Nelu Stamate

Nelu Stamate

Că Europa a intrat în zodia austerităţii e deja o realitate în ciuda criticilor aduse de economiştii care avertizează asupra pericolelor sociale şi politice. Statele europene au ales metode diferite să combată deficitele bugetare galopante: unele au mers pe reduceri de cheltuieli, altele pe majorări de taxe, altele au optat pentru o variantă combinatorie.
Înainte de decizia Curţii Constituţionale care a respins micşorarea pensiilor de stat, România se încadra în prima categorie. Planul B al Guvernului Boc face parte din a treia categorie, combinând reducerile salariale de 25% în sectorul bugetar cu o majorare de cinci procente a TVA.
La mărirea TVA au apelat şi alte state europene după ce criza din Grecia a ridicat semne de întrebare în legătură cu capabilitatea guvernelor de a evita incapacitatea de plată.
Grecia, Spania, Finlanda sau, mai recent, Marea Britanie toate au ridicat TVA ca să strângă bani în cuferele de stat. Între toate acestea, România e cea mai cu moţ: cea mai mare creştere a TVA din Europa anului 2010 şi cea mai bruscă.
Greciei, de exemplu, i-a bătut falimentul în poartă şi doar împrumutul de urgenţă din partea UE şi FMI l-au alungat, chiar dacă nu departe. Chiar şi aşa, guvernul socialistului Papandreou nu a împins TVA în vârful muntelui dintr-o singură sforţare. Spre deosebire de creşterea cu 5% a TVA în România, care va fi implementată de la 1 iulie dacă nu vor exista noi piedici legale sau legislative, în Grecia, taxa a crescut cu 4% şi în două tranşe, de la 19% la 21% în marie şi apoi la 23%. Noua TVA va fi aplicată în Grecia începând cu 1 iulie şi a fost anunţată în luna mai, în timp ce guvernul autohton vrea s-o aplice la o săptămână după ce a anunţat-o.
Tot de la 1 iulie intră în vigoare şi majorarea de TVA decisă de guvernul spaniol al lui Jose Zapatero. După un val de măsuri antirecesiune luate în ianuarie, Madridul a venit cu un set nou în luna mai. Printre acestea se numără şi majorarea TVA cu două procente, de la 16% la 18%. Finlanda – singura ţară europeană care s-a întors din recesiune după ce ieşise în 2009, şi Portugalia au optat să adauge un singur procent taxei pe valoarea adăugată.
Marea Britanie, la cârma căreia s-a instalat austerul lider al conservatorilor, David Cameron, a anunţat de asemenea creşterea TVA, o măsură surprinzătoare judecând după orientarea tradiţional liberală a guvernelor de pe Downing Street. Cameron a anunţat că taxa urmează să crească de la 17,5% la 20% şi majorarea se va aplica de-abia din 2011. Teoretic, şi Londra a mărit TVA cu 5%, pentru că în 2009 era de 15%, unde fusese coborâtă în 2008 de guvernul Brown pentru stimularea economiei, revenind la 17,5% la 1 ianuarie 2010.
Să recapitulăm: România măreşte TVA cu 5% din prima, Grecia cu 4% din două mişcări, Spania cu 2%, Portugalia cu 1%. Şi acum să introducem în ecuaţie şi cifra deficitului bugetar. România e la 7,36% şi speră – cu puţine şanse, spun analiştii, chiar şi dacă creşte TVA, să atingă ţinta de 6,8% în 2010, aşa cum a convenit cu FMI. Grecia avea în 2009 deficit de 13,6% din PIB şi visează la 8,1% în 2010 şi 7,6% în 2011. Spania, a plecat de la deficit de 11,2% în 2009 ca să ajungă în 2010 la 9,3%. Cu toate că are deficit mai mic, România are totuşi cea mai mare majorare de TVA şi mai şi reduce salariile bugetarilor.
În istoria foarte recentă a Europei, singura ţară care a propulsat în sus dintr-o mutare TVA cu 5 procente a fost Ungaria în 2009. Vorbim de o Ungarie căreia analiştii îi atribuiau, la momentul respectiv, soarta Islandei. Victorios în alegerile de anul acesta, premierul de centru-dreapta Viktor Orban promite însă reducerea TVA.
Majorările de TVA au fost implementate diferenţiat la nivelul Uniunii Europene în 2010 pentru că Uniunea nu a reuşit niciodată să armonizeze politicile fiscale ale statelor. Singurele norme comun aplicabile reglementează plafonul superior şi plafonul inferior al TVA şi datează din 1993, când a fost stabilită piaţa comună prin tratatul de la Maastricht. De aceea, taxa pe valoarea adăugată variază între aceste două praguri în toate cele 27 de state membre. Recent, TVA de 15% a existat doar în Marea Britanie pentru scurt timp. TVA maxim practică Suedia şi Danemarca, statele care asigură cel mai bine serviciile sociale ale „statului-providenţial”.
Europenii finanţează un proiect prin care intenţionează să ajungă să poată detecta comportamentele suspecte ale pasagerilor avioanelor. Publicaţia englezească The Independent scrie că proiectul Bruxelles-ului, prin care sunt prevăzute instalarea de camere, microfoane, detectoare de explozibile şi un sistem computerizat complicat, le-ar fi de mare ajutor piloţilor, avertizându-i din timp, dar ar îngrădi libertăţile civile.
Echipa de la Universitatea Reading, însărcinată cu punerea în aplicare a proiectului, a efectuat deja teste ale sistemului computerizat  pe un avion British Aerospace şi pe o machetă de Airbus. Asemenea sisteme au fost trimise pe aeroporturi din întreaga lume, folosind sistemele video cu circuit închis pentru a strânge şi a analiza informaţii. Este vorba, de fapt, de extinderea sistemelor de supraveghere din gări şi aeroporturi la bordul avioanelor.
Programul vrea să detecteze comportamente sau evenimente ciudate, cum ar fi un bagaj nesupravegheat sau o persoană care se deplasează în sens invers fluxului de mulţime. La bordul avioanelor, camerele vor arăta dacă sunt pasageri agitaţi sau, de exemplu, dacă mai mulţi pasageri intră la toaletă în acelaşi timp.
Microfoanele ar înregistra convorbirile, pentru a idenfica conversaţiile despre terorism, iar în toalete vor fi amplasate detectoare de materiale explozibile, pentru a se evita asamblarea unor asemenea dispozitive la bord.
Toate aceste informaţii vor fi analizate computerizat, iar în cazul unor suspiciuni, cabina piloţilor va fi anunţată instantaneu.
Cu câteva luni în urmă, intenţia UE de a introduce la nivel comunitar scannere corporale pe aeroporturi a declanşat polemici dure.
Printre măsurile care vor fi luate se numără plasarea pasagerilor cu comportamente ciudate pe aeroport în locuri care sunt monitorizate mai bine la bordul avioanelor. Cei care concep programul se confruntă însă cu problema indentificării comportamentelor cu adevărat dăunătoare. "Vrem să evităm să spunem că toţi pasagerii nervoşi sunt potenţiali terorişti", au declarat cercetătorii.
O asemenea tehnologie ar fi evitat tentativa de atentat din ziua de Crăciun a anului 2009. Dacă ar fi existat un sistem de supraveghere automat, s-ar fi văzut că bărbatul era agitat şi că a petrecut mult timp la toaletă, încercând să detoneze bomba, spun experţii.
Cercetarea este plătită de către Autoritatea Europeană pentru Securitate Aeroportuară, în cadrul programului Viitorul Program de Mediu European, dar se aşteaptă ca banii pentru implementarea sistemului să fie daţi de către industria aviatică.
Costurile vor fi resimţite şi de către pasageri, preţul biletelor putând fi mărit, dar acest lucru va fi nesemnificativ, în comparaţie cu beneficiile îndepărtării unui risc terorist.
5. Eliminarea cu laser a firelor de păr

Razele laser pot distruge foliculii de păr, conducând, în teorie, la eliminarea pilozităţii nedorite. În practică, tratamentul funcţionează în special în cazul persoanelor cu ten deschis şi păr închis la culoare, durează luni întregi, nu elimină toate firele de păr, doare destul de tare şi provoacă, în unele cazuri, cicatrici. Un aspect şi mai descurajant este că efectul terapiei cu laser poate dura numai câţiva ani. “Mai bine luaţi din nou în calcul bicurile de ras. Tehnologia a ajuns până la 5 lame”, se amuză jurnaliştii de la LiveScience.com.

4. Piercing-urile

Găurirea zonei inferioare a lobului urechii nu generează efecte nedorite decât în foarte puţine cazuri, însă nu la fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte piercing-urile făcute în alte zone ale corpului. Spre exemplu, găurile în sfârcuri se vindecă în aproximativ un an şi împiedică alăptarea. Pirecing-urile în zonele genitale duc de multe ori la ruperea prezervativelor şi astfel sporesc şansele contractării unor boli transmise pe cale sexuală. De asemenea, cei care îşi pun inele în limbă se aleg de multe ori cu dinţii ciobiţi.

3. Înalbirea pielii

În cazul albirii pielii, tratamentele ieftine sunt adesea morale. Substanţele pentru înălbit pielea conţin în multe cazuri substanţe toxice şi chiar cancerigene, precum mercur. În timp ce vesticii îşi înalbesc de obicei semnele din naştere sau petele de vitiligo, multe persoane din Asia şi America Latină tânjesc după idealul vestic de frumuseţe, care le deschide mai multe uşi pe plan profesional.

2. Machiajul permanent

Femeile care nu vor să-şi mai piardă timpul cu rujuri, dermatografe şi fond de ten pot opta pentru aplicarea unui tatuaj permanent, operaţiune care foloseşte aceleaşi tehnici şi instrumente ca şi tatuajele. Procedura este însă destul de riscantă, în condiţiile în care este puţin probabil ca gusturile unei persoane în materie de machiaj să nu se schimbe în timp.

1. Scurtarea degetelor de la picioare

În Statele Unite, cea mai nouă operaţie estetică este scurtarea degetelor de la picioare, pentru ca femeile să arate mai bine când poartă pantofi cu tocuri. Operaţia implică înlăturarea unor segmente din oasele degetelor de la picioare. Efectul pe termen lung este încă necunoscut, însă operaţia va duce cel mai probabil la apariţia artritei. „Pe de altă parte, dacă îţi permiţi ultimii pantofi Manolo Blahnik şi operaţia de 10.000 de dolari, vei avea suficienţi bani şi pentru a angaja pe cineva să te poarte de colo colo”, scriu jurnaliştii de la Live Science.
Miercuri, 30 Iunie 2010 21:52

Impozite medii, colectare proastă

România, cele mai mici venituri din taxe din UE

Oficiul de Statistică al UE, Eurostat, anunţă că România colectează din taxe cele mai scăzute venituri din spaţiul comunitar, adică 28% din Produsul Intern Brut, faţă de o medie de 40% în celelalte ţări europene. Studiul Eurostat, care face referire la anul 2008, demonstrează că, deşi România nu are cele mai reduse rate de taxare, veniturile colectate din taxe sunt cele mai mici din Uniunea Europeană, ca procent din PIB.

Noua valoare a TVA, printre cele mai ridicate din UE

În acelaşi timp, taxa TVA de 19% percepută până acum, a fost printre cele mai scăzute din uniune, în timp ce noua valoare, de 24% va fi printre cele mai ridicate.
În 2008, nivelul de impozitare în România era cel mai redus din UE: 28%, cu mult sub media Europei şi mai scăzut decât în ţările vecine ca: Bulgaria  şi Ungaria. În structura sistemului de impozitare, taxele indirecte asigură 42,7% din venit, ceea ce pune România pe locul al patrulea în UE, după Bulgaria, Cipru şi Malta. În 2008, TVA a însemnat 28,2% din totalul veniturilor din taxe, locul trei în Europa.
Nivelul redus al taxelor directe se datorează nivelului scăzut de impozitare pentru veniturile mici. Taxa pe forţa de muncă este sub media europeană, iar România se află printre ţările cu cel mai mic nivel de impozitare pentru capital - 5,2%, faţă de media europeană de 7,5%. Acesta este însă în creştere din 2005. De menţionat că aproape 63% din totalul veniturilor din taxe merg spre guvernul central, în timp ce veniturile autorităţilor locale sunt marginale.
Potrivit cotidianului britanic Daily Mail, Barroso le-ar fi spus săptămâna trecută unor lideri de confederaţii sindicale din Europa că statele din sudul continentului - Grecia, Spania şi Portugalia mai ales - ar putea cădea pradă loviturilor militare şi revoltelor violente provocate de faptul că guvernele acestor ţări riscă să rămînă fără niciun ban.
Barroso a prezentat, potrivit aceluiaşi ziar, o viziune pur şi simplu "apocaliptică" în cazul în care guvernele din statele cu probleme de deficit bugetar renunţă sau refuză să aplice pînă la capăt măsurile de austeritate bugetară, care să le permită să-şi revină economic. Toate cele trei state menţionate - Grecia, Spania şi Portugalia - s-au democratizat abia în anii '70, după ani grei de dictatură. De altfel, avertismentul-şoc al lui Barroso apare după ce s-a aflat că liderii europeni ar pregăti un pachet de ajutor pentru Spania, pachet de sute de miliarde de euro, asemănător cu cel pentru Grecia.
Daily Mail scrie că alte ţări din Uniunea Europeană care se confruntă deja cu proteste legate de măsurile de austeritate sunt Italia, Ungaria şi România, unde salariile din sectorul public urmează să fie reduse cu 25%. Tonul şocant al avertismentului lui Barroso - cunoscut ca un lider optimist şi foarte cumpătat în afirmaţii radicale - subliniază îngrijorarea majoră de la Bruxelles că actuala criză a deficitelor bugetare riscă să ducă nu doar la colapsul monedei euro, ci al Uniunii Europene însăşi şi în primul rând al democraţiilor fragile, mai scrie cotidianul britanic.
Avertismentul lui Barroso reprezintă cea mai recentă verigă dintr-un lung şir de declaraţii alarmiste făcute de lideri europeni. Şeful sindicaliştilor europeni a declarat, marţi, că Europa ar putea ajunge din nou în situaţia anilor '30. “Este extrem de periculos. Acum ne aflăm în 1931 şi ne îndreptăm înapoi către 1930 cu Marea Depresiune şi ne trezim cu dictatură militară”, a spus într-un interviu acordat portalului EUobserver, John Monks, secretarul general al Congresului Sindicatelor Europene. “Nu spun că suntem deja acolo, dar poate fi o problemă foarte serioasă, nu numai din punct de vedere economic, ci şi politic”, a adăugat Monks.
Un eventual faliment al Spaniei ar reprezenta o problemă uriaşă pentru unitatea Uniunii Europene, în condţiile în care această ţară contribuie cu aproape 12% din PIB-ul UE. În comparaţie, Grecia, care a dat atâtea bătăi de cap statelor din zona euro, contribuie la PIB-ul european cu doar 2,5 procente.
Marţi, comisarul european pentru economie, Ollie Rehn, a declarat că Cipru, Danemarca şi Finlanda s-au alăturat ţărilor din UE cu deficite bugetare excesive. Rehn a recomandat ca Finlanda să-şi corecteze deficitul bugetar până în 211, Cipru până în 2012, iar Danemarca în 2013. “Intrarea celor trei ţări în rândul statelor care şi au depăşit ţintele pentru deficit bugetar arată gravitatea crizei economice şi fiscale prin care trecem”, a declarat comisarul european, citat de EU Observer.
Miercuri, 30 Iunie 2010 21:53

Europenii cred în numerologie

Potrivit Eurobarometrului pe Ştiinţă şi Tehnologie realizat de agenţia europeană de statistică, în Europa, tărâmul Iluminismului, doi din cinci cetăţeni se declară încă superstiţioşi. 40% dintre aceştia cred în puterea norocoasă a numerelor. Doar 35% spun că nu cred în aşa ceva, în timp ce restul au o opinie ambivalentă sau spun că nu ştiu dacă anumite numere au vreun efect magic.
Rata superstiţiozităţii a crescut din 2005, când Bruxelles-ul a comandat acelaşi tip de sondaj. Cu cinci ani în urmă, 37% dintre europeni s-au declarat încrezători în numerologie. Dintre români, 44% cred în magia numerelor, iar procentele cele mai ridicate se înregistrează în Letonia, Cehia, Italia şi Slovacia.
În ansamblu, comentează EUobserver pe marginea descoperirilor Eurostat, cele mai puternice superstiţii sunt de găsit cu precădere în ţările europene mai sărace din estul şi sudul Uniunii Europene, în timp ce în statele bogate din nord, care au un sistem social mai bine dezvoltat, miturile şi legendele au mai puţină trecere. De asemenea, arată sondajul, femeile sunt ceva mai susceptibile să creadă în numerologie decât bărbaţii.
38% dintre respondenţii sondajului realizat de Eurostat cred că societatea depinde prea mult de ştiinţă şi prea puţin de credinţă şi doar 34% cred opusul. Mai mult, 6 din 10 europeni cred că tehnologia poate dăuna “conştiinţei morale” în timp ce doar 15% au dat răspunsul contrar. De asemenea, 50% dintre europeni cred că ştiinţa şi tehnologia pot dăuna drepturilor omului. Mai bine de jumătate dintre respondenţi sunt de părere că oamenii de ştiinţă nu mai sunt foarte credibili din cauza dependenţei cercetărilor lor de finanţarea privată din partea companiilor.
Doar 34% dintre europeni, faţă de 29% în 2005, apreciază lipsa credinţei religioase din societate. Faţă de 2005, procentul a scăzut, de exemplu, în România. Cu cinci ani în urmă, 61% din respondenţii români s-au declarat de acord cu afirmaţia că depindem prea mult de ştiinţă şi prea puţin ne bazăm pe religie. Cifra a scăzut în 2010 cu 10%. În Cipru sau Grecia, dimpotrivă, a crescut procentul celor care cred că ştiinţa e prea influentă.
Sondajul a scos la iveală şi trenduri pro-ştiinţă. De exemplu, câteva ţări demonstrează o scădere dramatică a ratei superstiţiilor. În Luxemburg, 62% dintre respondenţi cred că numerele norocoase sunt o prostie, faţă de 35% în 2005. O scădere importantă s-a înregistrat şi în Malta.
La nivelul Europei, sondajul descoperă o creştere a interesului faţă de ştiinţă şi tehnologie. 80% dintre europeni s-au declarat interesaţi de acestea, în comparaţie cu 65% care s-au declarat interesaţi de sport. 20% dintre europeni spun însă că nu sunt însă interesaţi de noile descoperiri şi inovaţii tehnologice. Românii sunt sub această medie, 37% declarându-se complet dezinteresaţi de acest subiect. Cu toate acestea, mai bine de o treime (39%) dintre români cred că ştiinţa poate rezolva orice problemă. Procentul este cu mult în scădere faţă de 51% cât era în 2005. Cel mai mult în puterea ştiinţei de-a rezolva problemele societăţii se încred turcii (63%).
Sondajul a fost realizat în perioada ianuarie-februarie 2010 în cele 27 de state ale Uniunii şi în 5 nemembre, cum sunt Turcia, Norvegia, Croaţia, Elveţia şi Islanda. Interviurile au fost realizate cu 31.243 de cetăţeni din Europa.
Disponibilizările de personal vor fi efectuate pe baza standardelor de cost , au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale. "Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, standardele de cost în administraţie, pe baza cărora vor fi disponibilizate circa 54.000 persoane din sectorul public local, număr care poate depăşi însă 59.000 angajaţi adăugând şi unele ministere. Cei mai mulţi, respectiv un nivel estimat de 53.432 angajaţi, vor fi concediaţi din administraţia publică locală, iar restul din patru ministere ale căror structuri au fost analizate miercuri, respectiv ministerele Administraţiei, Muncii, Educaţiei şi Agriculturii", au arătat sursele. Potrivit acestora, procedurile de concediere vor fi derulate în principal pe bază de ordonanţe de urgenţă, emise în zece zile.
Cifra privind numărul de concedieri din administraţia locală a fost confirmată la finalul şedinţei de guvern de către ministrul Administraţiei, Vasile Blaga. "În urma calculelor făcute, la nivelul tuturor unităţilor administrativ-teritoriale, numărul de posturi peste normative este de 53.432, din care număr de posturi peste normativul de bază, deci personal de disponibilizat pentru respectarea normativului -38.666, număr de posturi peste normativ evidenţa persoanelor -4.070, număr de posturi peste normativ la poliţia comunitară -10.696", a spus Blaga. Potrivit acestuia, economia de cheltuieli de personal cu respectarea normativului este de 1,5 miliarde lei, reprezentând o reducere de personal de 26,2% şi o diminuare de cheltuieli de 29,1% din total. "Cei în plus vor pleca din structura administraţiei publice locale, iar unele persoane posibil să lucreze în servicii externalizate. De la 1.449 comune vor pleca 12.891 de oameni, de la 169 de oraşe - 5.952 de oameni, de la 120 municipii - 20.363 de persoane", a spus Blaga. El a arătat că normativele pentru serviciile locale au fost calculate în funcţie de segmentul de populaţie din unităţile administrativ teritoriale. "S-a stabilit un normativ de personal pentru poliţiile comunitare, viitoarele poliţii locale: comunele, oraşele, municipiile, sectoarele vor avea un post de poliţie locală la 1.000 de locuitori. Judeţele, municipiile şi municipiul Bucureşti - un post la 5.000 de locuitori, iar la populaţia sub 3.500 de locuitori - maxim trei posturi. Normativul de personal pentru serviciile de evidenţa persoanelor este de un post la 6.500 de locuitori pentru comune, oraşe, municipii, un post la 5.000 de locuitori pentru sectoarele Bucureştiului şi un post la 15.000 de locuitori pentru judeţe şi municipiul Bucureşti", a spus ministrul de resort.
Guvernul a acceptat însă varianta să poate fi aprobată majorarea normativului de bază pentru unităţile administrativ-teritoriale care derulează programe de finanţare. Astfel, dacă unităţile administrative derulează programe în valoare de până la 50.000 de euro, pot să aibă un număr de două posturi în plus până la finalizarea programului. Excepţia va fi accepată şi în cazul celorlalte programe, respectiv trei posturi în plus pentru programe cu valori cuprinse între 50.000 şi 500.000 euro, cinci posturi pentru program de 500.000-3 milioane de euro, opt posturi pentru program de 3-10 milioane de euro şi zece posturi suplimentare pentru program de peste 100 milioane euro.
Toate aceste decizii, introduse prin ordonanţă de urgenţă, vor începe să fie aplicate în termen de trei zile de la publicarea actului în Monitorul Oficial, iar noile organigrame ale structurilor locale vor fi definitivate într-un interval de 40 zile.
În administraţia publică locală, la 31 noiembrie 2009, numărul personalului salarial din bugetele locale era de 701.498 de persoane. Dintre acestea, 81.508 lucrau în autorităţile publice, 8.035 în alte servicii publice, 25.477 în poliţii comunitare, 329.106 în educaţie, 32.556 în cultură, 163.468 în asistenţă socială şi 31.824 în dezvoltare publică. Peste 70% din personalul din administraţia publică locală lucrează în învăţământ, sănătate şi asistenţă socială. Cheltuielile de personal din aceste domenii sunt acoperite în cea mai mare parte din transferuri de la bugetul de stat, pe bază de standarde de cost.
Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX, la finalul şedinţei de duminică a Guvernului, că premierul Emil Boc a cerut miniştrilor să aplice rapid procedurile de restructurare a instituţiilor pe care le conduc şi că acest proces, care va presupune inclusiv concedieri de personal, să fie iniţiat prin ordonanţă de urgenţă, dacă legislaţia permite. Potrivit acestora, agenţiile guvernamentale care nu au fost înfiinţate pe baza unor directive ale Uniunii Europene sau prin legi organice vor fi desfiinţate de Guvern şi transformate în direcţii de minister, iar unităţile subordonate ministerelor vor fi coordonate de o singură structură la nivelul instituţiei.
În urmă cu o săptămână, ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat că salariile bugetarilor ar putea creşte anul viitor cu 7% în medie pe tot sectorul public, în condiţiile în care vor fi concediaţi 70.000 de angajaţi şi nu se va renunţa la al 13-lea salariu. El a amintit că autorităţile s-au angajat să reducă numărul angajaţilor din sistemul public de la 1,36 milioane la 1,29 milioane, respectiv cu 70.000 de persoane, cheltuielile salariale aferente acestor angajaţi pentru anul viitor fiind de 39 de miliarde de lei.
În ultimii ani a existat o incertitudine cu privire la metodele de acţiune în cazul unei asteroid care se îndreaptă spre Pământ. Dacă ar fi să ne luam după filme, ar trebui să aruncăm întregul arsenal de arme nucleare pentru a ne apăra. Recent, însă, au apărut argumente solide pentru o abordare mai subtilă în ce priveşte devierea unui asteroid.
Împotriva oricăror recomandări cu privire la folosirea exploziilor nucleare pentru distrugerea unei potenţiale ameninţări pentru Pământ, fizicianului David Dearborn de la Lawrence Livermore National Laboratory a întors pe dos metoda „subtilă”. Dearborne şi-a expus teoria la întâlnirea American Astronomical Society (AAS), la câteva luni după ce a realizat mai multe modele ale unor detonări nucleare, pe diverse tipuri de asteroizi. Rezultatele nu sunt surprinzătoare: exploziile funcţionează şi sunt o metodă bună de protecţie a Pământului.
Fizicianul a stabilit două reguli simple. Dacă asteroidul este mic şi avem câteva zeci de ani pentru a-l devia, atunci cea mai bună soluţie este schimbarea traiectoriei. Dacă totuşi este vorba de unul mare, şi avem doar câteva săptămâni, atunci bomba nucleară trebuie detonată la suprafaţă.
Potrivit discovery.com, există mai multe probleme cu această abordare. Asteroidul s-ar putea rupe în mii de bucăţi, lovind poate un întreg continent. O altă problemă cu devierea este că nu se poate ştie cu siguranţă unde se va duce. Dacă de exemplu SUA deviază un asteroid şi acesta cade în China?
Cea mai importantă problemă este că nu cunoaştem compoziţia asteroizilor şi nici efectele pe care o bombă nucleară îl va avea, în lipsa unei analize a materialelor. Mulţi experţi sunt, însă, de acord că, dacă vom descoperi un obiect pe traiectorie de coliziune cu Pământul şi avem mai puţin de zece ani, un atac nuclear ar putea fi singura soluţie.
Regina Cleopatra s-a sinucis în anul 30 î.e.n., iar până acum s-a considerat că şi-a provocat moartea lăsându-se muşcată de o cobră. Istoricul german Christoph Schaefer, profesor la Universitatea Trier, susţine însă că Cleopatra şi-a luat zilele cu ajutorul unui cocktail de droguri, informează Telegraph.co.uk. „Regina Cleopatra era faimoasă pentru frumuseţea sa, aşa că este improbabil să se fi supus unei morţi chinuitoare şi care ar fi desfigurat-o”, a declarat Schaefer, care a consultat împreună cu mai mulţi experţi egipteni textele medicale ale vremii şi a stat de vorbă cu specialişti în muşcăturile de şerpi. „Cleopatra a vrut să rămână frumoasă chiar şi după moarte, astfel că, cel mai probabil, a folosit un cocktail de opiu, cucută şi aconitum pentru a se sinucide. Acest amestec de plante toxice era foarte cunoscut la acea perioadă şi ducea la o moarte fără dureri în numai câtev ore. În schimb, muşcătura unui şarpe ar fi dus la deces în câteva zile şi ar fi provocat chinuri cumplite”, şi-a expus Schaefer argumentele.
Cleopatra a domnit în Egipt între 51 şi 30 î.e.n., fiind ultimul faraon. După moartea sa, Egiptul a devenit o provincie romană.
O familie din România va cheltui, în medie, cu 57 de lei pe lună mai mult din cauza majorării TVA, arată un calcul The Money Channel, realizat pe baza datelor comunicate de INS. Cifra reprezintă aproape 4% din bugetul total alocat de o familie pentru cheltuielile de consum. Cei mai mulţi bani în plus se vor duce pe alimente şi băuturi nealcoolice.
Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, o familie din România cheltuie aproape 90 la sută din veniturile lunare. În ultimul trimestru al anului trecut, de când avem ultimele statistici, cheltuielile la nivel de gospodărie au fost, în medie, de 2143 de lei pe lună.
Aproximativ două treimi din aceşti bani au mers pe cheltuielile de consum, adică mai bine de 1.500 de lei pe lună. Din această valoare, 217 lei au ajuns la bugetul statului, în contul TVA-ului la produsele şi serviciile achiziţionate.
Potrivit unui calcul The Money Channel, majorarea TVA-ului de la 19 la 24% va creşte cheltuielile unei familii în medie cu 57 de lei, adică 3,8% din totalul cheltuielilor de consum. Asta în condiţile în care familia respectivă ar cheltui aceiaşi bani, lucru improbabil având în vedere inflaţia, deprecierea leului şi mai ales scăderea salariilor din sectorul bugetar.
Cei mai mulţi bani vor merge, ca şi până acum, pe alimente şi băuturi nealcoolice, unde o familie ar putea cheltui, în medie, cu 23 de lei mai mult decât înainte. Alţi 9 lei în plus vor fi alocaţi pentru plata combustibililor şi utilităţilor, spre exemplu apă şi electricitate. Majorarea taxei va aduce cheltuieli suplimentare de 4,3 lei pentru băuturile alcoolice şi tutun şi încă 3,8 lei pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte.
Pagina 13 din 252