Institutul pentru Economie Mondială din cadrul Academiei Române, în perioada 1-15 mai, pentru Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii.
Potrivit studiului, indicele capabilităţii de administrare a banilor este în medie de 55,79%, pe o scară de 100%. Doar 23% dintre românii respondenţi la sondaj ţin evidenţa veniturilor şi cheltuielilor. Totodată, 66% din populaţie nu ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor, dar ştie câţi bani are disponibili, iar 70% dintre respondenţi au arătat că au o planificare a cheltuielilor lunare curente. Un lucru îmbucurător este că 61% dintre români au declarat că nu se împrumută pentru a achita alte datorii. Întrebaţi ce fac atunci când rămân fără bani de la o lună la alta, 75,3% dintre respondenţi au răspuns că reduc cheltuielile, 61,5% că împrumută bani de la rude, prieteni sau cunoştinţe, iar 42,2% că achiziţionează bunuri „pe caiet” de la magazine. Doar 7,5% dintre respondenţi au spus că atunci când rămân fără bani de la o lună la alta lucrează în plus sau îşi iau un al doilea loc de muncă. Pe de altă parte, întrebaţi cum utilizează banii care rămân în plus de la o lună la alta, 74,6% au răspuns că îi păstrează în numerar, 33,6% că îi cheltuiesc pe bunuri de consum şi 25,4% că îi economisesc sau că nu îi retrag din cont.
Principalii factori care determină capacitatea de administrare a banilor sunt venitul, gradul de alfabetizare financiară, nivelul de educaţie, generaţia şi aria rezidenţială.
O anchetă desfăşurată timp de zece ani a concluzionat că cele 60 de antene gigant ale Radio Vatican amplasate în nordul Romei dăunează foarte grav sănătăţii locuitorilor din zonă, mai ales copiilor, în rândurile cărora au fost identificate cazuri frecvente de tumori canceroase şi leucemie. Ultimele cercetări au stabilit că există o legătură strânsă între antenele Radio Vatican şi cancerul copiilor din zona în care acestea sunt amplasate, informează BBC. Experţii au stabilit că numărul cazurilor de copii cu tumori caceroase sau leucemie este mai mare în zonele în care sunt amplasate cele 60 de antene ale Vaticanului.
Tribunalul italian a studiat timp de zece ani dacă moartea membrilor familiilor care locuiesc în zona de nord a Romei are legătură cu radiaţiile electromagnetice. Raportul de 300 de pagini al celui mai prestigios spital de cercetare în oncologie italian a conclzionat că antenele sunt dăunătoare, uneori letale.
60 de antene gigant au fost amplasate secolul recut pe un teren aparţinând Vaticanului, din nordul capitalei italiene. Acestea transmit programele radioului Vaticanului în toată lumea, pe unde medii şi scurte. Tehnologia este considerată depăşită, multe staţii ale radioului catolic din lume restransmiţând emisiunile de la Vatican după ce le descarcă de pe internet. Oamenii care locuiesc în zona antenelor au declarat că acestea interferează cu receptarea posturilor TV şi perturbă funcţionarea aparatelor electrocasnice.
Vaticanul s-a arătat uimit de concluzia anchetei şi a declarat că se va apăra, susţinând că antenele nu afectează sănătatea
8. Mustaţa lui Merv Hughes
Fostul jucător de cricket australian Merv Hughes şi-a asigurat impresionanta mustaţă pentru suma de 344.000 de dolari. O investiţie solidă, scriu jurnaliştii americani, care atenţioneză că Hughes ar fi de nerecunoscut fără părul său facial.

7. Picioare de milioane
Deşi n-a fost confirmată oficial, în mass-media circulă informaţia că artista Mariah Carey şi-a asigurat picioarele pentru 1 miliard de dolari. Ea fusese oarecum nevoită se facă asta, după ce compania Gillete a ales-o drept imaginea lamelor de ras ale companiei. De asemenea, s-a zvonit că şi fotomodelul Heidi Klum are picioarele asigurate.

6. Policare de valoare
Din cauză că este aproape imposibil să conduci o maşină fără degete, compania Santander i-a asigurat şoferului de Formula 1 Fernando Alonso degetele mari pentru suma de peste 13 milioane de dolari.

5. Asigurările îşi bagă nasul în enologie
Când îţi câştigi pâinea cu ajutorul nasului, e o idee bună să ţi-l asiguri, scriu ziariştii americani. Aşa s-a gândit şi un producător de vinuri olandez, care va primi peste 6 milioane de dolari dacă îşi va pierde simţul olfactiv.

4. Asigurări pentru microbişti
În Statele Unite, fanii fotbalului american pot face bani buni dacă jucătorii lor preveraţi stau pe bancă un anumit număr de meciuri. Compania Fantasy Sports Insurance îi protejează împotriva scenariului în care jucătorii lor favoriţi nu intră în teren un anumit număr de meciuri, fie din cauza unor accidentări sau din cauza unor performanţe slabe.

3. Bani contra deshidratare
În nordul Kenyei, o poliţă de asigurare specializată îi ajută pe fermieri să-şi protejeze turmele de vite împotriva secetei. O serie de sateliţi sunt folosiţi pentru a stabili cu precizie care animale sunt în zone care se confruntă cu lipsa precipitaţiilor, iar proprietarii lor primesc bani în funcţie de acest lucru.

2. Asigurări anti-revolte
Ştirile despre recentele proteste antiguvernamentale din Thailanda au făcut înconjurul lumii, iar statele şi-au avertizat cetăţenii să stea deoparte de Bangkok. Puţină lume ştie însă că guvernul thailandez are încheiate poliţe de asigurare de 10.000 de dolari pentru fiecare turist, pentru cazurile în care cei care vizitează ţara ar avea de suferit în urma revoltelor şi demonstraţiilor. De asemenea, dacă zborurile sunt amânate, turiştii primesc câte 100 de dolari pe zi pentru fiecare 24 de ore pe care sunt nevoiţi să le petreacă în Thailanda.

1. Asigurare împotriva paternităţii
În 1981, solistul David Lee Roth a încheiat o poliţă de asigurare anti-paternitate la compania londoneză Lloyd’s. Potrivit contractului, femeile care ar fi rămas însărcinate cu rocker-ul ar fi avut dreptul să încaseze sume frumuşele de bani. “Primesc tot timpul scrisori de la fane, în care mi se spune că am devenit din nou tată şi în care mi se cer bani”, şi-a explicat atunci artistul decizia de a încheia inedita poliţă de asigurare, pentru care a plătit 10.000 de dolari pe an.
După ce publicaţia germană Der Spiegel a publicat săptămâna trecută un articol în care afirma că România, prin simplificarea legii cetăţeniei, bagă moldovenii în UE prin uşa din spate, este rândul presei britanice să preia ideea, cu un titlu similar, dar concretizat pentru cazul Marii Britanii. Mizând pe mai vechea fobie a presei tabloide britanice în privinţa unui val de imigranţi estici aducători de "rele", The Daily Telegraph şi Daily Express avertizează că mii de moldoveni ar putea cere beneficii sociale în Marea Britanie, împovărând şi mai mult o economie aflată în recesiune.
Articolul din Telegraph aminteşte de perioada dinaintea aderării României la UE, când presa tabloidă britanică scria cu regularitate despre perspectivele sumbre ce aşteptau Marea Britanie - pe plan social, dar şi pe plan infracţional - odată cu intrarea în UE a României şi Bulgariei. Cele două ţări au fost, de altfel, singurele pentru care Londra şi-a închis piaţa muncii, temându-se de un nou fenomen de tip "instalatorul polonez".
Statisticile au infirmat ulterior valul migrator de care se temeau tabloidele britanice din partea românilor, care au preferat să se îndrepte spre ţări "latine", Italia şi Spania. Pe plan infracţional însă, presa britanică relatează periodic despre "isprăvi" ale românilor, care, pe teritoriul Regatului Unit, par să se fi specializat în fraude informatice, dar şi în traficul cu fiinţe umane. Este celebru cazul "Þăndărei" - o vastă schemă de cerşetorie, trafic de copii şi fraudare a sistemului britanic al asigurărilor sociale. Autorităţile române au colaborat însă foarte bine cu cele de la Londra pentru anihilarea acestei reţele, fapt remarcat, cu alte ocazii, şi de presa britanică.
În acest context, articolul publicat duminică seara în ediţia online a cotidianului The Daily Telegraph atrage atenţia că "România a deschis o uşă din dos a drumului către UE, care îi va îndreptăţi pe sute de mii de emigranţi din Moldova, o fostă republică sovietică săracă, să muncească şi să ceară beneficii sociale în Marea Britanie".
Mai mult de 900.000 de moldoveni cu origini româneşti au cerut în România paşapoarte, un document care le va permite libera circulaţie în Marea Britanie, scrie Daily Telegraph. Până la 120.000 de solicitări de paşapoarte româneşti au fost deja rezolvate şi alte 800.000 sunt în procesare, ceea ce alimentează temerile unei migraţii în masă înspre Vest dinspre Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa de Est, situată între România şi Ucraina, explică publicaţia britanică.
Traian Băsescu, preşedintele României, a promis tuturor moldovenilor care se consideră români, adică majoritatea în ţara cu o populaţie de 3,6 milioane, că vor putea să circule liber atât în România, cât şi în UE. El a cerut să fie primite pe lună 10.000 de cereri de acordare a cetăţeniei României dintr-o ţară unde PIB-ul pe cap de locuitor este echivalent cu cel al Sudanului, scrie Daily Telegraph. Salariul mediu lunar în Republica Moldova, care nu este ţară UE şi unde şomajul este ridicat, este de doar 130 de lire sterline (cca. 155 de euro) şi peste un milion de moldoveni deja lucrează în străinătate, majoritatea ca imigranţi ilegali în economia neagră a Europei, adaugă cotidianul britanic.
"Moldovenii tocmai au câştigat la loterie", scriu şi jurnaliştii de la tabloidul Daily Express la rubrica "Comentariul nostru", referindu-se la paşapoartele UE pe care le-au primit din partea României. "Dacă numai jumătate dintre ei îşi exercită dreptul de a trăi, munci şi de a cere beneficii aici (în Marea Britanie - n.r.),  asta va pune o presiune masivă pe ţara şi-aşa greu încercată", scrie tabloiul de dreapta.
Jurnaliştii de la Daily Express oferă chiar o soluţie pentru oprirea potenţialului val de imigranţi moldoveni: anihilarea "culturii beneficiilor sociale". "Este o chestiune care ţine de guvernul nostru, care poate că nu are posibilitatea de a le lua cetăţenilor UE dreptul la liberă circulaţie, dar poate face în schimb un lucru ce va întrerupe afluxul de imigranţi din Europa de Est - să pună capăt culturii iraţionale a beneficiilor sociale, care a făcut ca Marea Britanie să devină un asemenea magnet", se precizează în scurtul comentariu.
Şi ziarul The Telegraph îndeamnă guvernanţii la acţiune. Publicaţia îl citează pe Sir Andrew Green, preşedinte al organizaţiei neguvernamentale MigrationWatch, un grup de presiune antiimigraţie, care a spus: "Este uimitor că aproape un milion de moldoveni au aplicat pentru cetăţenia română. Este esenţial ca Marea Britanie să reacţioneze, împreună cu partenerii ei din UE, altfel ne vom confrunta cu un nou val de forţă de muncă ieftină care ar fi cel mai neplăcut lucru în vremuri de recesiune". Problema se răspândeşte, după ce UE s-a extins la ţările din regiunea est-europeană şi balcanică, în 2004 şi 2007, adaugă cotidianul.
The Daily Telegraph mai aminteşte că Ungaria şi-a schimbat recent legile pentru a le permite etnicilor maghiari din întreaga Europă de Est să ceară cetăţenie, iar Bulgaria a emis peste 60.000 de paşapoarte macedonenilor.
"Extinderea continuă prin uşa din dos, pentru că deja am primit un număr uriaş de noi cetăţeni ca urmare a politicilor în materie de cetăţenie ale unor state membre", a declarat un diplomat UE cu rang înalt.  "Statisticile generale sunt uimitoare, curând vor vor egala populaţia unei ţări mici", a mai spus diplomatul.
Un cufăr cu cel puţin 30 de sticle de şampanie veche de 220 de ani a fost descoperit lângă o epavă din Marea Baltică, la 60 de metri adâncime. Se pare că şampania i-ar fi fost trimisă ţarului Rusiei de către regele Ludovic al XVI-lea, cu puţin înainte de izbucnirea Revoluţiei Franceze, relatează independent.co.uk.
Epava a fost identificată de scafandrii suedezi, în largul coastei insulei finlandeze Aaland. Autorităţile locale vor decide în cursul zilei de luni cu îi aparţine comoara găsită pe corabia de la fundul mării. Potrivit primelor informaţii, şampania a fost produsă în intervalul 1772 – 1789, de către compania care şi-a luat mai târziu numele de Veuve Clicquot. În condiţiile în care a fost depozitată în condiţii perfecte (frig şi întuneric), şampania este bună pentru consum. Mai mult, dacă identificarea iniţială se va dovedi corectă, sticlele descoperite pe fundul mării conţin cea mai veche şampanie din lume, întrecând astfel în vârstă şampania Perrier-Jouet (1825) analizată de experţi anul trecut în Londra.
Dacă se va confirma că şampania a fost trimisă de către Ludovic al XVI-lea, fiecare sticlă de şampanie de secol 18 valorează câteva milioane de euro, a declarat experta în vinuri Ella Gruessner Cromwell-Morgan.
Pagina 16 din 252