Nelu Stamate

Nelu Stamate


Toate acestea se vor întâmpla în maxim 3 ani, atunci cand Soarele va ajunge la maximul puterii sale, este mesajul îngrijorator al aceloraşi specialişti. Oamenii de ştiinţă susţin că distrugerile vor afecta toată aparatura electronică, de la dispozitivele bancare şi cele din spitale, până la computerele personale şi Ipod-uri. Pierderile financiare s-ar ridica astfel, în urma valurilor fără precedent de energie magnetică, la mai multe miliarde de dolari, fără însă a putea aproxima o valoare exactă a pagubelor. "Ştim că va veni, dar nu putem estima cât de rau va fi", afirma Dr. Richard Fisher, directorul departamentului de heliofizică din cadrul NASA.
"Primele vor cădea sistemele de comunicaţie, sateliţii şi sistemele de ghidare a avioanelor. Cât de curand, vor urma dispozitivele electrice din bănci, spitale şi chiar şi cele din propriile noastre case. Vor fi probleme uriaşe pentru omenire. Largi părţi ale globului vor rămâne complet în întuneric, din cauza căderii sistemelor generatoare de energie, iar refacerea acestora va necesita mult timp", a adăugat acesta.
Cel mai optimist scenariu este acela în care Terra va suferi doar câteva ore din cauza furtunilor magnetice şi nu zile sau luni întregi, aşa cum prevede Dr. Fisher. Cert este, avertizează cercetătorii NASA, că măsurile trebuie luate din timp pentru a preveni un dezastru de asemenea proporţii.
Votul pe articole al noii legi ANI nu a fost precedat de dezbateri generale, grupurile parlamentare neexprimându-şi în plen poziţia faţă de acest proiect. Astfel că deputaţii au ascultat doar poziţia Comisiei juridice exprimată prin raportul lecturat de deputatul PDL Gabriel Andronache. Votul final urmează să fie dat joi începând cu ora 12.00.
Deşi discutaseră cererea de reexaminare a Legii ANI într-o şedinţă trecută, deputaţii jurişti s-au reunit, luni, pentru a tranşa un aspect asupra căruia reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi cei ai Agenţiei nu căzuseră de acord: numărul şi tipul de formulare pe care demnitarii urmează să le completeze. În timp ce MJ susţinea completarea a două tipuri de formulare pentru declaraţia de avere, respectiv interese, câte unul pentru uzul ANI şi unul, care să nu conţină date cu caracter personal, pentru public, reprezentanţii Agenţiei au pledat pentru păstrarea formularelor actuale, cu blurarea elementelor cu caracter personal înainte de publicarea loc pe siteurile instituţiilor.
În urma dezbaterilor, deputaţii s-au pronunţat, în unanimitate pentru păstrarea sistemului care a fost folosit până la constatarea de către CCR a neconstituţionalităţii unor dispoziţii din Legea ANI. Cu toate acestea, deputatul PDL Mihail Boldea, de exemplu, a pledat pentru folosirea a câte două tipuri de formulare, arătând că se poate ca vreun funcţionar să uite să blureze adresa, şi să existe consecinţe asupra demnitarului în cauză.
"Cred că un mare câştig a fost că s-a trecut la un singur tip de formulare foarte similar cu declaraţiile de avere şi de interese care au fost valabile până acum prin simpla anonimizare a adresei, a semnăturii şi a codului numeric personal care reprezintă datele private de care făcea vorbire Curtea Constituţională. Aspectele menţionate în cererea de reexaminare a preşedintelui au fost remediate şi ANI va putea desfăşura activităţi eficiente de control şi analiză a averii", a precizat la finalul şedinţei secretarul general al ANI Horia Georgescu.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat, miercurea trecută, aviz favorabil cererii de reexaminare a Legii privind Agenţia Naţională de Integritate.
"Toate obiecţiile preşedintelui au fost însuşite întocmai, şi s-a amendat proiectul de lege conform observaţiilor venite, inclusiv cea legată de introducerea, în declaraţia de interese, a unei rubrici în care vor fi trecute toate contractele pe care demnitarul, soţul, părinţii sau copiii majori le au cu statul", a spus Daniel Buda, preşedintele Comisiei.
Ca o noutate absolută în declaraţiile de interese a fost introdusă, la cererea Preşedinţiei o rubrică în care titularul să declare dacă el, soţul, copiii majori sau părinţii săi ori ai soţului, au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici.
În concepţia să avizată, omenirea va fi incapabilă să supravieţuiască suprapopulării şi flagelului consumismului fără oprelişti. "Din nefericire, omenirea nu va mai supravieţui nici măcar 100 de ani. Odată cu specia umană, vor dispărea multe alte specii de animale, majoritatea aflate în plin proces de extincţie, cauzat tot de acţiunile nesăbuite ale omului. Este o situaţie ireversibilă, deoarece este mult prea târziu pentru orice măsuri. Nu spun asta pentru că vreau să demoralizez eforturile celor puţini care lupta şi se străduiesc să salveze ce mai este de salvat, dar cine ar vrea să fie minţit la nesfârşit?", punctează Frank Fenner, profesor în cadrul Australian National University, astăzi în vârstă de 95 ani şi autor a 22 de volume şi tratate ştiinţifice.
Savantul a anunţat eradicarea variolei în anul 1980, sub auspiciile World Health Assembly, iar reuşita sa este una dintre cele mai mari succese înregistrate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Anul trecut, O.N.U. estima că populaţia umană la nivel mondial a depăşit deja cifra de 6,8 miliarde locuitori, iar la sfârşitul anului 2011, vom fi circa 7 miliarde de oameni. Frak Fenner crede că lovitura finală dată speciei noastre va veni sub forma schimbărilor climatice de proporţii.
"Cred că specia umană în totalitatea sa, va avea aceeaşi soartă precum locuitorii Insulei Paştelui. Ce nu înţeleg oamenii este că schimbările climatice sunt de-abia la început, nu şi-au atins încă apogeul. Cu toate acestea, de la an la an, observam deja diferenţe evidente în cursul anotimpurilor. Este posibil ca unele comunităţi mici să supravieţuiască. Vedeţi, aborigenii au supravieţuit 40-50.000 de ani fără să devină o civilizaţie ahtiată de ştiinţă, care să ajungă într-un final să producă dioxid de carbon în exces şi să polueze apele. Dacă aborigenii nu vor supravieţui, omenirea în ansamblul ei nu va reuşi. Specia umană va urma acelaşi drum fără întoarcere precum alte specii care astăzi sunt dispărute", încheie reputatul cercetător australian.
Predicţiile sale neliniştitoare au atras atenţia a numeroşi oficiali, printre care şi Prinţul Charles al Marii Britanii, care a avertizat că: "Dacă omenirea continuă să crească în acelaşi ritm accelerat, atunci vom avea de înfruntat o problemă monumentală".
Judeţele afectate în continuare de inundaţii sunt Alba, Arad, Botoşani, Cluj, Dolj, Iaşi, Neamţ, Sălaj, Suceava şi Vrancea, unde mai sunt evacuate 147 de persoane, potrivit situaţiei la nivel naţional până joi la ora 9.00. Cele mai multe persoane evacuate sunt în judeţul Arad (118), urmat de Botoşani (24) şi Cluj (cinci). În total sunt inundate 1.726 de gospodării şi locuinţe, 2.829 de hectare de teren agricol, 2.079 de hectare de păşuni, fâneţe şi păduri, 34,2 kilometri de drumuri judeţene, 81 de kilometri de drumuri comunale, 88 de poduri şi podeţe, iar 753 fântâni sunt colmatate.
Pentru limitarea efectelor produse de fenomenele meteo au acţionat 381 de angajaţi ai IGSU, alături de alţi 332 de angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), Administraţiei Drumuri Naţionale şi ai altor structuri.

Judeţul Alba

Aproape 600 de locuinţe din judeţul Alba au fost inundate în urma ploilor torenţiale din ultimele zile, trei case au fost distruse de viituri, iar patru au fost avariate grav, fiind în pericol să se prăbuşească, potrivit unui bilanţ prezentat joi de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă.
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba (ISU), Alina Bălaş, a declarat joi că potrivit ultimului bilanţ centralizat de autorităţile din Alba, în urma ploilor din ultimele zile 590 de locuinţe au fost inundate, trei case au fost distruse de viituri, patru locuinţe au fost avariate grav, iar alte trei anexe gospodăreşti s-au prăbuşit. Bălaş a spus că peste 800 de subsoluri şi aproape 1.400 de anexe gospodăreşti au fost inundate, aproximativ 33 de kilometri de drumuri judeţene şi comunale au fost afectate de viituri, două poduri au fost distruse, iar 27 de podeţe şi poduri au fost afectate sau colmatate. Purtătorul de cuvânt al ISU Alba a adăugat că, în urma precipitaţiilor puternice, 16 sedii de instituţii şi mai multe sedii de firme au fost inundate, iar câteva sute de metri de reţea de telefonie şi electricitate au fost rupte de rafalele puternice de vânt. Alina Bălaş a precizat că defecţiunile din reţelele de electricitate şi telefonie au fost remediate. Potrivit sursei citate, precipitaţiile abundente au produs pagube şi în agricultură, peste 1.100 de hectare de culturi agricole fiind calamitate, aproximativ 140 de hectare de fâneţe fiind inundate, iar zeci de tone de furaje fiind distruse de apă.
Inundaţiile au ucis şi aproape 150 de animale din gospodăriile localnicilor din zonele afectate, iar 226 de fântâni au fost colmatate, apa nefiind potabilă.
În total, în judeţul Alba inundaţiile au produs pagube în 18 localităţi, cele mai afectate fiind Ocna Mureş, Lopadea Noua, Aiud, Ciumbrud şi Hopărta. De asemenea, o femeie din localitatea Uioara de Jos, aparţinând oraşului Ocna Mureş, a murit după ce casa în care locuia a fost dărâmată de o viitură puternică. Alte 45 de persoane au fost salvate din calea apelor de pompieri şi salvamontişti, aproximativ 40 dintre acestea fiind în prezent evacuate din locuinţele lor şi cazate temporar la rude şi prieteni.

Judeţul Cluj

Aproape 1.400 de locuinţe din 46 de localităţi din judeţul Cluj au fost afectate de inundaţii, în ultimele zile, iar opt case sunt în pericol de surpare, arată datele unui bilanţ prezentat joi de către prefectul Florin Stamatian. Acesta a afirmat că în judeţul Cluj au fost afectate, în total, 46 de localităţi, unde au fost inundate 1.388 de locuinţe şi 208 anexe gospodăreşti. "În urma inundaţiilor, opt case sunt în pericol de surpare, din care cinci în satul Călata, comuna Călăţele, şi trei în satul Pruniş, comuna Ciurila. Trist este că avem afectate peste 16.000 de hectare de culturi agricole inundate, gradul de afectare fiind cuprins între 60 şi sută la sută. Sunt 107 poduri şi podeţe afectate, din care 19 distruse şi 279 fântâni afectate", a spus Florin Stamatian. Potrivit bilanţului, în urma inundaţiilor din judeţul Cluj au murit zeci de animale şi păsări de curte.
Conform prefectului, autorităţile locale şi judeţene din Cluj vor întocmi o evaluare a pagubelor, urmând să fie solicitate fonduri din partea Guvernului.

Blaga: „Nu am discutat în Guvern de ajutoare pentru sinistraţi, nu am avut încă situaţii excepţionale”

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga, a declarat, joi, că Executivul nu a discutat încă despre posibilitatea despăgubirii sinistraţilor în urma recentelor inundaţii, menţionând că vor trebui făcute evaluări şi că până acum nu au fost situaţii "cu totul excepţionale". "Nu s-a discutat până în acest moment acest lucru. Va trebui să avem o evaluare clară a pagubelor, pentru că, până la urmă, nu am avut revărsări de râuri în zilele acestea, ci căderi masive de apă, ploi abundente, desigur, pentru un timp scurt, au produs multe neplăceri într-o zonă sau alta. Şi, din păcate, avem şi trei victime, o femeie în Alba şi doi cetăţeni care nu au vrut să asculte forţele de ordine şi au forţat, au trecut cu maşina, deşi li s-a interzis acest lucru şi dânşii au decedat în Cluj", a spus Blaga. El a menţionat că evaluările Ministerului Administraţiei şi Internelor trebuie "făcute cu foarte multă atenţie", pentru a se stabili "unde se impun ajutoare", analizele urmând să fie făcute "în special în administraţiile publice locale care desfăşoară activităţi în continuare pentru ajutorarea cetăţenilor".
"Pe de altă parte, evacuările de populaţie s-au făcut pe termen foarte scurt, trei-patru ore, până când a trecut viitura. Deci nu avem decât 115 persoane, mai erau azi dimineaţă (joi - n.r.), care aveau în special domiciliul la rude, nu acasă. Nu am avut încă situaţii cu totul excepţionale", a conchis Blaga.
Situaţia financiară a British Petroleum (BP) a devenit un factor neglijabil în contextul furiei care s-a abătut asupra companiei în Statele Unite în urma deversării de petrol care a început acum mai bine de două luni şi nu a fost încă remediată semnificativ, însă compania a anunţat deja că ar putea vinde o parte din active pentru a acoperi costurile fondului în escrow de 20 miliarde de dolari cerut de preşedintele american Barack Obama pentru asigurarea despăgubirilor datorate comunităţilor, firmelor şi companiilor afectate de dezastru.
Unii analişti sugerează deja că încetarea deversării, curăţarea apelor afectate şi achitarea răspunderilor legale ulterioare presupun costuri care ar putea depăşi 100 miliarde de dolari, valoare care ar pune sub semnul întrebării supravieţuirea gigantului britanic.
Un scenariu care pleacă de la colapsul BP ar avea implicaţii serioase pentru politica energetică a Statelor Unite, atât pe plan intern, cât şi internaţional, majoritatea acestor consecinţe fiind negative, scrie Bloomberg Businessweek într-un material pregătit pentru ediţia din 28 iunie.
Obama a recunoscut aceste implicaţii negative săptămâna trecută, când a declarat că "BP este o companie puternică şi viabilă şi este în interesul nostru, al tuturor, să rămână aşa", aminteşte Bloomberg.
"Apusul" companiei ar avea efecte distrugătoare pentru industria petrolieră americană, din moment ce BP este cel mai mare producător de petrol şi gaze naturale din SUA, cu o producţie de circa un milion de barili pe zi. Totodată, compania are 23.000 de angajaţi în SUA, dintre care 7.000 lucrează într-o locaţie în apropiere de Houston. Pierderea acestor locuri de muncă ar avea efecte devastatoare asupra economiei locale. Cei 7.000 de angajaţi din Houston sunt responsabili de operaţiunile offshore din Golful Mexic, majoritatea fiind ingineri, geologi şi specialişti în computere.
De la mijlocul anilor '90, BP este liderul explorării zăcămintelor de petrol şi gaze din Golful Mexic, săpând tot mai adânc şi tot mai repede în scoarţa terestră. Proiectele grupului au stat la baza creşterii de 7% a producţiei de hidrocarburi din SUA de anul trecut, prima evoluţie pozitivă după 18 ani.
Capacitatea BP de a negocia accesul la noi resurse, în special în regiuni cu importanţă strategică ridicată, a servit de asemenea interesele Statelor Unite.
Compania "a deschis" Azerbaijanul pentru Statele Unite, asigurând accesul dezvoltatorilor din industria petrolieră americană la unul dintre cei mai mari producător de petrol şi gaze din regiunea Mării Caspice. BP a dezvoltat două câmpuri petrolifere şi gazeifere în Azerbaijan, precum şi oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan, deschis în 2004, care reduce dominanţa energetică a Rusiei în regiune.
În 2007, BP a semnat un acord cu fondul suveran de investiţii al guvernului din Libia care îi asigură drepturile de explorare pe o fâşie offshore de suprafaţa Belgiei.
Grupul a intrat anul trecut într-o afacere riscantă de 20 miliarde de dolari în Irak, care asigură însă o producţie de aproape două milioane de barili de petrol pe zi extraşi dintr-unul din cele mai bogate zăcăminte descoperite la ora actuală în lume, cel de la Rumaila.
Cătălin Predoiu, prezent la seminarul franco-român pe tema "Eficacitatea justiţiei", organizat de Asociaţia Franco-Română a Juriştilor (AFRJ), a amintit că România este în plin proces de implementare a politicilor publice de modernizare a justiţiei. Acesta a precizat că, din perspectiva Ministerului Justiţiei (MJ), provocările sistemului judiciar românesc sunt numărul mare de dosare pe rol (peste patru milioane pe an), alocarea dezechilibrată a judecătorilor la instanţe, precum şi blocarea posturilor vacante din sistem, fapt ce ar trebui rezolvat de către Guvern. Totodată, Predoiu a amintit că reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) trebuie să regândească schemele de personal şi alocarea resurselor, prin colaborare cu MJ. Ministrul s-a referit şi la programul "Volumul optim de lucru al judecătorilor", pe care l-a caracterizat drept "perfectibil", exprimându-şi dorinţa ca acesta să fie suspendat. Predoiu a mai spus că nu toate instanţele şi nu toţi judecătorii "turează" la maxim şi că o nouă strategie a justiţiei şi un nou plan de acţiuni sunt iminente. El a precizat că, în ceea ce priveşte preschimbarea termenelor de judecată, speră ca această procedură să nu devină un nou sistem de perturbare a cauzelor, subliniind şi faptul că în România termenele de judecată sunt prea lungi.
Ministrul a mai menţionat, ca deficienţe ale sistemului judiciar, şi inconsecvenţa instanţelor în luarea deciziilor, indicând faptul că acest lucru poate fi explicat prin pregătirea ineficientă a dosarelor de către procurori şi judecători. Predoiu a spus că nu poate să nu menţioneze şi amânările de cauze în dosare de mare corupţie, ceea ce transmite un semnal neadecvat societăţii, astfel că aceasta îşi pierde încrederea în justiţie.
Nu în ultimul rând, ministrul a mai precizat blocarea unor legi în Parlament, criticând lipsa de celeritate a sistemului legislativ. El a spus că, în ciuda acestor deficienţe, majoritatea angajaţilor din sistem reuşesc să-şi îndeplinească misiunea de a face dreptate.
În ceea ce priveşte soluţiile pentru rezolvarea problemelor, Predoiu a amintit că este nevoie de alcătuirea unui suport politic pe termen lung, fapt propus de MJ încă din 2008 şi de către CSM din 2009. Problema, a spus Predoiu, este că ar fi nevoie ca forţele politice să fie dominate de oameni interesaţi de eficienta justiţiei, însă nu este în interesul multor politicieni ca acest lucru să se întâmple.
Paradoxal, în timp ce liderii mondiali au discutat la Toronto despre soluţiile de ieşire din criză, Canada pare neatinsă de recesiune. Canadienii nu trebuie să suporte reduceri de salarii sau majorări de taxe. Ei au trecut un astfel de hop în anii '90 când guvernul canadian de la acea vreme a aplicat soluţia măcelului bugetar. O soluţie care a funcţionat şi care ţine şi astăzi ţara departe de datorii periculoase.
La începutul anilor '90, Canada traversa o criză financiară majoră, cu un deficit bugetar de 9% din PIB şi perspective negre asupra economiei. Soluţia a fost una liberală: în patru ani, între 1992 şi 1996, premierul Jean Chretien a transformat acest deficit uriaş în creştere economică. Iar în istoria economiei moderne se studiază "soluţia canadiană". Conştient că eficientizarea economiilor şi îngheţarea salariilor şi pensiilor e insuficientă, Chretien a dispus ca TOATE cheltuielile ne-esenţiale ale guvernului să fie reduse. Singurii care au scăpat de măcelul bugetar au fost pensionarii.
Reducerile au fost drastice: bugetul de cercetare a fost înjumătăţit, subvenţiile pentru agricultură, sănătate şi educaţie au fost reduse, în medie, cu 20%, la fel şi ajutoarele pentru străinătate sau în reţelele de transport. Costurile sociale nu au fost deloc mici. Zeci de mii de asistenţi medicali, profesori şi funcţionari din sistemul public au devenit şomeri. Rezultatul: de la un deficit de 9%, economia Canadei a intrat pe creştere economică în timp record.
La 15 ani de la acei ani de austeritate, canadienii sunt convinşi că succesul s-a datorat profunzimii şi rapidităţii cu care guvernul liberal a operat restructurările bugetare.
Oficialii Comisiei Europene şi reprezentanţii Agenţiei Spaţiale Ruse (Roscosmos) se vor întâlni la pe 7 iulie, pentru a stabili cea mai bună strategie de protejare a Terrei în faţa asteroizilor.
În ciuda pericolului reprezentat de aceştia, niciun program de apărare nu a fost concretizat până acum în Rusia, toate rămânând la stadiul de concepte, relatează RIA Novosti. În cadrul întâlnirii, Comisia Europeană şi Roscosmos vor discuta despre crearea unui proiect comun anti-asteroizi.
În apropierea Terrei există peste 6.000 de asteroizi, dintre care în jur de 1.100 sunt consideraţi periculoşi.
Un asteroid cu un diametru între unu şi doi kilometri ar produce, la impactul cu Terra, o schimbare catastrofică a climei. O astfel de coliziune ar produce o explozie echivalentă cu detonarea a 1 milion de megatone de TNT (de 50 de ori puterea bombei de la Hiroshima), au calculat oamenii de ştiinţă ruşi. Craterul format ar avea un diametru de aproximativ 1.000 de kilometri, iar în atmosferă ar fi degajate tone întregi de praf, ceea ce ar bloca razele solare şi ar duce la scăderea drastică a temperaturilor.
Marți, 29 Iunie 2010 21:01

Leul se prăbuşeşte

Un oficial BNR atrăgea atenţia că un euro ar putea să coste şi 6 lei într-un viitor nu prea îndepărtat, provocând panică pe pieţele financiare.
Marţi, la trei zile după ce Guvernul a decis majorarea TVA la 24%, moneda naţională a atins un minim istoric, 4,35 lei pentru un euro, deprecierea galopantă fiind privită cu îngrijorare de analişti.
Mircea Coşea crede că nu putem să punem valoarea euro pe seama creşterii TVA, precizând că şi instabilitatea politică a determinat această depreciere. S-a atins un prag istoric, dar nu cred că vom avea o depreciere istorică. Nu cred că leul se poate duce mai jos de 4,35, 4,38 hai 4,45 pentru bancă astea sunt valorile normale. Nu cred că se va ajunge la cifrele pe care le avansa domnul Rădulescu".
Radu Soviani susţine că deprecierea are legătură cu "un Guvern disperat care acţionează haotic, acest lucru atrăgând speculatorii. Coroana cehă sau forintul maghiar sunt stabile în această perioadă".
Constantin Rudniţchi a criticat şi el declaraţia lui Eugen Rădulescu de la BNR: "Unele declaraţii ale unor angajaţi ai BNR au fost neinspirate, suntem în faţa unui uşor paradox, există o rezervă valutară consistentă, dar cade leul. Eu cred într-o aşezare, dar să vedem unde se aşează. Este un moment delicat, asta ne mai lipsea acum".
Ionuţ Dumitru de la BCR consideră că era de aşteptat o depreciere a leului. "Discutăm de o problemă serioasă pe care o avem la nivelul bugetului. Nu putem face asta decât prin măsuri puternice. Creşterea de taxe e percepută de piaţă ca fiind o soluţie proastă, iar reacţia investitorilor e una negativă", a declarat Popescu. Economistul este de părere că  presiunile din depreciere probabil că vor mai continua pentru o perioadă.
Consultantul financiar Valentin Ionescu susţine că efectele imediate vor fi o creştere a preţurilor şi o încurajare a exporturilor, dar şi o creştere a inflaţiei cauzată de majorarea TVA.
Preţurile vor sări în aer începând cu 1 iulie. Cel mai tare, românii vor fi afectaţi de creşterea preţului alimentelor. Acestea vor fi cu cel puţin 5% mai mari.
După aplicarea TVA de 24%, patronatele din industria cărnii spun că, în medie, pentru un kilogram de carne de pasăre vom plăti în loc de 8,8 lei, 9,4 lei, iar carnea de porc va ajunge la preţul mediu de 13 lei.
Un litru de lapte care costă acum aproximativ 3 lei, va ajunge la raft cu 3,2 lei, în medie. Şi zahărul se va scumpi. De la 1 iulie va costa 3 lei, în loc de 2,8 lei, iar preţul pâinii de un leu va fi rotunjit până la 1,2 lei cel puţin. Pentru cel mai ieftin ulei care costă acum 3,8 lei, vom plăti circa 4 lei, spun producătorii.
Aceştia sunt cei mai optimişti dintre toţi producătorii. Ei cred că la toamnă ar putea cumpăra materie primă mai ieftină, iar scumpirea ar putea fi nesemnificativă.
Pagina 12 din 252