Guvernul japonez a avertizat recent că nu ar putea "tolera niciodată provocările" Coreii de Nord, după ce regimul de la Phenian a ameninţat să lanseze rachete spre insula Guam din Pacific, relatează AFP. "Cerem cu fermitate Coreii de Nord să ia în serios avertismentele repetate ale comunităţii internaţionale, să se conformeze rezoluţiilor ONU şi să se abţină de la alte provocări", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Yoshihide Suga. Japonia, un aliat apropiat al SUA, a sprijinit, de asemenea, tonul belicos adoptat în ultimele zile de către preşedintele american Donald Trump, care a promis "foc şi furie" Coreii de Nord, în timp ce mai multe ţări şi-au exprimat îngrijorarea.Guvernul japonez a avertizat recent că nu ar putea "tolera niciodată provocările" Coreii de Nord, după ce regimul de la Phenian a ameninţat să lanseze rachete spre insula Guam din Pacific, relatează AFP. "Cerem cu fermitate Coreii de Nord să ia în serios avertismentele repetate ale comunităţii internaţionale, să se conformeze rezoluţiilor ONU şi să se abţină de la alte provocări", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului Yoshihide Suga. Japonia, un aliat apropiat al SUA, a sprijinit, de asemenea, tonul belicos adoptat în ultimele zile de către preşedintele american Donald Trump, care a promis "foc şi furie" Coreii de Nord, în timp ce mai multe ţări şi-au exprimat îngrijorarea."Este foarte important de a menţine puterea de descurajare nucleară a SUA în faţa unei situaţii de securitate extrem de îngrijorătoare în regiune", a estimat Suga. "Preşedintele Trump a declarat că toate opţiunile sunt pe masă", inclusiv cea militară, "şi guvernul salută această politică", a adăugat el. "Acţiunile Coreii de Nord reprezintă o provocare evidentă", a insistat acelaşi purtător de cuvânt, şi "nu vom putea tolera niciodată aceasta". Întrebat despre posibila desfăşurare a sistemelor de apărare antirachetă, reprezentantul executivului nipon a răspuns:" Forţele de autoapărare (numele armatei japoneze) vor lua măsurile necesare, dar nu voi oferi detalii". Minimalizând riscul unei acţiuni unilaterale a SUA fără a cere avizul guvernului japonez, Suga a insistat asupra faptului că Japonia şi SUA se află în "strânsă consultare". O reuniune ministerială este prevăzută la 17 august la Washington pe "probleme de securitate", a indicat el.Rex Tillerson şi James Mattis, secretarul de stat american şi ministrul apărării din SUA, se vor întâlni cu această ocazie cu omologii lor niponi Taro Kono şi Itsunori Onodera, recent numiţi în guvernul remaniat al premierului Shinzo Abe.

Uniunea Europeană a propus, în cadrul negocierilor privind Brexitul, ca cetăţenii britanici aflaţi în statele blocului comunitar să primească drept de reşedinţă numai în ţara unde vor fi stabiliţi atunci când Brexitul va deveni efectiv, a anunţat miercuri ministrul britanic pentru Brexit, David Davis, care a estimat că printr-o astfel de abordare Comisia Europeană nu respectă principiul reciprocităţii, transmite agenţia Reuters. ''Această ofertă garantează dreptul de reşedinţă numai în statul membru unde cetăţeanul britanic va avea reşedinţa în momentul ieşirii noastre din UE. Nu îi garantează libertatea de mişcare în interiorul UE, cum ar fi de exemplu să muncească sau să studieze într-o ţară vecină'', a indicat Davis într-o scrisoare transmisă parlamentarilor britanici.  ''Ne întrebăm dacă aceasta corespunde principiului reciprocităţii, dar şi dorinţei Comisiei Europene de a proteja drepturile de care cetăţenii comunitari beneficiază conform legislaţiei actuale'', mai menţionează negociatorul-şef britanic. După prima rundă de negocieri privind condiţiile Brexitului, negociatorul-şef european, Michel Barnier, a vorbit despre existenţa unor ''divergenţe fundamentale'' între Bruxelles şi Londra pe tema drepturilor cetăţenilor comunitari în Marea Britanie după ce aceasta va ieşi din UE. Problema imigraţiei a jucat un rol determinant în decizia britanicilor de a vota la referendumul din 23 iunie 2016 majoritar pentru părăsirea UE şi este una dintre cele mai spinoase teme la aceste negocieri, în condiţiile în care Comisia Europeană cere Marii Britanii să garanteze în continuare libertatea de circulaţie a forţei de muncă, în timp ce guvernul de la Londra doreşte o reducere a numărului imigranţilor. 

Cetăţenii din 80 de ţări pot intra de acum înainte fără viză în Qatar, au anunţat autorităţile emiratului, transmite Reuters. Între aceste ţări se numără Marea Britanie, SUA, Canada, India, Africa de Sud, Seychelles, Australia şi Noua Zeelandă, dar şi România. Cetăţenii din cele 80 de state care vor să viziteze Qatarul nu mai trebuie să solicite viză în prealabil, pentru că vor putea intra gratuit, doar prezentând paşaportul, care trebuie să mai fie valid încă minim şase luni, şi un bilet care să confirme întoarcerea în ţara proprie sau continuarea călătoriei. În funcţie de cetăţenia vizitatorilor, aceştia vor avea dreptul de a petrece fie un total de 90 de zile în Qatar, cu intrări multiple într-o perioadă de 180 de zile, fie un total de 30 de zile cu intrări multiple, într-o perioadă tot de 30 de zile, cu posibilitatea extinderii pe încă 30. România face parte din prima categorie, alături de alte 32 de ţări. Hassan Al Ibrahim, preşedinte interimar al Autorităţii pentru turism a Qatarului, a subliniat că, prin faptul că permite intrarea fără viză a cetăţenilor din 80 de state, Qatarul devine "cea mai deschisă ţară din regiune". "Suntem încântaţi să-i invităm pe vizitatori să ne descopere ospitalitatea, moştenirea culturală şi comorile naţionale", a adăugat acesta. În noiembrie 2016, Qatarul a introdus o viză de tranzit gratuită, prin care pasagerii din orice ţară aflaţi în tranzit prin Emirat pentru minim cinci ore pot rămâne până la 96 de ore (cinci zile), iar în mai 2017 Autoritatea pentru turism şi QatarAirways au lansat +Qatar, un pachet care cuprinde şi o noapte gratis într-un hotel de 5 sau 4 stele la Doha, alături de o viză de tranzit. 

Australia nu va fi implicată în mod automat într-un eventual conflict militar deschis între SUA şi Coreea de Nord, a declarat joi ministrul de externe australian, Julie Bishop, care a lansat un apel la calm în retorica legată de Peninsula Coreeană, transmite DPA. Şefa diplomaţiei australiene s-a referit la declaraţia preşedintelui american Donald Trump conform căreia Phenianului i se va face faţă cu 'foc şi furie' cum n-a mai văzut lumea, apreciind că acesta este singurul limbaj pe care liderul nord-coreean Kim Jong-Un îl înţelege. Bishop a adăugat că alianţa Australiei cu SUA (ANZUS) nu înseamnă că ţara sa va fi atrasă în mod automat într-un conflict armat cu Coreea de Nord. ''Noi nu suntem parte, în sens juridic, la armistiţiul de după Războiul Intercoreean şi de aceea nu ne aflăm în situaţia unei implicări automate a Australiei'', a declarat Julie Bishop pentru postul de radio australian ABC. Preşedintele american Donald Trump a declarat marţi că va răspunde cu 'foc şi furie' dacă Phenianul continuă să profereze ameninţări, iar nord-coreenii au replicat că au în vedere un atac cu rachetă asupra teritoriului american Guam.

Foametea ameninţă peste 20 de milioane de persoane în Yemen, Somalia, Sudanul de Sud şi în nord-estul Nigeriei, a avertizat recent Consiliul de Securitate al ONU, care face, pentru prima dată, legătura între acest flagel şi conflictele din ţările respective, relatează AFP. ''Consiliul de Securitate deplânge efectele devastatoare pe care le au asupra civililor conflictele armate actuale şi violenţa'', se subliniază într-o declaraţie a preşedintelui Consiliului de Securitate, adoptată prin consens de către cei 15 membri ai acestei instanţe. Declaraţia deplânge îndeosebi consecinţele asupra ''acordării de ajutor umanitar, pe termen scurt, mediu şi lung, constituind prin aceasta chiar una dintre principalele cauze ale foametei în aceste situaţii''. Textul declaraţiei, rezultat al unei iniţiative suedeze, a fost aprig negociat înainte de a se ajunge la o primă legătură, stabilită formal de către ONU, între existenţa conflictelor şi foamete. ''Este indispensabil ca toate părţile să respecte dreptul internaţional umanitar'', cere de asemenea Consiliul de Securitate , reamintind că toate părţile din ''conflictele armate au ca obligaţie respectarea şi protejarea civililor''. În declaraţia sa, Consiliul le cere de asemenea aceloraşi părţi ''să respecte şi să protejeze instalaţiile medicale, personalul medical, mijloacele utilizate pentru transportul lor şi materialul lor''. Consiliul de Securitate le solicită totodată beligeranţilor din ''Yemen, Sudanul de Sud, Somalia şi din nord-estul Nigeriei să ia măsuri urgente pentru a permite o acţiune umanitară mai eficientă''.  În declaraţia sa, instanţa supremă a ONU face apel la membrii săi să-şi respecte promisiunile de donaţii pentru a lupta împotriva foametei în ţările menţionate. Potrivit Biroului ONU privind coordonarea în domeniul umanitar, doar 2,5 miliarde de dolari au fost acordate pentru a evita foametea în Yemen, Sudanul de Sud, Somalia şi în nord-estul Nigeriei, din totalul de 4,9 miliarde de dolari de care este nevoie urgent. 

Sesiunea a doua privind Schema de ajutor de stat 'Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite' va avea o alocare financiară de 50 de milioane de euro şi va fi lansată în data de 21 august, a anunţat, miercuri, într-un comunicat de presă, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA). Potrivit sursei citate, valoarea maximă a sprijinului public pentru un proiect acordat în baza schemei de ajutor de stat, care înglobează toate costurile standard aferente Primei 1 şi Primei 2, după caz, plătite pe durata de aplicare a contractului de finanţare, este de 7 milioane de euro. Alocarea financiară pentru sesiunea 2/2017 privind Schema de ajutor de stat 'Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite' este de 50 milioane de euro, iar perioada de primire a cererilor de sprijin va fi 21 august — 6 octombrie 2017. APIA precizează că, înainte de depunerea cererii de sprijin, solicitantul sprijinului trebuie să parcurgă etapele de identificare a suprafeţelor care urmează a fi împădurite în IPA Online, de elaborare a proiectului tehnic de împădurire şi de obţinere a avizului pentru proiectul tehnic de la Garda Forestieră.De asemenea, după publicarea pe site-ul APIA a Ghidului solicitantului aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), potenţialii beneficiari pot solicita Centrelor Judeţene APIA eliberarea Notei de constatare şi identificare a suprafeţelor de teren destinat împăduririi în sistemul IACS — LPIS gestionat de către Agenţie care stă la baza întocmirii proiectului tehnic de împădurire. 

Majorarea accizei la carburanţi este complet nejustificată şi este de aşteptat ca, de la 1 septembrie, preţul la pompă pentru benzină şi motorină să crească cu circa 10%, urmând ca, până la sfârşitul anului, să se majoreze preţurile şi pentru alte produse şi servicii pentru a căror distribuţie se folosesc mijloacele de transport, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical - BNS. Conform unui comunicat, scutirea impozitului pe dividende şi reducerea contribuţiilor sociale operate în favoarea mediului economic sunt recuperate prin afectarea nivelul de trai al populaţiei. "La începutul acestei săptămâni, în stilul obişnuit, adică cu maximum două zile înainte, Ministerul Finanţelor Publice a transmis partenerilor sociali spre avizare un proiect de modificare a Codului Fiscal. Două aspecte atrag atenţia în mod special, respectiv: scutirea de impozit a veniturilor din dividende şi majorarea accizelor pentru 3 produse — benzină cu plumb, benzină fără plumb şi motorină", se menţionează în comunicat. Potrivit BNS, alegerea celor 3 produse nu este deloc întâmplătoare, veniturile din accize colectate la bugetul de stat pentru aceste produse reprezintă circa 55% din accizele totale colectate într-un an. Scutirea de impozit pentru dividende înseamnă o pierdere de venituri la bugetul de stat de aproximativ 1,28 miliarde lei, iar majorarea accizelor pentru cele 3 categorii de combustibil înseamnă o creştere a veniturilor bugetare cu circa 3,35 miliarde lei /an, măsura urmând să fie aplicată începând cu 1 septembrie 2017. "Trebuie spus că în acest moment România şi-a aliniat nivelul accizelor pentru toate cele 3 produse la nivelul Directivei Europene 203/96/EC. Această majorare prevăzută de proiectul de Cod Fiscal ridică nivelul accizei peste nivelul minim stabilit de directivă. Nivelul accizei în euro practicat de România este în acest moment, înainte de creşterea vizată pentru 01.09.2017, unul dintre cele mai reduse din Europa. Dacă ajustăm nivelul accizelor pentru cele 3 produse cu nivelul de trai din fiecare ţară, România este a doua, după Bulgaria, cu cele mai mari niveluri ale accizei, în condiţiile în care Bulgaria are accize la toate cele 3 produse vizate, la nivelul minim din Directivă", explică sindicaliştii. În opinia lor, în aceste condiţii, majorarea accizei este complet nejustificată, după modul în care a fost gândită fiind "evident că scopul a fost acela de a avea efect imediat şi cât mai relevant posibil, sub aspectul recuperării veniturilor bugetare pierdute ca urmare a facilităţilor acordate mediului de afaceri". Astfel, BNS atrage atenţia că efectul creşterii accizelor va fi rapid resimţit în preţul la pompă pentru carburanţi şi, ulterior, şi în preţul altor produse pentru a căror distribuţie se folosesc mijloace de transport. "Dacă avem în vedere că acciza reprezintă aproximativ 43% din preţul la pompă al benzinei fără plumb şi 40% în cazul motorinei, este de aşteptat ca de la 1 septembrie preţul la pompă pentru benzină şi motorină să crească cu aproximativ 10%, în cazul în care comercianţii nu vor mai face şi alte ajustări decât cele rezultate din creşterea accizei. Creşterea preţurilor nu se va opri însă aici, 10% va fi creşterea directă şi imediată. Până la sfârşitul anului estimăm că populaţia va resimţi un efect suplimentar al acestei măsuri, prin creşterea preţurilor pentru alte produse şi servicii pentru a căror distribuţie se folosesc mijloacele de transport", se precizează în comunicat. De asemenea, reprezentanţii BNS subliniază că "în nenumărate rânduri Guvernul şi-a justificat deciziile prin invocarea prevederilor Programului de Guvernare, menţionând că populaţia a votat pentru acest program", însă majorarea accizelor nu este menţionată în Programul de Guvernare, nimeni nu a votat pentru creşterea preţurilor la carburanţi,"ca urmare, în logica Guvernului aplicată până în prezent, o astfel de măsură nu ar trebui nici măcar să fie adusă în dezbatere publică".  Conform sursei citate, scutirea de impozit pe dividende cât şi renunţarea la cele 4 contribuţii sociale (contribuţia pentru fondul de şomaj, contribuţia la fondul de garantare a creanţelor salariale, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii şi contribuţia pentru fondul de risc în caz de accidente de muncă şi boli profesionale), înseamnă pentru bugetul public o pierdere de venituri de peste 5 miliarde lei anual, adică aproape dublu faţă de cât obţine Guvernul într-un an prin majorarea accizelor. "Este evident că dintr-un astfel de mix de măsuri au de pierdut cei mulţi, în special populaţia activă, pe de o parte afectată de creşterea preţurilor şi pe de altă parte prin pierderea unor drepturi (aferente contribuţiilor sociale datorate în special de angajator şi la care Guvernul a decis să renunţe)", susţin sindicaliştii. În acest context, ei cer Guvernului României să stopeze "imediat" acest tip de măsuri fiscale care consolidează un nou model de distribuire a bunăstării defavorabil populaţiei active din România. Totodată, cer Executivului constituirea de urgenţă a unui grup de lucru pentru modificarea Codului Fiscal, cu implicarea partenerilor sociali, astfel încât să se asigure premisele pentru o politică fiscală "echitabilă, predictibilă şi sustenabilă, aşa cum BNS, prin intermediul domnului preşedinte Dumitru Costin, a solicitat în cadrul reuniunii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social din 27 iulie 2017". 

  Poliţiştii de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti îi cercetează pe doi tineri din judeţul Galaţi, unul care conducea un autoturism deşi nu deţinea permis de conducere, iar celălalt care îi încredinţase maşina tatălui său. "În ziua de 10 august a.c., în jurul orei 20.50, pe timpul desfăşurării unei misiuni specifice de supraveghere şi control, un echipaj al poliţiei de frontieră din cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Folteşti, judeţul Galaţi, a oprit pentru control, pe comunicaţia DN 26, pe raza localităţii Ijdileni, un autoturism marca Volskwagen Passat, condus de gălăţeanul V. E., în vârstă de 20 de ani. În autoturism, pe scaunul din dreapta faţă, se afla ca pasager gălăţeanul A.R. în vârstă de 21 ani. În urma verificărilor specifice, poliţiştii de frontieră au constatat că V.E. nu deţine permis de conducere, acesta urmând cursurile unei şcoli de şoferi. Totodată, din declaraţia lui A.R. a reieşit faptul că acesta a luat autoturismul de la tatăl său, care este proprietarul maşinii, pentru ca prietenul său să poată exersa în vederea susţinerii examenului auto”, se arată în comunicatul STPF Galaţi.Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere în sarcina numitului V.E., iar pe numele lui A.R. pentru săvârşirea infracţiunii de încredinţarea cu bună ştiinţă a unui autovehicul, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care nu posedă permis de conducere.

Potrivit ziarului Sunday Telegraph, Regatul Unit este dispus să plătească 40 de miliarde de euro pentru ieşirea din Uniunea Europeană. Publicaţia preluată de Reuters citează trei surse guvernamentale, fără a le dezvălui identitatea. Sunday Telegraph afirmă că guvernul de la Londra este gata să plătească doar în cadrul unei înţelegeri mai largi, care să cuprindă şi un acord comercial. "Ştim că poziţia UE este 60 de miliarde de euro, dar bilanţul real este de 50 de miliarde de euro. Al nostru e mai aproape de 30 de miliarde de euro, dar rezultatul final real este de 40 de miliarde de euro, chiar dacă publicul şi politicienii nu sunt încă de acord", a declarat una din sursele ziarului. Ministerul britanic care răspunde de negocierile pentru Brexit nu a comentat oficial. Regatul Unit a acceptat deja ideea că va plăti sumele datorate, dar nu a furnizat cifre, reaminteşte Reuters.

Germania încearcă să profite de miliardele de euro oferite de UE pentru comunităţile de romi din România şi Bulgaria susţinând că cele două ţări nu utilizează aceşti bani, scrie ziarul britanic Express într-un articol publicat recent în ediţia sa online. Joachim Stamp, ministrul integrării din cel mai mare land al Germaniei, Renania de Nord-Westfalia, a considerat "extrem de deranjant" că cele două ţări din Europa de Est refuză să utilizeze banii din Fondul Social European (FSE). Ambele state membre ale UE primesc fonduri în valoare de milioane de euro în fiecare an pentru a-şi ajuta comunităţile de romi, cel mai mare grup minoritar din blocul comunitar, ce numără peste 10 milioane de membri în UE. Bulgariei, care are 750.000 de romi — sau 9,94% din populaţie — i s-a alocat o sumă în euro echivalentă cu 6,5 miliarde de lire sterline, potrivit ziarului britanic, în perioada 2014-2020, cu peste 4,6 miliarde provenind din FSE. România a primit pentru aceeaşi perioadă o sumă în euro echivalentă cu 20,7 miliarde de lire sterline, cu 14,4 miliarde de la FSE, pentru a-şi ajuta populaţia de romi de peste 1,1 milioane de locuitori, reprezentând peste 5% din populaţia totală a ţării. România şi Bulgaria refuză să utilizeze banii pentru romi, potrivit lui Stamp, care susţine că aceşti bani ar trebui "redistribuiţi" către regiunea Ruhr. Zona, în estul Renaniei de Nord-Westfaliei, este cea mai mare zonă urbană din Germania şi a treia cea mai mare din UE. Cele două oraşe principale ale regiunii, Dortmund şi Duisburg, au primit un număr mare de imigranţi din cele două ţări, notează express.co.uk. Stamp a declarat pentru WAZ, cel mai mare ziar din regiune, că "aceste fonduri ar trebui puse la dispoziţia oraşelor ca Dortmund şi Duisburg". "În Bulgaria, romii nu sunt acceptaţi deloc (...). Ei sunt trataţi ca cetăţeni de clasa a cincea. Educaţia copiilor nu este acolo garantată", potrivit lui Stamp. "Bulgaria ar trebui să înţeleagă că dacă va continua să permită această lipsă de educaţie, problema se va agrava", a adăugat el. Pe parcursul perioadei de finanţare anterioare, respectiv 2007-2013, România nu a reuşit să utilizeze nici măcar o cincime din contribuţia totală a UE de 17,8 miliarde de euro pentru a ajuta comunitatea romă, notează ziarul britanic. UE foloseşte termenul "rom" ca un termen umbrelă ce include şi grupuri care au caracteristici culturale similare, cum ar fi nomazii, ţiganii şi sinti, mai remarcă publicaţia Express. Finanţarea este oferită fiecărei ţări pe baza populaţiei sale de etnie romă, dar fiecare guvern are responsabilitatea de a cheltui banii stabilind obiective specifice precum promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei.